11:1 Tofar din Naama a luat cuvantul si a zis:
Tofar. Elifaz luase cuvantul (cap. 4 si 5). Bildad la fel (cap. 8). Ambii exprimasera simtaminte profunde, dar se agatasera cu tarie de filozofia ca suferintele lui Iov sunt pe masura pacatelor lui. Acum ia cuvantul Tofar. Cuvantarea lui nu adauga nimic nou la ideile exprimate de prietenii sai. El manifesta lipsa de simpatie, de delicatete si de bunacuviinta, care poate pe cea a prietenilor sai. Violenta explozie a lui Tofar e provocata de faptul ca Iov nu isi recunoscuse vinovatiei si de acuzatiile lui impotriva lui Dumnezeu. Cuvantarea lui Tofar poate fi impartita in trei parti: (1) exprimarea dorintei ca Dumnezeu sa raspunda in asa fel incat sa-l convinga pe Iov de vinovatia lui
(v. 2-6); (2) descrierea menita sa-l avertizeze pe Iov de atotstiinta lui Dumnezeu, prin care El pune in seama fiecarui om pacatele lui (v. 7-12); (3) accentuarea nevoii pocaintei ca o conditie unica de recastigare a vechii prosperitati (v. 13-20).
11:2 Sa ramana aceasta navala de cuvinte fara raspuns, si sa creada limbutul ca are dreptate?
Navala de cuvinte. Tofar pare sa fie enervat de lungimea cuvantarii lui Iov. Orientalii considerau concizia in vorbire drept o virtute speciala. (vezi Proverbe 10:19 si Eclesiastul 5:2).
11:3 Vor face vorbele tale desarte pe oameni sa taca? Si-ti vei bate joc de altii, fara sa te faca cineva de rusine?
Vorbele tale desarte. [Minciunile, KJV]. Ebr. baddim, "vorbire desarta" (vezi Isaia 16:6; Ieremia 48:30; 50:36). Tofar caracterizeaza cuvantarea lui Iov ca fiind o vorbire zadarnica si o batjocura. Iov isi afirmase dreptul de a se plange (Iov 10:1). Tofar isi afirma dreptul de a raspunde unei astfel de vorbiri.
11:4 Tu zici: Felul meu de a vedea este drept, si sunt curat in ochii Tai.
Felul meu de a vedea. [Doctrina, KJV]. Ebr. leqach, "instructiune", "invatatura". Cuvantul acesta apare in cartea lui Iov numai aici si rareori in alta parte. Tofar face probabil aluzie la afirmatii precum declaratia lui Iov din cap. 10:7. Iov nu folosise exact cuvintele pe care Tofar i le atribuie, dar Tofar prezinta pe scurt sustinerea lui Iov.
Sunt curat. Tofar il acuza pe Iov ca isi apara atat "doctrina" ["felul sau de a vedea" (trd. Cornil.)], cat si purtarea. Intr-un anumit sens, el chiar asa procedase. Totusi, el nu sustinuse ca nu are nici un pacat. El sustinuse ca nu e atat de pacatos cum il invinuiau prietenii lui. Versetul acesta repeta miezul discutiei dintre Iov si prietenii sai. Iov a acceptat marturia constiintei sale, pe cand prietenii lui au interpretat gresit marturia suferintei lui.
11:5 A! de ar vrea Dumnezeu sa vorbeasca, de Si-ar deschide buzele sa-ti raspunda,
De ce ar vrea Dumnezeu sa vorbeasca. Iov dorise ca Dumnezeu sa vorbeasca (cap. 6:24). Acum Tofar repeta aceeasi dorinta; dar el e convins ca daca va face asa ceva, o va face pentru a-i arata lui Iov greseala lui.
11:6 si de ti-ar descoperi tainele intelepciunii Lui, ale intelepciunii Lui nemarginite, ai vedea atunci ca nu-ti rasplateste totusi dupa faradelegea ta.
Nemarginite. [Duble, KJV]. Ebraica din expresia aceasta este neclara. LXX zice de data aceasta: "Caci va fi dubla fata de ceea ce e cu tine". Evident ideea este de a scoate in evidenta caracterul suprem si natura insondabila a intelepciunii lui Dumnezeu.
Nu-ti rasplateste totusi dupa faradelegea ta. [Dumnezeu cere de la tine mai putin, KJV]. Tofar spune de fapt: "Daca macar ai intelege intelepciunea de nepatruns a lui Dumnezeu, ai vedea ca Dumnezeu a facut ca o parte din nelegiuirea ta sa fie uitata. In loc sa te trateze, asa cum te-ai plans, cu asprime, El nu te-a lovit nicidecum cu nenorocirile pe care le meriti." Aceasta este probabil cea mai exagerata acuzatie adusa lui Iov pana acum.
11:7 Poti spune tu ca poti patrunde adancimile lui Dumnezeu, ca poti ajunge la cunostinta desavarsita a Celui Atotputernic?
Poti patrunde. [Poti gasi prin cercetare pe Dumnezeu? KJV]. Propozitia spune de fapt: "Poti tu sa descoperi lucrurile despre Dumnezeu care pot fi cercetate?" Intrebarea transmite ideea maretiei incomensurabila lui Dumnezeu si a neputintei de a-L putea cuprinde cu mintea.
11:8 Cat cerurile-i de inalta: ce poti face? Mai adanca decat Locuinta mortilor: ce poti sti?
Cat cerurile de inalta. Compara cu Efeseni 3:18, unde sunt folosite aceleasi patru dimensiuni pentru a descrie iubirea lui Dumnezeu in Hristos. Intrebarile cu care Tofar puncteaza aceasta maiestuoasa descriere a lui Dumnezeu urmaresc sa intipareasca in mintea lui Iov nimicnicia omului in contrast cu maretia lui Dumnezeu.
11:9 Intinderea ei este mai lunga decat pamantul, si mai lata decat marea.
Mai lunga decat pamantul. Ilustratiile erau mult mai impresionante pe vremea lui Iov. Noi am strabatut oceanul, dar ei nu o facusera. Noi am explorat colturile indepartate ale pamantului, dar ei nu o facusera. Ei considerau imposibile astfel de actiuni.
11:10 Daca apuca, daca inchide si cheama El la judecata, cine-L poate opri?
Daca apuca. [Daca opreste, KJV]. Literal, "trece repede", "apuca".
Inchide. [Aduna, KJV]. Sau "convoaca o adunare", si anume pentru judecata. Avand in vedere maretia lui Dumnezeu, sustine Tofar, daca El alege sa porneasca impotriva unui om, sa-l puna in inchisoare si sa-l cheme la judecata, cine se poate amesteca in ceea ce face El? Cu siguranta Iov nu avea dreptul sa puna sub semnul intrebarii purtarea lui Dumnezeu fata de el!
11:11 Caci El cunoaste pe facatorii de rele, vede usor pe vinovati.
Facatorii de rele. [Pe oamenii neintelepti, KJV]. Tofar ii aminteste lui Iov ca Dumnezeu poate sa ii recunoasca pe oamenii care sunt nevrednici si nelegiuiti.
11:12 Omul dimpotriva, are minte de nebun, si s-a nascut ca manzul unui magar salbatic!
Manzul unui magar salbatic. Versetul acesta este dificil. O alta traducere posibila este: "un om neintelept poate castiga pricepere, si manzul unui magar salbatic sa ajunga un om." Adica un om dificil, neimblanzit si incapatanat, asemenea unui magar salbatic, poate totusi sa fie transformat intr-un om adevarat. O alta interpretare este sugerata de traducerea: "Dar un om greoi la minte castiga pricepere, cand manzul unui asin salbatic se naste om" (RSV). Astfel nu sunt sperante ca un om neintelept sa primeasca intelepciune, asa cum un magar salbatic nu poate naste un om. Interpretarea aceasta insa nu pare sa asigure trecerea corespunzatoare la a doua subimpartire a capitolului. Tofar nu considera cazul lui Iov total lipsit de speranta.
11:13 Tu, indreapta-ti inima spre Dumnezeu, intinde-ti mainile spre El.
Te. [Daca tu, KJV]. "Tu" este accentuat in ebraica.
Indreapta-ti inima. [Pregateste-ti inima, KJV]. Tofar isi incepe aici apelul, invitandu-l pe Iov sa se pocaiasca. Facand aceasta el foloseste un argument asemanator cu acela al lui Elifaz (cap. 5:17-27).
Intinde-ti mainile. Tofar il indeamna pe Iov sa se apropie de Dumnezeu intr-o atitudine de rugaciune.
11:14 Departeaza-te de faradelege, si nu lasa nedreptatea sa locuiasca in cortul tau.
Departeaza-te. [Indeparteaza-o, KJV]. Tofar face apel la Iov sa indeparteze pacatul, de care e sigur ca e vinovat Iov, ca un pas necesar inainte ca sa aiba din nou siguranta si fericire.
11:15 Si atunci, iti vei ridica fruntea fara teama, vei fi tare si fara frica;
Atunci. Cand te vei pocai de pacatele tale, vei gasi incredere si siguranta si nu te vei mai teme.
11:16 iti vei uita suferintele, si-ti vei aduce aminte de ele ca de niste ape care s-au scurs.
Ca de niste ape. Asa cum un ropot de ploaie sau un rau umflat si zgomotos, care ameninta candva sa inghita totul, trece curand si este uitat, tot astfel chinul prezent a lui Iov va disparea si va deveni nimic inlumina zilei de maine.
11:17 Zilele tale vor straluci mai tare decat soarele la amiaza, intunericul tau va fi ca lumina diminetii.
Daca soarele la amiaza. Iov descrisese sfarsitul sau ca un intuneric total (cap. 10:22). Pentru subliniere, el folosise cateva cuvinte care descriau umbra si intunericul. Tofar raspunde fagaduind un viitor luminos, ca lumina amiezii si a diminetii.
11:18 Vei fi plin de incredere, si nadejdea nu-ti va fi zadarnica. Te vei uita in jurul tau, si vei vedea ca te poti odihni linistit.
Plin de incredere. Dorinta arzatoare de siguranta, veche de cand lumea, se oglindeste in promisiunea aceasta.
Te vei uita. [Vei cerceta adanc, KJV]. Ebr. chaphar, "a cerceta", "a explora". Propozitia aceasta poate fi tradusa astfel: "da, vei privi in jurul tau si iti te vei odihni in siguranta".
11:19 Te vei culca si nimeni nu te va tulbura, si multi vor umbla dupa bunavointa ta.
Vor umbla dupa. Tofar prevede ca Iov va fi din nou un barbat respectat si ca oamenii vor veni la el sa ceara sfat.
11:20 Dar ochii celor rai se vor topi; ei n-au loc de scapare: moartea, iata nadejdea lor!
Celor rai. Daca Tofar ar fi terminat cu v. 19, Iov ar fi fost mangaiat de cuvantarea lui, care scotea in evidenta, de fapt, nadejdea readucerii in gratia lui Dumnezeu si a reintoarcerii la fericire. Dar, ca si cum ar vrea sa evidentieze parerea nefavorabila pe care o are despre purtarea si caracterul lui Iov, el nu termina folosind cuvinte de incurajare, ci adauga un pasaj care suna a condamnare.
Nadejdea lor. Propozitia zice literal: "nadejdea lor, nazuinta vietii lor". Nadejdea omului neprihanit traieste pana cand atinge punctul maxim de implinire in ceruri. Il insoteste cand e sanatos si il sprijina cand e bolnav; il invioreaza in singuratate si e tovarasul lui in societate; da sens vietii si il sustine in moarte. Pacatosul nu are o astfel de speranta. Pentru el orice asteptare se sfarseste cand se trage cortina mortii.
Elogiul lui Tofar la adresa lui Dumnezeu e admirabil. Sinceritatea lui e evidenta. Dar el, ca si ceilalti prieteni ai lui Iov, intelege gresit providenta divina. El nu e in stare sa conceapa suferinta decat ca o pedeapsa directa pentru pacat. El face apel la Iov pentru pocainta, cand ar fi trebuit sa-i transmita iubire si mangaiere. Cuvantarile prietenilor lui Iov au fost comparate cu niste roti care se invartesc pe aceeasi osie. Ele se deosebesc in detalii, dar in fond sunt la fel.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 7 �
Ed 169; GC 343; ML 108; MM 95; 5T 301; 8T 285
7.8 �
�
SC 110; 5T 698
7-9 �
�
MH 430; PP 116; 8T 279
8 �
�
DA 412
15-20 �
PK 163