6:7 Cum tasnesc apele dintr-o fantana, asa tasneste rautatea ei din ea; nu se aude in ea decat silnicie si prapad; durerea si ranile Imi izbesc fara curmare privirile.
FANTANA. Traditia masoretica zice, ,,izvor.”
TASNESTE. LXX, Vulgata ca si comentatorii moderni considera cuvantul ebraic ca derivand de la radacina qarar, ,,a fi rece” si redau acest pasaj prin ,,mentine rece” sau pastreaza proaspat.” Intrun rezervor subteran apa este ferita si pastrata proaspata si gata pentru folosire. Conform acestei interpretari, Ierusalimul isi pastreaza nelegiuirea.
Altii insa, urmand interpretarea rabinica, considera ca radacina de la care se deriva este qur care inseamna ,,a scoate (apa).” De aici ei interpreteaza acest pasaj ca insemnand ,,a face apa sa taseasca.” Conform acestei interpretari, Ierusalimul izvoraste sau face sa tasneasca neincetat nelegiuire si apasare.
Oricare ar fi imaginea pe care a avut-o in minte profetul, gandul evident este ca cetatea era cu desavarsire stapanita de nelegiuire.