1:5 Si, dupa ce treceau zilele de ospat, Iov chema si sfintea pe fiii sai: se scula dis-de-dimineata si aducea pentru fiecare din ei cate o ardere de tot. Caci zicea Iov: Poate ca fiii mei au pacatuit si au suparat pe Dumnezeu in inima lor. Asa avea Iov obicei sa faca.
Dupa ce petreceau zilele. Sau "incheiasera circuitul". Tabloul este acela al unui ciclu de zile, venind una dupa alta prin rotatie.
Sfintea. Ca preot patriarhal al familiei, el ii "consacra" pe copiii sai. Pare ca Iov ii invita pe copiii sai sa vina in casa lui, unde se tinea un fel de ceremonie religioasa.
Fiii mei au pacatuit. Pare ca fiii duceau o viata de lux, lipsita de griji. Avand o sensibilitate spirituala aparte, Iov identifica primejdiile din calea lor si implora iertarea divina in favoarea lor. Lucru destul de ciudat pacatul de care se temea Iov la fii sai era acelasi pacat pe care, mai tarziu, el insusi a fost ispitit sa-l comita. Ei erau ispititi de huzur; el era ispitit de lipsuri.
Au suspinat. [Au blestemat, KJV]. Ebr. barak, de peste 200 de ori tradus "a binecuvanta". Dar aici si in Iov 1:11; 2:5.9; 1 Regi 21:10.13, sensul cerut pare sa fie exact opusul. Ca sa atribuie lui barak intelesuri contrare, multi savanti prefera sa priveasca folosirea aici ca eufemism. Altii traduc barak prin intelesul lui obisnuit "a binecuvanta" si traduc termenul 'Elohim "dumnezei" in loc de "Dumnezeu", dand astfel de inteles ca fiii binecuvantau dumnezei falsi. Se pare insa ca sensul este de "a blestema" si ca 'Elohim inseamna adevaratul Dumnezeu. Cuvinte cu inteles opus se gasesc si in alte limbi vechi, precum egipteana.
Avea Iov obicei sa faca. Literal, "toate zilele". Cu toate ca era un om bogat si influent, Iov n-a ingaduit ca raspunderile sale sa-i diminueze grija pentru copiii sai, pe care ii prezenta mereu inaintea Dumnezeului sau.