28:1 Argintul are o mina de unde se scoate, si aurul are un loc de unde este scos ca sa fie curatit.
Argintul are o mina. [Este un filon de argint, KJV]. Capitolul acesta este unul dintre cele mai vechi si mai alese lucrari de istorie naturala din lume. El este totodata unul dintre cele mai mari poeme ale literaturii. Capitolul acesta nu e un argument, ci o meditatie. Intentia lui pare sa fie aceea de a arata ca omul trebuie sa accepte providenta divina, chiar daca este posibil sa n-o inteleaga. Iov arata ca omul a facut descoperiri surprinzatoare cu privire la natura, dar adevarata cunoastere se gaseste doar in temerea de Domnul.
Saparea de mine de argint si de aur e mentionata ca un exemplu de iscusinta a omului. In Vechiul Testament mineritul mai este pomenit doar in Deuteronom 8:9, unde Canaanul e descris ca
o tara cu fier si arama. Diodorus descrie astfel cum se facea mineritul in vechime: Se sapa puturi care inainteaza adanc in munte pe urma filoanele de cuart. Focul este folosit pentru a face piatra sa se sfarame, apoi aceasta este carata afara de oameni care poarta candele. Cuartul este faramitat, facut pulbere si spalat pana cand ramane aurul (vezi Erman, Life in Ancient Egypt, p. 463). Cartea lui Iov descopera ca, pana si in acele vremuri indepartate, metodele acestea de lucru erau cunoscute (vezi Genesa 2:11.12; 4:22).
28:2 Fierul se scoate din pamant, si piatra se topeste ca sa dea arama.
Ferul. Acesta este mentionat aici ca o ilustratie a iscusintei si priceperii omului (vezi la Genesa 4:22; cf. Numeri 35:16; Deuteronom 27:5).
Arama. [Alama, KJV]. Aici e vorba de cupru sau bronz (vezi Genesa 4:22; Exod 25:3; 26:11). Pomenirea "pietrei" din care se topeste arata ca metalul era extras din minereu. Aceasta e dovada ca se are in vedere arama. Alama e de fapt un aliaj de cupru si zinc si deci un compus. Aliajul acesta a ajuns sa fie folosit pe scara larga doar recent. Bronzul, un aliaj de cupru si cositor, e mult mai vechi. Ori de cate ori e mentionata "alama" [KJV] in Vechiul Testament se are in vedere fie cuprul, fie bronzul.
28:3 Omul pune capat intunericului, cerceteaza, pana in tinuturile cele mai adanci, pietrele ascunse in negura si in umbra mortii.
Capat intunericului. Se pare ca se face in continuare referire la operatiunile de minerit, iar ideea este ca oamenii sapa in locuri intunecoase. Ei aduc lumina - fie lumina artificiala, fie lumina zilei - in locuri care n-au vazut niciodata mai inainte lumina.
Umbra mortii. Vezi cap. la 3:5
28:4 Sapa o fantana departe de locurile locuite; picioarele nu-i mai sunt de ajutor, sta atarnat si se clatina, departe de locuintele omenesti.
Sapa o fantana. [Potopul izbucneste, KJV]. Sensul acestui verset nu e clar. Iov pare sa vorbeasca tot de operatiunile de minerit. Neclaritatea poate sa vina dintr-o aluzie la practicile cunoscute pe atunci, dar necunoscute acum. Poate fi descrierea unui proces de scufundare a unui tunel intr-o mina. Cuvantul redat "potop" (KJV) este folosit si pentru a se referi la un rau, la un izvor.
28:5 Pamantul, de unde iese painea, este rascolit inauntrul lui ca de foc,
Iese painea. Expresia aceasta este foarte neclara. Unii au presupus ca se face referire la o anumita substanta combustibila asemanatoare carbunelui, care era extrasa din pamant in unele locuri din Arabia. Daca lucrul acesta e adevarat, ideea ar fi ca acelasi pamant care produce paine, cand e rasturnat, produce combustibil pentru foc. Altii considera ca Iov vorbeste despre pietrele pretioase amintite in versetele urmatoare, despre care s-ar putea spune ca stralucesc ca jaratecul de carbuni.
28:6 pietrele lui cuprind safir, si in el se gaseste pulbere de aur.
Safir. Mineralul acesta era o piatra semi-pretioasa, probabil ce e cunoscut azi sub numele de lapis lazuli (vezi Exod 28:18).
28:7 Pasarea de prada nu-i cunoaste cararea. Ochiul vulturului n-a zarit-o,
Pasarea... nu-i cunoaste cararea. Cel care cauta pietre si metale pretioase umbla pe o poteca pe care nu o vede nici macar o pasare cu privirea agera.
28:8 cele mai trufase dobitoace n-au calcat pe ea, si leul n-a trecut niciodata pe ea.
Leul. Leul care se aventureaza in locurile cele mai primejdioase in urmarirea prazii nu a indraznit sa mearga acolo unde s-a dus omul in cautare de pietre pretioase si de aur.
28:9 Omul isi pune mana pe stanca de cremene, si rastoarna muntii din radacina.
Rastoarna. Continua sa fie in discutie mineritul. Ideea este ca nimic, oricat de dificil, nici chiar taierea rocii celei mai dure, nu-l impiedica pe miner sa-si faca munca.
28:10 Sapa santuri in stanci, si ochiul lui priveste tot ce este de pret in ele.
Sapa. [Taie, KJV]. In minerit omul sapa canale cu scopul de a indeparta apa care se aduna in mine.
Ce este de pret. Ochiul lui e ager pentru a observa orice urma de bogatie minerala.
28:11 Opreste curgerea apelor, si scoate la lumina ce este ascuns.
Opreste. [Leaga, KJV]. Aceasta s-ar putea referi la crearea de diguri, stavilare si terasamente pentru a dirigui apa in procesele mineritului.
Ce este ascuns. Comorile ascunse, aurul si gemele, care sunt ingropate adanc in pamant.
Ilustratia a fost admirabil aleasa. Obiectivul lui Iov era de a arata ca adevarata intelepciune nu se gaseste prin stiinta omeneasca sau printr-o simpla investigatie. De aceea, el alege un caz in care omul si-a demonstrat cel mai bine iscusinta si intelepciunea si in care a patruns cel mai mult in intuneric. El si-a sapat putul printre roci, a inchis izvoarele care izbucneau si a descoperit comori care stateau ingropate de generatii. Dar toate acestea nu l-au facut in stare sa priceapa lucrarile conducerii lui Dumnezeu.
28:12 Dar intelepciunea unde se gaseste? Unde este locuinta priceperii?
Intelepciunea. Acum Iov trece la aplicarea ilustratiei sale. Obiectivul lui este de a arata ca intelepciunea nu se gaseste in cea mai profunda stiinta sau in cele mai mari realizari ale oamenilor.
28:13 Omul nu-i cunoaste pretul, ea nu se gaseste in pamantul celor vii.
Pretul. Ebr. 'erek, propriu-zis, "evaluare". LXX reda hodos, "cale", care e traducerea ebr. derek. Ambele variante au sens. Pamantul. Omul trebuie sa caute o obarsie mai inalta a intelepciunii. Adevarata intelepciune vine prin descoperire divina.
28:14 Adancul zice: Nu este in mine, si marea zice: Nu este la mine.;
Adancul. Ebr. tehom, "adanc", "mare", "abis" (vezi la Genesa 1:2); uneori folosit pentru ape subterane (Genesa 7:11; Deuteronom 8:7). Ideea este ca vastele adancimi pot fi cercetate, dar adevarata intelepciune nu va fi gasita acolo.
28:15 Ea nu se da in schimbul aurului curat, nu se cumpara cantarindu-se cu argint;
Aurului. Aurul este amintit de cinci ori in v. 15-19. Sunt folosite patru cuvinte ebraice diferite, pentru a spori forta imaginii, aratand ca nu exista nici aur, de nici un fel, cu care sa se poata compara intelepciunea.
28:16 nu se cantareste pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.
Aurul din Ofir. Cuvantul folosit aici pentru "aur" e deosebit de cuvantul folosit pentru aur in versetul anterior. Aurul din Ofir era deosebit de apreciat. Cu privire la locul unde se afla Ofirul, vezi 1 Regi 9:28.
Onix... safir. Probabil pietre semipretioase sau pietrele care poarta astazi numele acestea.
28:17 Nu se poate asemana cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.
Aurul. Vezi la v. 15.
Diamantul. [Cristalul, KJV]. Cuvantul ebraic tradus astfel nu apare nicaieri in alta parte a Bibliei. S-a considerat ca inseamna "sticla" si aici s-ar putea referi la vreo forma de cristal de roca.
28:18 Margeanul si cristalul nu sunt nimic pe langa ea: intelepciunea pretuieste mai mult decat margaritarele.
Margeanul. Ebr. Ra'moth. Piatra sau o substanta pretioasa la care se face referire aici nu e
sigura. Aplicarea cuvantului la margean [coral] nu este o interpretare rabinica.
Cristalul. [Perlele, KJV]. Cuvantul acesta se prea poate sa insemne "cristal".
Margaritarele. [Rubinele, KJV]. Identificarea exacta a pietrei nu este cunoscuta (vezi Proverbe
3:15; 8:11; 20:15; 31:10; Plangeri 4:7).
28:19 Topazul din Etiopia nu este ca ea, si aurul curat nu se cumpaneste cu ea.
Verset ce nu a fost comentat.
28:20 De unde vine atunci intelepciunea? Unde este locuinta priceperii?
De unde? Avand in vedere ca intelepciunea nu poate fi scoasa din mina si nu poate fi cumparata, unde poate fi aflata? Intrebarea aceasta, pusa in v. 12, este repetata pentru subliniere. Aceasta este intrebarea fundamentala careia i se acorda atentie in acest capitol.
28:21 Este ascunsa de ochii tuturor celor vii, este ascunsa de pasarile cerului.
Este ascunsa. Nici locuitorii pamantului si nici ai cerului nu cunosc raspunsul la aceasta intrebare. Termenul "celor vii" s-ar putea ca, in mod figurat, sa se refere la regnul animal, astfel facand o echilibrare in text intre fiare si pasari.
28:22 Adancul si moartea zic: Noi am auzit vorbindu-se de ea.
Adancul. [Nimicirea, KJV]. Ebr. 'abaddon (vezi la cap. 26:6). Iov vorbise despre descoperirile stiintei, dar in nici una din ele nu a fost gasita adevarata intelepciune. Ea n-a fost gasita in tunelul pe care omul l-a sapat in pamant. Ea nu poate fi cumparata cu argint, cu aur sau cu pietre pretioase. Nici pasarile, nici fiarele nu o cunosc. Acum se fac cercetari pe taramurile Distrugerii si ale Mortii. Prin personificare, acestea sunt prezentate ca dand un raspuns vag si nesatisfacator: "noi am auzit vorbindu-se de ea."
28:23 Dumnezeu ii stie drumul, El ii cunoaste locuinta.
Dumnezeu ii stie. Omul a extins cercetarile stiintei cu mult dincolo de limitele cunostintei atinse pe vremea lui Iov. El a sapat in tainitele atomului. Cu toate acestea, afirmatia lui Iov este la fel de valabila si astazi ca si atunci cand a fost rostita. Adevarata intelepciune vine numai prin descoperire divina.
28:24 Caci El vede pana la marginile pamantului, zareste totul sub ceruri.
El vede. [El priveste, KJV]. Un tablou al omniprezentei si atotstiintei lui Dumnezeu. Viziunea lui Dumnezeu nu e limitata sau distorsionata. El vede ceea ce omul nu poate sa vada.
28:25 Cand a randuit greutatea vantului, si cand a hotarat masura apelor,
Vantului... apelor. Aceste elemente aflate cel mai putin sub controlul omului sunt sub controlul lui Dumnezeu. Acela care cantareste vanturile si masoara apele este o Sursa de intelepciune vrednica de incredere pentru omenire.
28:26 cand a dat legi ploii, si cand a insemnat drumul fulgerului si tunetului,
Legi ploii. Acela care conduce aceste elemente este indreptatit sa le descopere oamenilor adevarul si poate descoperi principiile pe temeiul carora este administrata guvernarea Lui.
28:27 atunci a vazut intelepciunea si a aratat-o, i-a pus temeliile si a pus-o la incercare.
A vazut. Versetul acesta cuprinde o impresionanta suita de verbe care descopera legatura lui Dumnezeu cu intelepciunea. El o intelege si o descopera. Intelepciunea n-are alta sursa (vezi Proverbe 8:22-30). Intelepciunea nu e rezultatul intamplarii. Ea e insumata in Dumnezeu, intrucat El este Cauza primara.
28:28 Apoi a zis omului: Iata, frica de Domnul, aceasta este intelepciunea; departarea de rau, este pricepere.
Iata. Acum Iov arata ascultatorilor sai concluzia spre care se canalizeaza intregul capitol. Ce este intelepciunea? Raspunsul e dat - "frica de Domnul". Adevarata recunoastere a lui Dumnezeu si supunerea fata de El sunt factorii importanti. Umilinta, temerea, respectul, adorarea, credinta acestea sunt aspecte ale intelepciunii care depasesc cunostinta omeneasca. Ce este priceperea? Raspunsul e la fel de clar - "Departarea de rau". Priceperea [intelegerea] este mai mult decat intelectuala - ea este etica. Ea cere un standard de vietuire. Reverenta si corectitudinea - acestea sunt cele doua cerinte ale lui Dumnezeu. Mica (cap. 6:8) vorbeste despre aceste doua trasaturi de caracter ca fiind dreptatea si mila fata de om si umblarea smerita cu Dumnezeu. Compara cu Matei 22:36-40.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 10 �
PK 265
12-28 �
MH 430; 8T 280
14-18 �
COL 107
15.16 �
5T 544
15-18 �
Ed 18
16 �
�
CT 132
28 �
�
DA 89; PP 222