15:1 Elifaz din Teman a luat cuvantul, si a zis:
Elifaz din Teman a luat cuvantul. Cuvantarile din cartea lui Iov se impart in trei cicluri. Capitolul acesta marcheaza inceputul celui de al doilea ciclu, care continua pana la capitolul 21. Ordinea in ciclul al doilea este acelasi ca si cel dintai : Elifaz, Bildad, Tofar vorbesc pe rand, fiecare urmat de un raspuns din partea lui Iov. Aceasta cuvantare a lui Elifaz este aspra si argumentativa in ton. Se subimparte in trei sectiuni: (1) o mustrare directa a lui Iov pentru incumetarea lui (v. 1-6);
(2) o reflectie sarcastica cu privire la el pentru supraaprecierea sa de sine si aroganta sa (v. 7-16);
(3) o expunere a felului de purtare a lui Dumnezeu cu omul, intemeiata pe experienta inteleptilor din vechime (v. 17-35).
15:2 Se cade sa dea inteleptul ca raspuns intelepciune desarta? Sau sa-si umfle pieptul cu vant de rasarit?
Inteleptul. Fiecare cuvantare a lui Elifaz incepe cu o intrebare. La inceputul cuvantarii anterioare a lui Iov, Iov pretinde ca are intelepciune. El spunea: "Am si eu minte ca voi" (cap. 12:3). El repeta aceeasi idee in cap. 13:2. Elifaz contesta aceasta intelepciune cu sarcasm.
Intelepciune desarta. Literal, "intelepciune vantului". Iov aplicase afirmatia aceasta propriilor sale afirmatii in cap. 6:26.
Vant de rasarit. Vantul de rasarit era privit ca cel mai rau dintre vanturi. Era un vant uscat si sufla peste pustiu cu efecte devastatoare (vezi Genesa 41:6.23; Ieremia 18:17; Ezechiel 17:10; 19:12; 27:26; Osea 13:15).
15:3 Sa se apere prin cuvinte care n-ajuta la nimic, si prin cuvantari care nu slujesc la nimic?
Verset ce nu a fost comentat.
15:4 Tu nimicesti chiar si frica de Dumnezeu, nimicesti orice simtire de evlavie fata de Dumnezeu.
Frica. Adica respectul fata de Dumnezeu. Iov fusese nu numai indraznet, dar si in mod evident lipsit de respect in atitudinea lui fata de Dumnezeu (vezi la cap. 9:23). Increderea din sine il facuse sa-L provoace pe Dumnezeu si sa ceara un prilej de a-si apara cauza, ca sa arate unde nu era drept Dumnezeu (cap. 13:3.15.22). El exprimase deplina incredere in indreptatirea sa (cap. 13:18). Elifaz interpreteaza declaratiile acestea ca inrudite cu blasfemia.
Nimiceste orice simtire de evlavie. [Impiedici rugaciunea, KJV]. Sau "impiedici meditatia", "opresti meditatia evlavioasa". Elifaz credea ca atitudinea lui Iov de nereligioasa avea un efect potrivnic nu numai asupra propriei sale persoane, ci si asupra vietii spirituale a altora. Daca Dumnezeu ii trata pe cel drept si pe cel nelegiuit la fel, unul nu ar fi avut nimic de nadajduit, iar celalalt, nimic de temut. Ar fi existat motiv slab de incurajare a rugaciunii catre Dumnezeu. Cum ar fi putut cel drept sa nadajduiasca binecuvantarea Lui speciala daca El era inclinat sa-i trateze pe cei buni si pe cei rai la fel? De ce nu era tot atat de bine sa se traiasca in pacat ca si sa fii sfant? Cum putea un astfel de Dumnezeu sa fie obiectul increderii sau al rugaciunii? Elifaz da pe fata lipsa de intelegere a rasplatii si pedepsei dincolo de viata prezenta. Acestea vor compensa inegalitatile vietii acesteia.
15:5 Nelegiuirea ta iti carmuieste gura, si imprumuti vorbirea oamenilor vicleni.
Iti carmuieste gura. Propozitia ar putea fi tradusa si "nelegiuirea ta iti invata gura". Ambele traduceri sunt usor de aparat din punct de vedere gramatical. Cea din urma exprima ideea ca vorbele lui Iov sunt sugerate de pacatele lui.
Vicleni. Cuvantul tradus astfel vin din aceeasi radacina ca cel redat "siret" ["subtil", KJV] din Genesa 3:1.
15:6 Nu eu, ci gura ta te osandeste, buzele tale marturisesc impotriva ta.
Te osandeste. Compara cu o acuzatie asemanatoare adusa lui Isus: "A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iata ca acum ati auzit hula lui." (Matei 26:65)
15:7 Tu esti omul care s-a nascut intai? Te-ai nascut tu inaintea dealurilor?
Omul care s-a nascut intai? Aceasta este prima dintr-o serie de intrebari profund usturatoare. Elifaz cauta sa-l castige pe Iov prin ironie si zeflemea.
15:8 Ai fost tu la sfaturile lui Dumnezeu; si ai sorbit din ele intelepciune pentru tine?
Ai fost tu la sfaturile lui Dumnezeu? [Ai auzit tu secretul lui Dumnezeu? KJV]. Ebr. sod, un consiliu, un cerc de prieteni care vorbesc pe un ton familiar. Sod e tradus "adunare" in Ieremia 6:11; 15:17; Ezechiel 13:9 si "sfat" in Ieremia 23:18.22.
Ai sorbit din ele intelepciunea? [Restrangi intelepciunea la tine? KJV]. Adica detii monopolul intelepciunii? In esenta, Iov a adus aceeasi acuzatie prietenilor sai in cap. 12:2.
15:9 Ce stii tu si sa nu stim si noi? Ce cunostinta ai tu pe care sa n-o avem si noi?
Ce stii tu? Compara cu gandul din cap. 13:2.
15:10 Intre noi sunt peri albi, batrani, oameni mai inziliti decat tatal tau.
Intre noi. [Cu noi, KJV]. Adica "cu grupa noastra" sau "de partea noastra". Elifaz doreste sa imprime in mintea lui Iov ideea ca toate capetele carunte ale timpului sau, ca si barbatii batrani ai vremurilor trecute sunt de partea sa si gandesc ca el. Bildad a folosit un argument asemanator in cap. 8:8.
15:11 Putin lucru sunt mangaierile lui Dumnezeu pentru tine, si cuvintele care-ti vorbesc atat de bland?
Mangaierile. Probabil perspectivele bunavointei divine pe care prietenii lui Iov i-o prezentasera daca el s-ar fi pocait (vezi cap. 5:18-27; 8:20-22; 11:13-19).
Cuvintele care iti vorbesc atat de bland. [E ceva secret in tine? KJV]. Ebr. dabar la'at, literal, "un cuvant bland". Elifaz se refera probabil la propriile sale cuvinte si la acelea ale prietenilor sai cu care ei cautau sa-l convinga pe Iov de greseala lui. El crede ca Iov ar fi trebuit sa fie impresionat de cuvintele lor "blande".
15:12 Incotro te trage inima, si ce inseamna aceasta privire tinta a ochilor tai?
Privire tinta. [Sticlire, KJV]. Ebr. razam, care apare numai aici. Se socoteste ca se refera la scanteierea ochilor. Probabil ca ochii Iov scaparau cand ascult acuzatiile prietenilor sai.
15:13 Ce! impotriva lui Dumnezeu iti indrepti tu mania, si-ti ies din gura cuvinte ca acestea?
Cuvinte ca acestea? Pentru Elifaz si tovarasii sai, plangerile lui Iov erau semne ale unui duh ingamfat, razvratit si hulitor.
15:14 Ce este omul, ca sa fie curat? Si poate cel nascut din femeie sa fie fara prihana?
Ce este omul? Aceasta este repetarea unei afirmatii pe care Elifaz o facuse in prima cuvantare (vezi cap. 4:17-19).
15:15 Daca n-are incredere Dumnezeu nici in sfintii Sai, daca nici cerurile nu sunt curate inaintea Lui,
Sfintii. Literal, "cei sfinti", aici evident ingerii. Dupa Elifaz, chiar si cerul si ingerii apar ca necurati in comparatie cu sfintenia infinita a lui Dumnezeu.
15:16 cu cat mai putin fiinta uracioasa si stricata omul, care bea nelegiuirea ca apa!
Uracioasa. Omul e zugravit ca o faptura stricata, care este tot atat de dornica de nelegiuire, cum este omul insetat dornic sa gaseasca apa.
15:17 Vreau sa te invat, asculta-ma! Voi istorisi ce am vazut,
Asculta-ma. Elifaz introduce aici, cu o elaborata prefata (v. 17-19), fie un citat dintr-o carte, fie o descriere atenta a lui cu privire la soarta celor nelegiuiti. Descrierea aceasta se intinde de la v. 20 pana la sfarsitul capitolului si este menita in mod clar sa fie aplicata la Iov.
15:18 ce au aratat inteleptii, ce au descoperit ei, auzind de la parintii lor,
Inteleptii. Vezi cap. 8:8-10. Din nou se face apel la traditia veche.
15:19 carora singuri li se daduse tara, si printre care nici un strain nu venise inca.
Nici un strain. La popoarele rasaritene, din cele mai vechi timpuri, se considera ca puritatea de neam era semnul celei mai inalte noblete.
15:20 Omul cel rau isi duce in neliniste toate zilele vietii, toti anii de care are parte cel nelegiuit.
Omul cel rau. Versetele 20-35 cuprind un discurs elaborat, incarcat cu ilustratii si metafore, in care se sustine ca nelegiuitul nu poate scapa de nenorocire.
Isi duce anii. [Calatoreste, KJV]. Iov declarase: "celor ce manie pe Dumnezeu le merge bine" (cap. 12,6). Elifaz ocupa pozitia contrara. Ambii barbati par sa exagereze in favoarea cauzei lor. Experienta dovedeste ca cei nelegiuiti pot sa prospere sau nu, iar cei neprihaniti pot sa sufere sau nu.
15:21 Tipete de spaima rasuna la urechile lui: In mijlocul fericirii lui, pustiitorul se va arunca asupra lui.
Tipete de spaima. Poate blestemele unei constiinte rele.
In mijlocul fericirii. Vezi Psalmi 37:35.36; 73:18-20.
15:22 El nu trage nadejde sa scape de intuneric, vede sabia care-l ameninta;
El nu trage nadejde. Nelegiuitul se teme continuu de o oarecare nenorocire inspaimantatoare. Mintea lui nu e niciodata linistita. El traieste sub imperiul fricii continue. Intuneric. Adesea folosit in mod figurat in loc de soarta rea (vezi v. 23.30; cap. 19:8).
15:23 alearga incoace si incolo sa caute paine, stie ca-l asteapta ziua intunericului.
Paine. Probabil un tablou al bogatului opresor, care este chinuit de vedenii de foame.
15:24 Necazul si nelinistea il inspaimanta, si se arunca asupra lui ca un imparat gata de lupta.
Necazuri si neliniste. Fara indoiala ca Iov a inteles aplicatia care se facea la el.
15:25 Caci a ridicat mana impotriva lui Dumnezeu, s-a impotrivit Celui Atotputernic,
Impotriva lui Dumnezeu. Aici e descrisa atitudinea sfidatoare a celui nelegiuit. Totusi, nu e adevarat ca a-L ignora pe Dumnezeu este la fel de serios cu a-L sfida?
15:26 si a avut indrazneala sa se napusteasca asupra Lui cu partea cea mai tare a scuturilor lui.
Sa se napusteasca asupra Lui. Ilustratia de aici este luata din felul cum oamenii se arunca in lupta. Un atac violent era de obicei insotit de strigate pentru a incerca intimidarea vrajmasului. Partea cea mai tare a scuturilor lui. [Cocoasele scuturilor lui, KJV]. Proeminentele convexe ale unui scut, partea pe care o vede inamicul.
15:27 Avea fata acoperita cu grasime, coapsele incarcate cu osanza,
Grasime. Un tablou al vietii luxoase si necumpatate a nelegiuitului (vezi Deuteronom 32:15; Psalmi 73:7; Ieremia 5:28).
15:28 si locuia in cetati nimicite, in case parasite, sortite sa fie daramate.
Cetati nimicite. Se face referire probabil fie la cetati pe care insusi omul nelegiuit le-a pustiit in lacomia lui, fie locuri aflate sub blestemul lui Dumnezeu si destinate astfel pustiirii definitive (vezi Deuteronom 13:16; Iosua 6:26; 1 Regi 16:34). Ultima descrie sfidarea lui Dumnezeu de catre cel nelegiuit.
15:29 Nu se va mai imbogati, averea nu-i va creste, si avutia nu se va mai intinde pe pamant.
Verset ce nu a fost comentat.
15:30 Nu va putea iesi din intuneric, flacara ii va arde mladitele, si Dumnezeu il va pierde cu suflarea gurii Lui.
Verset ce nu a fost comentat.
15:31 Daca se increde in rau, se inseala, caci raul ii va fi rasplata.
Rau. [Vanitate, KJV]. Privind cu prejudecata, prietenii lui Iov nu puteau vedea decat zadarnicie in cuvintele lui Iov.
15:32 Ea va veni inainte de capatul zilelor lui, si ramura lui nu va mai inverzi.
Va veni. Adica rasplata va fi data pe deplin pana la scadenta.
15:33 Va fi ca o vita despuiata de roadele ei inca verzi, ca un maslin ale carui flori au cazut.
Maslin. Despre pomul acesta se spune ca pierde flori in numar mare. Tot astfel nelegiuitul isi va pierde averile.
15:34 Caci casa celui nelegiuit va ajunge stearpa, si cortul omului stricat il va manca focul.
Nelegiuit. [Fatarnic, KJV]. O insinuare ca Iov e ipocrit si stricat.
15:35 El zamisleste raul si naste raul: in sanul lui coace roade care-l inseala.
Zamisleste raul. O schimbare a imaginii (vezi Isaia 59:4).