26:1 Iov a luat cuvantul si a zis:
Iov. Acum incepe lungul discurs al lui Iov care se sfarseste cu capitolul 31. In cuvantarea aceasta, dupa ce trece rapid peste ultima cuvantare a lui Bildad, incepe sa explice punctele sale de vedere. In primul rand, vorbeste despre puterea si maiestatea lui Dumnezeu (26:5-14). Apoi se ocupa de chestiuni care privesc propria sa integritate si felul de purtare al lui Dumnezeu cu oamenii. Pe prima el continua o sustine. Cu privire la cea de a doua el admite ca in final vine rasplata asupra celor nelegiuiti (cap. 27). In capitolul 28, dupa ce aduce un omagiu meritat inteligentei si ingeniozitatii omului cu privire la preocuparile pamantesti, declara ca lumea spirituala si principiile guvernarii divine sunt insondabile pentru el si ca unica lui intelepciune e o purtare buna. In cele din urma, se intoarce la propriul lui caz si, dupa ce a face o descriere a propriei sale vieti anterioare prospere (cap. 29) pusa in contrast cu viata lui prezenta nenorocita (cap. 30), incheie cu marturisirea propriei sale integritati in toate datoriile si obligatiile diverse ale vietii (cap. 31).
26:2 Cat de bine stii tu sa vii in ajutorul slabiciunii! Cum dai tu ajutor bratului fara putere!
In ajutorul slabiciunii. [ai ajutat Tu?, KJV]. Versetele 2-4 cuprind o serie de intrebari menite sa scoata la iveala logica fragila a cuvantarii lui Bildad. Aceasta este cea mai lunga cuvantare sustinuta de Iov in fata unei persoane. Iov se adresa de obicei tuturor la persoana a doua plural. Bildad nu-i spusese nimic care sa nu fi stiut Iov. Ce lucru bun se realiza daca ii amintea ca era un vierme si cu totul necurat?
26:3 Ce bune sfaturi dai tu celui fara pricepere! Ce belsug de intelepciune dai tu la iveala!
Sfaturi. Probabil un comentariu ironic la gandul scurtei cuvantari a lui Bildad. Daca Iov trebuia sa admita lipsa de intelepciune, ce facuse Bildad ca sa umple golul acela?
Belsug de intelepciune. [Lucrul asa cum este, KJV]. Sau "intelepciune sanatoasa", "sfat sanatos".
26:4 Catre cine se indreapta cuvintele tale? Si al cui duh vorbeste prin tine?
Al cui duh? Care este izvorul autoritatii tale? Cu siguranta nu exista nici o dovada de inspiratie divina. Elifaz te-a inspirat (vezi cap. 4:17-19)?
26:5 Inaintea lui Dumnezeu tremura umbrele sub ape si sub locuitorii lor;
Umbrele. [lucruri moarte, KJV]. Ebr. repha'im, un termen aplicat (1) unui neam stravechi de uriasi (Genesa 14:5; 15:20; Deuteronom 3:11; Iosua 17:15); (2) unei vai din exteriorul Ierusalimului (Iosua 15:8; 18:16; 2 Samuel 5:18.22; 23:13; 1 Cronici 11:15; 14:9; Isaia 17:5); si
(3) mortilor (Psalm 88:10; Proverbe 2:18; 9:18; 21:16; Isaia 14:9; 26:14.19). Provenienta cuvantului e nesigura si cum ar putea acest cuvant sa se refere in acelasi timp la un neam de oameni si la morti nu se stie cu exactitate. Poate ca repha'im care denumeste un neam de oameni este derivat dintr-o alta radacina decat repha'im care denumeste morti. Unii au combinat cele doua idei observand ca repha'im ca neam de oameni disparuse si era fara autoritate. Falnicii lui reprezentanti zaceau intinsi in she'ol. Amintirea despre ei ajunsese vaga si obscura. Drept pentru care devenisera un simbol potrivit al celor morti.
Altii deriva intelesul de "morti" din radacina raphah, care inseamna "a se cufunda", "a relaxa". Mortii sunt socotiti cufundati si fara putere.
Faptul ca repha'im era un neam de uriasi e subinteles in Deuteronom 2:11.20; 3:11.13. Ideea de statura e derivata probabil nu dintr-un radacina inerenta din cuvantul insusi, ci din context.
Contextul lui Iov 26:5 pare sa dea de inteles ca este vorba de morti. Bildad scosese in evidenta suveranitatea lui Dumnezeu in ceruri. Iov adauga ca puterea lui Dumnezeu se extinde asupra celor ce locuiesc in she'ol (vezi v. 6).
Tremura. [Se formeaza, KJV]. Literal, "sunt facute sa tremure", din radacina chil, "a tremura", "sa se clatine". In forma simbolica mortii sunt prezentati ca fiind constienti (vezi Isaia 14:9.10), desi in fapt nu sunt (Psalm 146:4; Eclesiastul 9:5.6).
26:6 inaintea Lui locuinta mortilor este goala, adancul n-are acoperis.
Locuinta mortilor. [Iadul, KJV]. Ebr. she'ol, un loc simbolic unde toti mortii sunt descrisi ca adunati laolalta (vezi Isaia 14:9.10).
Adancul. [Nimicirea, KJV]. Ebr. 'abaddon. Un titlu care e paralel cu she'ol si care reprezinta un loc al ruinei si nimicirii. Cuvantul acesta apare numai de sase ori in Vechiul Testament (Iov 26:6; 28:22; 31:12; Psalm 88:11; Proverbe 15:11; 27:20; cf. Apocalipsa 9:11).
26:7 El intinde miazanoaptea asupra golului, si spanzura pamantul pe nimic.
Miazanoaptea. Iov se intoarce de la puterea lui Dumnezeu manifestata in moarte si nimicire la puterea Lui manifestata in creatiune. Cerurile de miazanoapte cuprindeau constelatiile mai insemnate mentionate in cartea lui Iov. In textul acesta, Iov recunoaste ca aceste corpuri ceresti sunt sustinute de puterea divina (vezi Iov 9:8; Psalm 104:2; Isaia 40:22; 44:24; Zaharia 12:1)
Cuvantul tradus "intinde" este deseori folosit cu privire la intinderea unui cort (Genesa 12:8; 26:25; 33:19; 35:21; Judecatori 4:11). Cerul e conceput ca fiind intins ca un cort, numai ca nu are stalpi de sustinere, ca un cort.
Golului. Ebr. tohu, cuvantul tradus "pustiu" ["fara forma", KJV] in Genesa 1:2. In loc sa vizualizeze pamantul ca sprijinindu-se pe stalpi, asa cum faceau unii din vechime, Iov se inchina unui Dumnezeu a carui putere o concepea ca sustine pamantul.
26:8 Leaga apele in norii Sai, si norii nu se sparg sub greutatea lor.
Leaga apele. Metafora este luata probabil de la burdufurile de apa, atat de binecunoscute in Orient, in special in Arabia, burdufuri in care era depozitata. Aceste burdufuri puteau sa se "sparga" datorita greutatii lichidului. Totusi, norii puteau sa duca mari cantitati de apa fara sa se intample astfel de incidente (vezi Iov 38:37; Proverbe 30:4).
26:9 Acopera fata scaunului Sau de domnie, si Isi intinde norul peste el.
Acopere. Adica El acopera tronul Lui cu nori. Semnificatia acestei afirmatii poate fi aceea ca Dumnezeu Se ascunde de simturile fizice ale omului. Dumnezeu gaseste de bine sa mentina legatura Lui cu omul la nivel spiritual si nu la nivelul simturilor. Desi s-ar putea ca norii sa ascunda tronul Lui ochii oamenilor vedere (vezi 1 Regi 8:12; Psalm 18:11; 97:2), tronul Lui exista si va fi candva vazut de cei rascumparati (Apocalipsa 22:1-4).
Traducerea "luna" in loc de "scaun de domnie" (vezi RSV) cere o schimbare in punctarii cuvantului ebraic kisseh pentru a-l face sa fie citit keseh. Punctarile vocalice a fost introduse doar in jurul secolul al VII-lea d.Hr, si prin urmare nu au fost folosite in documentele originale. Dar, de regula, ortografia traditionala este acceptata, afara de cazul ca contextul arata gramatical sau altcumva ca e nevoie de o schimbare. Aici contextul pare sa se opuna unei asemenea schimbari.
26:10 A tras o bolta pe fata apelor, ca hotar intre lumina si intuneric.
A tras o bolta. Propozitia intreaga zice literal: "hotararea unui cerc pe fata pamantului". Siriaca si Targumii zic: "El a tras un cerc pe fata apelor". Se pare ca se face referire la forma orizontului, care apare ca un cerc, trasat cu un compas.
Lumina si intuneric. [Zi si noapte, KJV]. Versul suna literal: "pana la capatul [hotarului dintre, KJV] lumina si intuneric", adica la orizont.
"Opri aprinse roti, si-n mana Sa
lua compasul auriu, gatit
Prin plan dumnezeiesc, spre-a circumscrie
Maretul univers si tot ce e creat;
In centru puse un picior si il
Roti pe celalalt prin vastitati,
Zicand ‚Pana aici sa te intinzi,
Acesta-ti fie cercul drept: O, lume!'"
-Milton, Paradise Lost, cartea a VII
26:11 Stalpii cerului se clatina, si se inspaimanta la amenintarea Lui.
Stalpii. Aceasta pare sa fie o silueta muntilor la orizont pe care se socotea ca se sprijina cerul.
26:12 Prin puterea Lui tulbura marea, prin priceperea Lui ii sfarama furia.
Turbura. [Imparte, KJV]. Ebr. raga', "a tulbura", precum si "a fi linistit". Raga' ilustreaza cum anumite cuvinte pot exprima idei opuse. Cand sunt folosite astfel de cuvinte, contextul trebuie sa hotarasca alegerea sensului. In cazul de fata fiecare sens da un inteles bun. Prin ambele definitii textul descopera domnia lui Dumnezeu asupra marii.
Furia. [Mandria, KJV]. Ebr. rahab (vezi la cap. 9:13).
26:13 Suflarea Lui insenineaza cerul, mana Lui strapunge sarpele fugar.
Suflarea. [duhul , KJV]. Ebr. ruach, care poate fi redat si "vant" ca in 90 de cazuri din Vechiul Testament. Contextul trebuie sa determine alegerea sensului . La o suflare de la Dumnezeu, adica printr-un vant, cerurile incarcate de nori si de furtuna, se insenineaza in cele din urma. Atat furtuna cat si linistea sunt aratate ca vin de la Dumnezeu.
Sarpele fugar. [Sarpele sucit, KJV]. Literal, "sarpele fugar". Se poate ca Iov sa fi avut in minte razboiul din cer, cand Satana, "sarpele cel vechi", a fost izgonit din cer (Apocalipsa 12:7-9; cf. Romani 16:20).
26:14 Si acestea sunt doar marginile cailor Sale, si numai adierea lor usoara ajunge pana la noi! Dar tunetul lucrarilor Lui puternice cine-l va auzi?
Marginile. [Parti, KJV]. Ebr. qesoth, "capete", "margini". Iov se straduieste sa descrie pe Dumnezeu ca marele Creator si Sustinator al universului. Metoda lui fusese aceea de a ilustra puterea lui Dumnezeu prin referiri la fenomenele naturale. Dar dupa ce a facut tot ce a putut mai bine, exclama: "Si acestea sunt doar marginile cailor Sale". Iov nu fusese in stare sa descrie decat marginile puterii lui Dumnezeu.
Adierea usoara. [O atat de mica parte, KJV]. Literal, "soapta unui cuvant". Ceea ce cunoastem despre Dumnezeu e doar o soapta slaba.
Tunetul. In contrast cu soapta, Iov compara adevarata putere a lui Dumnezeu cu tunetul. El vrea sa spuna ca a enumerat doar o mica parte din marile lucrari ale lui Dumnezeu. El n-ar fi putut alege un limbaj mai nobil pentru a exprima profundele sale simtaminte cu privire la felul in care slava divina depaseste cunostinta umana.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 6 �
Ed 132
7-14 �
Ed 131; 8T 282
10 �
�
AA 572; SL 53