27:2 Viu este Dumnezeu, care nu-mi da dreptate! Viu este Cel Atotputernic, care imi amaraste viata,
Viu este Dumnezeu. Acesta este unicul loc unde Iov recurge la un juramant. In imprejurarile solemne in care se afla, cand face ultimul apel catre prietenii sai, Iov socoteste de bine sa-si inceapa observatiile cu un apel la Dumnezeu ca martor al lui (vezi Judecatori 8:19; Rut 3:13; 1 Samuel 14:39; 2 Samuel 4:9; 12:5; 1 Regi 2:24; 2 Regi 5:20; 2 Cronici 18:13; Ieremia 38:16). De asa natura este increderea lui Iov in propria lui sinceritate, incat se simte liber sa apeleze la Dumnezeul care se parea ca il tratase ca si cum ar fi fost vinovat.