2:1 Fiii lui Dumnezeu au venit intr-o zi de s-au infatisat inaintea Domnului. Si a venit si Satana in mijlocul lor si s-a infatisat inaintea Domnului.
S-au infatisat. Vezi la cap. 1:6.
2:2 Domnul a zis Satanei: De unde vii? Si Satana a raspuns Domnului: De la cutreierarea pamantului si de la plimbarea pe care am facut-o pe el.
Cutreierarea. Vezi la cap. 1:7.
2:3 Domnul a zis Satanei: Ai vazut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pamant. Este un om fara prihana si curat la suflet. El se teme de Dumnezeu, si se abate de la rau. El se tine tare in neprihanirea lui, si tu Ma indemni sa-l pierd fara pricina.
Fara prihana. [Desavarsit, KJV]. Vezi la cap. 1:1.7.
Neprihanirea. [Integritatea, KJV]. Ebr. tummah. Cuvantul acesta provine din aceeasi radacina ca si cuvantul tradus "desavarsit" din versetul acesta si din cap. 1:1.8. Ideea este aceea de deplin (vezi cap. 1:1).
Sa-l pierd. Literal, "sa-l inghit", "sa-l coplesesc". LXX in loc de articolul "il" reda "averile lui".
Fara pricina. Ebr. chinnam. Tradus "degeaba" (vezi cap. 1:9).
2:4 Si Satana a raspuns Domnului: Piele pentru piele! Omul da tot ce are pentru viata lui.
Piele pentru piele. Expresia aceasta a dat nastere la multe discutii printre comentatori. Expresia, evident proverbiala, poate si-a avut obarsia in limbajul tocmelii sau al schimbului, vrand sa spuna ca un om renunta la un lucru in schimbul altuia sau la o proprietate mai putin valoroasa pentru a castiga alta mai mare. In acelasi fel el ar fi fost dispus Iov sa renunte la orice, pentru ca viata lui, lucrul cel mai de pret, sa poata fi salvata. Satana cauta sa demonstreze ca Iov nu fusese pus destul de serios la incercare ca sa dea la iveala adevaratul lui caracter. El prezinta teoria ca fiecare om are pretul sau. Integritatea lui Iov demonstrase ca un om isi poate pierde averea si sa continue sa-I slujeasca pe Dumnezeu, dar Satana nu era dispus sa admita ca un om va ramane credincios lui Dumnezeu daca viata ii va fi pusa in pericol. Compara cu Matei 6:25.
2:5 Dar ia intinde-Ti mana si atinge-Te de oasele si de carnea lui, si sunt incredintat ca Te va blestema in fata.
Verset ce nu a fost comentat.
2:6 Domnul a zis Satanei: Iata, ti-l dau pe mana: numai cruta-i viata.
Cruta. Ebr. shamar, "a pastra", "a veghea asupra", "a cruta".
Viata. Ebr. neplesh, deseori tradus "suflet", dar aici este sigur vorba de viata fizica.
2:7 Si Satana a plecat dinaintea Domnului. Apoi a lovit pe Iov cu o buba rea, din talpa piciorului pana in crestetul capului.
Buba. Ebr. shechin, dintr-o radacina care inseamna "a fi fierbinte", "a fi inflamat". Cuvantul este folosit pentru buba rea a plagilor egiptene (Exod 9:9), eruptiile leprei (Levitic 13:20) si pentru boala lui Ezechia (2 Regi 20:7). S-ar putea sa nu fie descrisa aceeasi boala in fiecare caz. Multi au cautat sa puna diagnosticul bolii lui Iov din simptomele indicate (Iov 7:4.5.14; 17:1; 19:17-20; 30:17-19.30). Unii au presupus ca bubele lui Iov erau tumorile purulente de piele, cunoscute astazi. Altii au gandit ca Iov a fost lovit cu elefantiazis. Boala aceasta isi trage numele din aspectul portiunilor afectate, care sunt acoperite cu o coaja noduroasa si crapata, ca pielea de elefant. E riscant sa incerci sa diagnostichezi boala unui om care a trait acum 3500 de ani, cand informatiile de care dispunem constau doar din cateva observatii care nu sunt de specialitate, raportate intr-o carte care este poetica in cea mai mare parte a ei. In primul rand, nu se poate admite cu siguranta ca toate bolile de astazi sunt identice cu cele de pe vremea lui Iov. In doilea rand, simptomele sunt prea vagi pentru a indreptati o concluzie. In al treilea rand, nici macar nu este sigur ca boala adusa de Satana asupra lui Iov se incadra in schema vreuneia din bolile cunoscute atunci sau acum. Este suficient sa observam ca Iov a suferit foarte mult, fara sa cautam sa-i diagnosticam boala.
2:8 Si Iov a luat un ciob sa se scarpine, si a sezut pe cenusa.
Un ciob. Un ciob de oala sparta, evident folosit pentru a mai alina mancarimea violenta si poate a indeparta puroiul si coaja eruptiilor.
A sezut pe cenusa. Un simbol obisnuit pentru durere (vezi Isaia 58:5; Ieremia 6:26; Iona 3:6). La LXX traduce propozitia aceasta astfel: "a sezut pe o gramada de gunoi in afara cetatii", dar traducerea aceasta poate fi interpretativa.
2:9 Nevasta sa i-a zis: Tu ramai neclintit in neprihanirea ta! Blestema pe Dumnezeu, si mori!
Nevasta-sa. Targum-ul ii reda numele, Dina, din care s-a tras concluzia ca Iov era ginerele lui Iacob. Fireste, aceasta e doar traditie. Neprihanirea. [Integritatea, KJV]. Vezi la cap. 2:3.
Blestema pe Dumnezeu. Sotia lui Iov incearca sa-l convinga pe Iov sa faca exact ceea ce dorea Satana. Ea zice de fapt: "Ce bine iti aduce virtutea? Tot asa de bine ai putea sa blestemi pe Dumnezeu si sa suporti consecintele". LXX dezvolta cuvantarea sotiei lui Iov: "Si trecand vreme multa, zis-a catre Iov femeia lui: pana cand vei rabda, zicand iata ca voi astepta inca putina vreme nadejdea mantuirii mele? Ca iata a pierit pomenirea ta de pe pamant, feciorii tai si fetele tale, durerile si chinurile pantecelui meu, cu care in zadar m-am ostenit cu suferinta; ca vai de ei au pierit, si tu insuti in putreziciunea viermilor sezi, maind afara sub vazduh, si eu ratacesc ca o slujnica umbland din loc in loc si din casa in casa, asteptand pana va apune soarele, ca sa ma ostenesc de ostenelile, de trudele si de durerile mele, care acum ma cuprind, ci zi un cuvant catre Domnul, si mori." [Traducerea in limba romana e luata din Biblia Sinodala din 1914].
Originea afirmatiei de mai sus e nesigura. Ea nu se afla in nici un manuscris ebraic existent, si sunt motive de a pune la indoiala faptul a existat in manuscrise timpurii ale LXX.
2:10 Dar Iov i-a raspuns: Vorbesti ca o femeie nebuna. Ce! primim de la Dumnezeu binele, si sa nu primim si raul? In toate acestea, Iov n-a pacatuit deloc cu buzele lui.
Nebuna. Ebr. nebalah. Nu debilitate mintala, ci insensibilitate religioasa si morala.
Primim raul. Aici este exprimata din nou resemnarea completa, pe care o gasim si in cap.
1:21. Intrebarea lui Iov poate fi parafrazata astfel: "Sa primim de la Dumnezeu toate lucrurile bune ca un lucru obisnuit si apoi sa ne plangem cand trimite suferinta?"
2:11 Trei prieteni ai lui Iov, Elifaz din Teman, Bildad din Suah, si Tofar din Naama, au aflat de toate nenorocirile care-l lovisera. S-au sfatuit si au plecat de acasa sa se duca sa-i planga de mila si sa-l mangaie.
Elifaz din Taman. Vezi la cap. 1:1. Unul dintre fiii lui Esau s-a numit Elifaz. El, la randul sau, a avut un fiu numit Taman (Genesa 36:11). Taman este numele unei asezari geografice legate de Edom in Ieremia 49:7; Ezechiel 25:13; Amos 1:11.12; Obadia 2:9. Se pare ca nu exista informatii precise care sa precizeze in ce parte a Edomului locuiau temanitii.
Bildad din Suah. Unii comentatori l-au pus in legatura pe Bildad cu Suah, fratele lui Madian (Genesa 25:2), ai carui descendenti se credeau ca au trait undeva in tinutul edomit. Totusi, inscriptiile indreapta acum atentia catre Shukhu, in partea de mijloc a Eufratului ca posibil loc de origine a lui Bildad.
Tofar din Naama. Numele Tofar este de-altminteri necunoscut. A existat un targ cu numele Naama in partile de sud-vest ale lui Iuda (Iosua 15:41) de care ar fi putu sa apartina Tofar.
S-au sfatuit. Imprejurarile mentionate aici sugereaza trecerea unei perioade suficient de lungi de cand il lovisera nenorocirile pe Iov. Era nevoie de timp ca vestea despre starea lui sa ajunga la acesti trei prieteni. Apoi trebuie sa mai fi trecut ceva timp pana cand acesti trei barbati au comunicat intre ei si au ajuns la o concluzie. Dupa aceea, ei au avut de calatorit pana in tara Ut, acasa la Iov. Trecerea acestei perioade de timp ne ajuta sa explicam schimbarea de atitudine a lui Iov de la resemnarea calma din cap. 2:10 la descurajarea profunda din cap. 3. Loviturile initiale ale tragediei se pare ca nu au fost atat de daunatoare pentru moralul lui Iov cum au fost saptamanile de suferinta fizica si zbucium sufletesc constant.
Sa-i planga de mila. Literal, "sa clatine capul cu o expresie de mila", "sa faca semne de durere". Uneori tradus "a plange [pe cineva]" (Iov 42:11; Ieremia 15:5; 16:5 etc.). Sa-l mangaie. Ebr. nacham, inrudit cu o radacina araba din aceeasi familie care inseamna "a respira greu".
2:12 Ridicandu-si ochii de departe, nu l-au mai cunoscut. Si au ridicat glasul si au plans. Si-au sfasiat mantalele, si au aruncat cu tarana in vazduh deasupra capetelor lor.
Nu l-au mai cunoscut. Iov era atat de desfigurat de boala lui incat nu era de recunoscut. Prietenii lui nu si-au putut stapani emotiile cand au vazut starea lui. Ei nu numai ca au plans, reactia fireasca a durerii, dar s-au manifestat exterior in spiritul Orientului: si-a sfasiat hainele si si-au presarat tarana sau cenusa pe cap (vezi Iosua 7:6; 1 Samuel 4:12).
2:13 Si au sezut pe pamant langa el sapte zile si sapte nopti, fara sa-i spuna o vorba, caci vedeau cat de mare ii este durerea.
Fara sa spuna o vorba. Unii au atras atentia ca la iudei si la orientali, in general, era o chestiune de bunacuviinta in purtare, dictata de un simtamant nobil si adevarat, de a nu vorbi unei persoane cuprinsa de o adanca suferinta pana cand ea nu dadea semn ca doreste sa fie mangaiata. Daca se aplica si aici, atunci atata vreme cat Iov a pastrat tacerea, prietenii lui s-au abtinut sa vorbeasca.
Sa-i. Aceasta afirmatie da de inteles ca ei erau liberi sa discute intre ei sau cu slujitori care-i slujeau lui Iov.
Durerea. Literal, "chinul", fizic sau sufletesc. Aici probabil ambele.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 5-7 �
DA 471; Ed 155
7 �
�
PP 129
7-10 �
AA 575; 3T 311; 4T 525