Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Ieremia

Ieremia, 9


9:1 O! de mi-ar fi capul plin cu apa, de mi-ar fi ochii un izvor de lacrimi, as plange zi si noapte pe mortii fiicei poporului meu!

O! De mi-ar fi capul. In mod logic versetul acesta apartine la capitolul 8 si asa este asezat in Biblia ebraica [ca si in trd. G. Gal.]. Limbajul folosit aici in mod potrivit a fost numit poezia suferintei (vezi Isa 23,4; Plangeri 2,11; 3,48). Deznadajduita nenorocire a lui Iuda a miscat adanc pe profet si el a plans cu amar. Neindoios versetul acesta este motivul denumirii lui Ieremia ca “profetul tanguitor.” Profunzimea sentimentelor sale ca si duiosia cuvintelor sale ne reamintesc de Hristos, care a plans pentru pacatele si soarta poporului Sau, nenorocit cu sase sute de ani mai tarziu (vezi Luc 19,41-44).



9:2 O! dac-as avea un han de calatori in pustie, as parasi pe poporul meu, si m-as departa de el! Caci toti sunt niste preacurvari si o ceata de misei.

Un han. “Un loc de locuit,” KJV; “O coliba,” trd. Nitz.; G.Gal.]. Vietuirea la un loc cu oameni neevlaviosi si decazuti din Iuda ajunsese atat de nesuferita, incat Ieremia dorea pacea si linistea unei vieti retrase intr-un loc singuratic si pustiu (vezi Osa 55,6-8).

Preacurvari. [,,Adulteri,” trd. Nitz.; ,,Desfranati,” G.Gal.]. Atat literal cat si spiritual (vezi la cap. 2,20; 3,8.9; 5,7.8).



9:3 Au limba intinsa ca un arc si arunca minciuna; si nu prin adevar sunt ei puternici in tara; caci merg din rautate in rautate, si nu Ma cunosc, zice Domnul.

Intinsa. [,,Ei indoaie,” KJV]. Literal, ,,culca.” Marile arcuri de razboi erau incordate apasand piciorul pe capatul de jos in timp ce capatul celalalt era incovoiat pentru a se prinde coada de arc facuta din mate de bou. Numele ebraic pentru cei care incovoiau arcul in cap. 50,14.29 este literal ,,calcatori ai arcului,” (KJV; ,,incordati arcul,” trd. Cornil.].

Limba. Limba lor este asemuita cu un arc cu care ei improasca sagetile minciunii asupra semenilor lor (vezi Psa 57,4; 58,7; 64,3.4; comp. Isa 59,4).

Adevar. Vezi la cap. 5,3; 7,28. LXX reda acest gand prin ,,Minciuna, nu credinciosia a biruit.” Nu pe calea cinstei si a integritatii ajunsesera ei tari si bogati in tara, ci prin viclesug, frauda si inselaciune.

Din rautate in rautate. Nu poate fi stare pe loc in rautate. Pacatosii inainteaza de la o forma de nelegiuire la alta (vezi 1Tim 3,13).

Nu ma cunosc. In intelesul de ,,ei nu recunosc” (vezi 1Sa 2,12;Iov 18,21; Osea 4,1). Aceasta era cauza radacina a intregului lor rau.



9:4 Fiecare sa se pazeasca de prietenul lui, si sa nu se increada in nici unul din fratii sai; caci orice frate cauta sa insele, si orice prieten umbla cu barfe.

Fiecare sa se pazeasca. Cand o natiune s-a departat de principiile fundamentale ale religiei, ce mai poate tine in frau pe oameni in purtarea lor? Urmarea este deplina prabusire a moralitatii (vezi Mica 7,5.6). Asa cum Ieremia invatase prin amara experienta, nu se putea increde in nimeni, nici in cei din propria sa familie (vezi Ier 12,6; comp. Mat 10,36).



9:5 Se trag pe sfoara unii pe altii, si nu spun adevarul; isi deprind limba sa minta, si se trudesc sa faca rau.

Se trag pe sfoara. [,,Vor merge cu calomnii,” KJV; ,,Inseala,” trd. Nitz.; G.Gal.]. Oamenii din vremea lui Ieremia inselau nu numai pe dusmanii declarati, dar chiar si pe prietenii lor.

Isi deprind limba. [,,Si-au invartit limba,” KJV; trd. G.Gal.]. O dezvaluire a nenaturaletii rautatii lor. Limba trebuia sa fie deprinsa la experienta mintii.

Se trudesc. [,,Se ostenesc,” KJV; Se ostenesc,” trd. Nitz.]. iscusinta lor de a face raul este intrecuta de vointa de a-l savarsi.



9:6 Locuinta ta este in mijlocul fatarniciei, si, de fatarnici ce sunt, nu vor sa Ma cunoasca, zice Domnul.

Locuinta ta. O referire fie la locuinta lui Ieremia, fie la aceea a poporului. La versetul 6, LXX spune: ,,Camati peste camata, inselaciunea peste inselaciune, ei nu au dorit sa ma cunoasca.” [,,Silnicie peste silnicie si viclenie peste viclenie. De aceea nu vor sa stie de Mine” trd. G.Gal.].

Nu vor. [,,Ei refuza,” KJV]. Necunoasterea de Dumnezeu a poporului era voita (vezi vers. 3, cap. 5,4.5). Incalcarea e o chestiune a alegerii.



9:7 De aceea, asa vorbeste Domnul ostirilor: Iata, ii voi topi in cuptor, si ii voi incerca. Caci cum as putea sa ma port altfel cu fiica poporului Meu?

Domnul ostirilor. Vezi la cap. 7,3.

Si voi topi. Pentru a indeparta zgura. Dumnezeu avea sa-i treaca prin cuptorul suferintei (vezi la Ier 4,27-30; comp. Isa 48,10). Scopul pedepsirii era curatirea iar nu nimicirea (vezi Zah 13,9; Mal 3,3).

Cum as putea. O intrebare ce justifica felul de purtare divin (vezi Ioan 5,4). In ce alt chip i-ar fi putut trata Dumnezeu in situatia in care se gaseau?



9:8 Limba lor este o sageata ucigatoare, nu spun decat minciuni; cu gura vorbesc aproapelui lor de pace, si in fundul inimii ii intind curse.

Sageata ucigatoare. [,,O sageata trasa,” KJV]. Mai bine ,,o sageata ucigatoare;” sau ,,o sageata dintr-un arc puternic.” In versetul 3 limba lor este asemanata cu un arc. Aici este asemanata cu o sageata ucigatoare.



9:9 Sa nu-i pedepsesc Eu pentru aceste lucruri, zice Domnul, sa nu-mi razbun Eu pe un asemenea popor?

Pedeapsa. [,,Cercetez,” KJV]. Adica, ,,pedepsesc” (vezi la Osa 8,4; 59,5).



9:10 Muntii vreau sa-i plang si sa gem pentru ei, pentru campiile pustiite vreau sa fac o jelanie; caci sunt arse de tot, si nimeni nu mai trece prin ele; nu se mai aude in ele behaitul turmelor; pasarile cerului si dobitoacele au fugit si au pierit.

Pentru. ,,Din pricina.” Versetul acesta si cel urmator descriu trista pustiire a tarii, si a oraselor, cum si exilul locuitorilor lor. Muntii. Terasele de pe coastele dealurilor, candva cultivate si roditoare, aveau sa ajunga sterpe. Campurile. [,,Locuintele,” KJV]. Ebr. ne’oth, ,,pasuni” [trd. Nitz., GGal.]. Desi candva pline de turme, aveau sa ajunga atat de pustii incat nici pasarile nu ar fi putu gasi hrana.

Jelanie. Ebr. qinah, ,,o elegie,” [,,un cantec de jale,” trd. G.Gal.; ,,bocire,” trd. Nitz.]. asupra particularitatilor poetice ale lui qinah vezi vol. III, p. 27. Cantecele de jale erau cantate de plangatoarele de profesie despre care se aminteste in vers. 17.

Turme. [,,Vite,” KJV]. Ebr. miqneh, adesea folosit in sens general pentru a include toate animale domestice: boi, vaci, capre, oi, cai magari si camile.



9:11 Voi face si Ierusalimul un morman de pietre, o vizuina de sacali, si cetatile lui Iuda le voi preface intr-un pustiu fara locuitori.

Morman de pietre. Ruinele constand din moloz si pietre (vezi cap. 51,37). .

Sacali. Ebr. tamim, [,,sacali,” (vezi cap. 10,22; 41,33; 51,37), care nu trebuie confundat cu ebr, tamim, ,,un monstru de mare.” (Gen 1,21; Psa 148,7), sau ,,sarpe” (Exo 7,9.10).



9:12 Unde este omul intelept care sa inteleaga aceste lucruri? Sa spuna acela, caruia i-a vorbit gura Domnului, pentru ce este nimicita tara, arsa ca un pustiu pe unde nu mai trece nimeni?

Unde este omul intelept? Atat inteleptul, cat si profetul sunt chemati acum sa arate cauzele nenorocirilor nationale (vezi cap. 8,8.9).

Pentru ce? o explicatie a lui ,,aceste” intalnit mai la inceputul versetului. Intrebarea era ,,Pentru ce a fost ruinata tara si a ajuns o pustietate trista?”



9:13 Domnul zice: Pentru ca au parasit Legea Mea, pe care le-o pusesem inainte; pentru ca n-au ascultat glasul Meu, si nu l-au urmat;

Pentru ca. Iehova Insusi da acum raspunsul la intrebarea pusa in vers. 12.

Legea. Ebr. torah, care este un termen mai cuprinzator decat de ,,lege.” Torah inseamna ,,invatatura,” ,,instruire” si ,,indrumare,” si mai poate fi folosit cu privire la invataturile profetilor (vezi Ier 18,18; 26,4.5; vezi la Deu 28,16).

Nu l-am urmat. Pronumele [in romaneste la masculin ,,l”] in ebraica este la feminin, ceea ce lamureste faptul ca se face referire mai degraba la ,,lege” decat la ,,glas”(Deu28,15).



9:14 ci au umblat dupa aplecarile inimii lor, si au mers dupa Baali, cum i-au invatat parintii lor.

Aplecarile. [,,Inchipuirile,” KJV]. Ebr. sheriruth, ,,incapatanare,” ceea ce totdeauna cuvantul ebraic inseamna in Biblie (vezi cap. 3,17:24; 11,8; 16,12; 18,12 etc.).

Baali. In loc sa-i invete legea lui Iehova (vezi Deu 11,19), parintii lor i-au invatat sa urmeze niste dumnezei ca Baal din Peor (vezi Deu 4,3), Baal Zebub din Ecron (1Rg 1,2) si Baal al fenicienilor (1Rg 16,31.32). vezi la Osea 2,17.



9:15 De aceea, asa vorbeste Domnul ostirilor, Dumnezeul lui Israel: Iata, voi hrani poporul acesta cu pelin, si-i voi da sa bea ape otravite.

Domnul ostirilor. Vezi la cap. 7,3. Voi hrani. Literal, ,,hranesc.” Ce urmeaza a se intampla este infatisat ca si cum deja are loc.

Ape otravite. Ebr. ro’sh (vezi la cap. 8,14). Amarele dureri de care poporul urmeaza sa aiba parte in curand sunt comparate cu aceasta planta amara, otravitoare (vezi la Ier 23,15; comp. Deu 29,18 Plang 3,19).



9:16 Ii voi risipi printre niste neamuri pe care nu le-au cunoscut nici ei, nici parintii lor, si voi trimite sabia in urma lor, pana-i voi nimici.

Ii voi risipi. Vezi la Ier 16,13; 47,4; comp. Lev 26,33; Deu 28,36.64.

voi trimite sabia. Pana in tara exilului lor nu urma sa aiba nici liniste, nici siguranta (vezi cap. 42,16; 44,27).



9:17 Asa vorbeste Domnul ostirilor: Cautati, si chemati plangatoarele sa vina! Trimiteti la femeile iscusite, ca sa vina!

Domnul ostirilor. Vezi la cap. 7,3.

Cautati. Sau ,,purtati-va cu inteligenta.” [,,Luati aminte,” trd. G.Gal.].

Plangatoarele. [,,Bocitoarele,” trd. G.Gal.]. Ebr. megonoth, literal ,,femeile care intoneaza o qinah [cantare de jale]” (vezi la vers. 10). Cand moartea isi facea loc in vreo familie erau tocmite bocitoare pentru a plange pierderea. Ele accentuau jalnicele lor bocete prin despletirea parului, sfasierea hainelor etc. Vezi 2Cr 35,25; Ecl. 12,5; Amos 5,16; Mat 9,23; Mar 5,38). Ieremia zugraveste poporului nenorocirea ca si cum ar fi avut loc si sugereaza ca onorurile obisnuite pentru mort sa fie aduse.

Iscusite. Literal, ,,intelepte,” folosit aici in sensul de ,,iscusiti” in arta bocitului. [,,Deprinse a jeli,” trd. Nitz.; ,,Istete,” trd. G.Gal.]. Cu multa iscusinta ele aminteau virtutile celui mort, si atingeau coardele sensibile ale inimii supravietuitorilor (vezi cap. 22,18).



9:18 Sa se grabeasca sa faca o cantare de jale asupra noastra ca sa ne curga lacrimile din ochi, si sa curga apa din pleoapele noastre!

Verset ce nu a fost comentat.

9:19 Caci strigate de jale se aud din Sion: Cat suntem de prapaditi! Cat de jalnic suntem acoperiti de rusine! Trebuie sa parasim tara, caci ne-au surpat locuintele!

Prapaditi. [,,Jefuiti,” KJV ,,Nimiciti,” trd. Nitz; ,,Pierduti,” G.Gal.]. Ebr. shadad, ,,a devasta.”

Rusine. Literal, ,,facut de rusine.”

Sa parasim tara. [,,Sa pierdem tara,” trd. G.Gal.]. Plecarea nu era de buna voie.

Ne-au surpat locuintele. [,,Ne-au aruncat afara,” KJV]. Expresia aceasta poate fi tradusa si: ,,Ei au trantit la pamant locuintele noastre.” O schimbare usoara in punctuatie da traducerea: ,,Locuintele noastre au fost surpate.” Limbajul din KJV trebuie inteles figurat. Locuintele sunt infatisate ca varsand pe locuitorii lor nelegiuiti (vezi Lev 18,28; 20,22).



9:20 Ascultati, femeilor, cuvantul Domnului, si sa prinda urechea voastra ce spune gura Lui! Invatati pe copiii vostri cantece de jale, invatati-va plangeri unele pe altele!

Ascultati femeilor. Referirea se face probabil la bocitoarele tocmite amintite in vers. 17, desi s-ar putea sa fie o referire la toate femeile din tara.

Invatati pe copiii vostri. [,,invatati pe fiicele voastre,” KJV; trd. Nitz.; G.Gal.]. Din cauza grozavei sporiri a numarului deceselor (vers. 21) numarul obisnuit al bocitoarelor invatate nu urma sa fie indestulator. Urma sa fie nevoie ca actualele bocitoare sa transmita iscusinta lor fiicelor si vecinelor lor.



9:21 Caci moartea s-a suit pe ferestrele noastre, a patruns in casele noastre imparatesti; a nimicit pe copii pe ulita, si pe tineri in piete.

Verset ce nu a fost comentat.

9:22 Spune: Asa vorbeste Domnul: Trupurile moarte ale oamenilor vor cadea ca gunoiul pe campii, cum cade inapoia seceratorului un snop, pe care nu-l strange nimeni!

Ca gunoiul. Punctul de comparatie este in neglijenta si dispretul cu care avea sa fie ratate cadavrele (Ier 8,2; 16,4; 25,33; comp. 2Rg 9,37).

Snopul inapoia seceratorului. [,,manunchi inapoia seceratorului,” KJV]. La fel ca pologul de cereale proaspat secerate inapoia unui secerator, cei omorati urmau sa zaca victimele ingramadite ale Groaznicului Secerator. Totusi, este o deosebire. Cerealele erau adunate, insa acesti morti urmau sa fie lasati acolo unde cadeau sau in mod dispretuitor sa fie calcati in picioare.



9:23 Asa vorbeste Domnul: Inteleptul sa nu se laude cu intelepciunea lui, cel tare sa nu se laude cu taria lui, bogatul sa nu se laude cu bogatia lui.

Laude. Ceea ce inseamna "laudarosenie", asa cum apare in 1 Imparati 20 : 11; Psalmi. 52 : 1; Proverbele 27 : 1 ; etc. Profetul scoate in evidenta subiecte amagitoare ale laudei de sine. Sfaturile omenesti de care au fost mandrii oamenii vor fi zadarnice in ziua pustiiri.

Intelepciunea. Probabil prima referinta este la inteligenta, perspicacitate politica. Totusi, orice incredere pusa in intelepciunea umana o sigura inselatorie, pentru ca este partiala si nesigura (vezi Proverbe 3 :5; 1 Corinteni 13 : 9, 10 ).

Taria. Poterile militare, armele, taria soldatilor, forta materiala, etc. Toate acestea sunt limitate. Bogatia. Averea si posesiunile materiale nu constituie o baza solida pentru lauda : "Bogatia isi face aripi si, ca vulturul isi ia zborul spre cer". (Proverbele 23 : 5).



9:24 Ci cel ce se lauda sa se laude ca are pricepere si ca Ma cunoaste, ca stie ca Eu sunt Domnul, care fac mila, judecata si dreptate pe pamant! Caci in acestea gasesc placere Eu, zice Domnul.

In aceasta gasesc placere. Cel cu adevarat intelept ii atribuie lauda doar lui Dumnezeu, niciodata siesi (vezi versetul 23). Cunoasterea lui Dumnezeu este singurul teren solid pentru lauda (vezi 1 Corinteni 1 : 31; 1 Corinteni 10 : 17) Doar acel om este cu adevarat intelept in a carui inima

o asemenea stiinta este pretuita, deoarece este viata vesnica (Ioan 17 : 3). Aceasta cunostinta are un aspect intelectual implicand intelegerea. Relatia omului cu Dumnezeu are o baza inteleapta si motivanta. NU este ucenicie oarba. Omul trebuie sa-L slujeasca pe Dumnezeu cu intreaga minte (Matei 22 :37). Dar cunoasterea lui Dumnezeu merge dincolo de intelegerea teoretica. Este o cunoastere experimentala. Este practica. Se manifesta in umblarea pe caile Domnului. (Vezi Iov 22: 21; Ieremia 22: 26).

Mila. Evreiescul chesed "dragoste divina". Dumnezeu doreste ca oamenii sa ia cunostinta de atributele Sale. Judecata. Evreiescul mishpat (vezi Ieremia 5 : 4; Psalmi 119 : 7). Gasesc placere. Dumnezeu gaseste placere in manifestarea acestor atributelor morale asa precum Ii place sa le vada reflectate in copiii Sai (vezi Mica 6 :8; 7 : 18).



9:25 Iata, vin zilele, zice Domnul, cand voi pedepsi pe toti cei taiati imprejur, care nu sunt taiati imprejur cu inima,

Cei taiati imprejur cu cei netaiati imprejur. Literal "taiati in pielea preputului". Afirmatia este enigmatica. Poate fi echivalenta cu "circumcisi in necircumciziune"(vezi cap 4 : 4). Intelesul ar fi atunci ca desi ritualul exterior ar fi evident, nu exista purificare interioara a inimii. Semnul exterior ca simbol al dedicarii lui Dumnezeu era in sine insuti fara valoare daca inima nu era si ea dedicata. RSV traduce fraza "circumcisi si totusi necircumcisi" (vezi Ieremia 4 : 4; Deuteronom 10 :16; 30 : 6; Romani 2 :25, 28, 29; 1 Corinteni 17 : 19; Galateni 5 : 6; 6 : 15; Coloseni 2 : 11).



9:26 pe Egipteni, pe Iudei, pe Edomiti, pe Amoniti, pe Moabiti, pe toti cei ce isi rad colturile barbii, pe cei ce locuiesc in pustie; caci toate neamurile sunt netaiate imprejur, si toata casa lui Israel are inima netaiata imprejur.

Egipteni, iudei, edomiti. Plasarea lui iuda intre Egipt si Edom este unsemn al degradarii.

Colturile barbii. Literal "tuns la tample", care inseamna "a avea colturile parului taiate".. Unele popoare, precum tribul nord arabic Chedar (vezi capitolul 49 : 28, 32), aveau obiceiul de a-si taia parul intr-un cerc rotund, pe langa tample. Aceasta practica avea o semnificatie religioasa si era interzisa iudeilor (vezi Levitic 19 : 27; 21 : 5). Herodot spune despre arabi "ei zic ca parul lor este taiat ca al lui Bahus; dar ei il taie intr-o forma circulara tunzandu-l rotund pe langa tample."

Toate neamurile. Aici profetul se poate referi la toate natiunile pagane. Iuda era necircumcis in inima. In mod consecvent aceasta natiune nu a avut elocventa mai mare decat paganii in ochii lui Dumnezeu si putea astepta judecatile li Dumnezeu.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1GC 21; 2T 361

1, 2PK 420

9 PK 415; 7T 89

23 AA 572

23, 24 AA 531; COL 401; CS 340; CT 46, 66; CW 119; FE 352, 376; MH 410; PK 69; TM 96, 258; 3T 550; 5T 737; 6T 148, 257

23 - 25 CW 102; FE 171

24 PK 413