Printable ModeIeremia, 51
|
51:1 Asa vorbeste Domnul: Iata, ridic impotriva Babilonului, si impotriva locuitorilor Haldeii, un vant nimicitor. Impotriva locuitorilor Haldeii. Ebr. leb qamay, ,,inima [sau mijlocul] celor care se ridica impotriva mea”, o descriere potrivita a Babilonienilor in rebeliunea lor impotriva Domnului. Expresia aceasta a adaugat semnificatie prin aceea ca apare a fi un cifru vechi Iudaic de tipul cunoscut ca atbas, un procedeu prin care ultima litera a alfabetului ebraic era pusa in locul celei dintai, penultima in locul celui de a doua, si asa mai departe. Prin procedeul acesta consoanele expresiei leb qamay devin Kasdim, ebraicul pentru haldei. In felul acesta RSV traduce ,,impotriva locuitorilor Haldeii”. Cu privire la alte exemple ale cifrului vezi comentariul la cap. 25,25.26; 51,41. Vant nimicitor. Sau, ,,duhul unui nimicitor” (RSV). Totusi, in vederea amintirii unor ,,vanturatori” (v.2.) contextul pare sa sugereze ca traducerea ,,vant nimicitor” este de preferat. 51:2 Trimit impotriva Babilonului niste vanturatori care-l vor vantura, si-i vor goli tara. Vor veni din toate partile asupra lui, in ziua nenorocirii. Vanturatori. Tabloul este acela al metodei orientale de separare a graului de pleava dupa ce calcarea cu picioarele de catre boi treierase cerealele. Amestecul de graunte si pleava era aruncat in aer; grauntele fiind mai grele cadeau pe pamant, in timp ce vantul ducea pleava. Asa urmau sa fie imprastiati Babilonienii de ,,vantul nimicitor” al persilor. 51:3 Sa se intinda arcul impotriva celui ce isi intinde arcul, impotriva celui ce se mandreste in platosa lui! Nu crutati pe tinerii lui! Nimiciti cu desavarsire toata ostirea lui! Sa se intinda arcul. Ebraica acestui verset este obscura, si a fost tradusa in diferite moduri. E dificil de a determina ce avea Ieremia in gand prin afirmatia aceasta. Pasajul s-ar putea sa fie inteles ca aratand usurinta cu care Babilonienii au fost biruiti. Reiese deci ca vrajmasii aproape nici n-au avut nevoie sa se inarmeze pentru lupta. O traducere recenta a asa numitului Cilindru al lui Cir (vezi Vol. III, ilustratia din fata p. 64), un raport pro-persan in cuneiforma a capturarii Babilonului, descrie ostirea Medo-Persana inaintand asupra cetatii: ,,Mult imprastiatele lui [Cir] trupe… mergeau ca la plimbare cu armele stranse. Fara nici o batalie el [Marduk, zeul Babilonului] l-a facut sa intre in orasul sau Babilon.” (Ancient Near Eastern Texts, J. B. Pritchard, ed., p. 315.) Vezi mai departe le cap. 50,43. Platosa. Sau armura. 51:4 Sa cada ucisi in tara Haldeilor, strapunsi de lovituri pe ulitele Babilonului! Verset ce nu a fost comentat. 51:5 Caci Israelul si Iuda nu sunt parasiti de Dumnezeul lor, de Domnul ostirilor, si tara Haldeilor este plina de nelegiuiri impotriva Sfantului lui Israel. Parasiti. Ebr. ’alman, probabil insemnand ,,vaduvit”, deci ’almanah, forma feminina, inseamna ,,vaduva”. Versetul acesta este un contrast imbarbatator fata de Plangeri 1,1 (comp. Isaia 50,1.2; 54,4-10). Si. Ebr. ki, o conjunctie care poate sa aiba mai multe sensuri. Unii traducatori prefera intelesul mult mai comun al lui ki, ,,caci” (Jewish Publication Society), sau ,,dar” (RSV) in care caz ,,tara lor” trebuie sa fie inteleasa ca referindu-se la aceea a haldeilor (v. 4). Luat in sensul acesta, pasajul contrasteaza pacatele si pedeapsa Babilonienilor cu restaurarea pe care Dumnezeu intentioneaza pentru poporul sau. Totusi, traducerea KJV, (,,desi”) cu ideea de concesiune e posibila. Ea aminteste faptul ca mantuirea lui Israel de catre Dumnezeu si de fapt a tuturor oamenilor are loc in cIuda pacatelor lor, cu conditia ca ei sa fie binevoitori sa primeasca mantuirea. Sfantul lui Israel. Vezi comentariul la Isaia 1,4. 51:6 Fugiti din Babilon, si fiecare sa-si scape viata, ca nu cumva sa pieriti in pieirea lui! Caci aceasta este o vreme de razbunare pentru Domnul! El ii va rasplati dupa faptele lui. Fugiti. In cartea Apocalips marea putere antihristica este prezentata deseori sub ilustratia vechiului Babilon (vezi Apocalips 17; 18; si la Isaia 13,4; Ieremia 50,1). Compara indeosebi cu Apocalips 18,4. 51:7 Babilonul era in mana Domnului un potir de aur, care imbata tot pamantul; Neamurile au baut din vinul lui; de aceea au fost neamurile ca intr-o nebunie. Potir. Compara cap. 25,15-29, unde diferitelor natiuni li se cere sa bea vinul maniei lui Dumnezeu, indicand distrugerea lor de catre Imperiul Babilonian care se ridica. Acea putere trebuie acum sa bea din acelasi potir. Sub ilustratia vechiului Babilon, Ioan vizionarul scrie despre puterea imbatatoare si caderea finala a Babilonului spiritual (Apocalips 14,8.10; 16,19-21; 17; 18). 51:8 Deodata cade Babilonul si este zdrobit! Vaitati-l, aduceti leac alinator pentru rana lui; poate ca se va vindeca! Verset ce nu a fost comentat. 51:9 Am voit sa vindecam Babilonul, dar nu s-a vindecat! Parasiti-l, si haidem fiecare in tara noastra, caci pedeapsa lui a ajuns pana la ceruri, si se inalta pana la nori. Sa vindecam Babilonul. Prin captivitate Dumnezeu intentiona nu numai sa aduca pe Israel la pocainta, dar si sa faca pe Babilonieni si alte natiuni pe care iudeii urma sa le intalneasca in exilul lor, sa cunoasca adevarata religie. Prin oameni ca Daniel si Ezechiel s-a dat Babilonienilor prilejul de a cunoaste pe Iehova si a-l urma. Esecul in a-l cunoaste a fost un factor contribuitor la caderea lor. A ajuns pana la ceruri. Compara Apocalips 18,5. 51:10 Domnul scoate la lumina dreptatea pricinii noastre: veniti sa istorisim in Sion lucrarea Domnului, Dumnezeului nostru. Verset ce nu a fost comentat. 51:11 Ascutiti sagetile, prindeti scuturile! Domnul a atatat duhul imparatilor Mediei, pentru ca vrea sa nimiceasca Babilonul; caci aceasta este razbunarea Domnului, razbunarea pentru Templul Sau. Media. S-ar putea ridica intrebarea de ce atat Isaia (Isaia 13,17), cat si Ieremia numesc pe mezi cuceritori ai Babilonului cand numele istorice arata cucerirea ca fiind facuta de o coalitie de mezi si persi, in care cei din urma erau puterea dominanta. Raspunsul poate ar rezida in faptul ca pe vremea lui Isaia mezii erau deja cunoscuti ca popor, desi nu chiar ca o natiune unita, si ca pe vremea lui Ieremia ei constituiau un imperiu puternic la nordul si vestul Babilonului, in timp ce in zilele nici unuia din acesti profeti o referire la persi nu ar fi fost prea plina de inteles pentru cititori. Cu privire la istoria timpurie a mezilor si a persilor, vezi comentariul la Daniel 2,39; de asemenea Vol. III, p. 50-52. De abia prin anul 553 sau 550 i.Hr., la 40 de ani sau mai multe de la darea profetiei lui Ieremia, Cir II rege vasal de Ansan sub Media si mai tarziu rege al Persiei si-a asumat independenta si s-a lansat intr-o serie de cuceriri care inainte de moartea sa a vazut intemeierea Imperiului Persan, cel mai mare din cate existase pana atunci. In felul acesta pe vremea lui Ieremia mezii inca mai persistau mari in constiinta popoarelor invecinate si termenul mezii era folosit pentru referire la popoarele unite ale Mediei si al Persiei pe vremea lui Daniel (vezi comentariul la Daniel 6,8). Templul. Babilonienii demonstrasera concret lepadarea lui Iehova din partea lor prin distrugerea de catre ei a Templului de la Ierusalim. In consecinta ei aveau sa sufere ,,razbunarea Domnului”. 51:12 Inaltati un steag impotriva zidurilor Babilonului! Intariti-i strajile, puneti caraule, intindeti curse! Caci Domnul a luat o hotarare, si aduce la indeplinire ce a rostit impotriva locuitorilor Babilonului. Verset ce nu a fost comentat. 51:13 Tu, care locuiesti langa ape mari, si care ai vistierii nemarginite, ti-a venit sfarsitul si lacomia ta a ajuns la capat! Ape mari. Sau ,,multe”. Vezi comentariul la Ieremia 50,12.38; comp. Apocalips 17.1; vezi comentariul la Ieremia 51,6. 51:14 Domnul ostirilor a jurat pe Sine insusi: Da, te voi umple de oameni ca de niste lacuste, si vor scoate strigate de razboi impotriva ta. A jurat pe sine. Compara cap. 49,13. Oamenii. Ostirile invadatoare care au doborat Babilonul. 51:15 El a facut pamantul cu puterea Lui, a intemeiat lumea cu intelepciunea Lui, a intins cerurile cu priceperea Lui. El a facut. Versetele 15-19 sunt aproape identice cu cap. 10,12-16 (vezi comentariul de acolo). 51:16 De glasul Lui, urla apele in ceruri; El ridica norii de la marginile pamantului, da nastere la fulgere si ploaie, si scoate vantul din camarile lui. Verset ce nu a fost comentat. 51:17 Atunci orice om se vede cat este de prost cu stiinta lui, orice argintar ramane rusinat de chipurile lui cioplite; caci idolii lui nu sunt decat minciuna, si n-au nici o suflare in ei! Argintar. Sau ,,Topitor”. Ebr. soreph ,,unul care rafineaza”, ,,un giuvaergiu”. 51:18 Sunt o nimica toata si o lucrare de ras: cand le vine pedeapsa, pier cu desavarsire! Pedeapsa. Vezi comentariul la cap. 46,21. 51:19 Dar Cel ce este partea lui Iacov nu este ca ei; caci El a intocmit totul, si Israel este semintia mostenirii Lui: Domnul ostirilor, este Numele Lui. Partea. Nelegiuitii isi mostenesc partea, sau ceea ce si se cade, in viata aceasta (vezi Psalmi 17,14), dar Iehova insusi, care a facut toate, este mostenirea poporului Sau (vezi Psalmi 119,57; 142,5). 51:20 Tu Mi-ai fost un ciocan si o unealta de razboi. Am zdrobit neamuri prin tine, am nimicit imparatii prin tine. Ciocan. Ebr. mappes ,,un instrument de sfaramare”. Referirea e probabil la o bata de lupta sau buzdugan. Comentatorii au dezbatut cu privire la cel caruia ii sunt adresate v. 20-23. Cea mai buna concluzie pare a fi ca Dumnezeu aici vorbeste Babilonului si descrie diferitele cai pe care Babilonienii urma sa aduca judecati asupra natiunilor. 51:21 Prin tine am sfaramat pe cal si pe calaretul lui; Verset ce nu a fost comentat. 51:22 prin tine am sfaramat carul si pe cel ce sedea in el. Prin tine am sfaramat pe barbat si pe femeie; prin tine am sfaramat pe batran si pe copil; prin tine am sfaramat pe tanar si pe fata. Verset ce nu a fost comentat. 51:23 Prin tine am sfaramat pe pastor si turma lui; prin tine am sfaramat pe plugar si boii lui; prin tine am sfaramat pe carmuitori si pe capeteniile lui. Carmuitori. Sau ,,Capitani”. De la ebr. pachah. Acest cuvant e derivat de la asirianul pahatu, si denota un guvernator provincial, sau satrap (vezi Neemia 2,7; Estera 3,12; Hagai 1,1). Capetenii. De la ebraicul sagan. Cuvantul acesta e derivat de la asirianul shakenu, si denota un slujbas oficial de rang mai mic, un prefect (vezi Neemia 2,16). 51:24 Dar acum, voi rasplati Babilonului si tuturor locuitorilor Haldeii, tot raul, pe care l-au facut Sionului, sub ochii vostri, zice Domnul. Voi rasplati. Faptul ca pradaciunile Babilonienilor fusesera folosite de Dumnezeu pentru a pedepsi raul si pentru a aduce pe poporul Sau la pocainta, nicidecum nu scadea raspunderea Babilonienilor pentru faptele lor nelegiuite (AA 581). Fiecare om e facut raspunzator pentru propriile sale alegeri rele. Desi Dumnezeu poate sa intoarca o fapta rea pentru a servi un scop bun (Psalmi 76,10), acesta in nici un caz nu Il face raspunzator pentru pacat. Dumnezeu face adesea ca planurile vrajmasului sa serveasca scopurile indurarii (vezi DA 471). Sub ochii vostri. Versetul acesta este adresat iudeilor. 51:25 Iata, am necaz pe tine, munte nimicitor, zice Domnul, pe tine, care nimiceai tot pamantul! Imi voi intinde mana peste tine, te voi pravali de la inaltimea stancilor, si te voi preface intr-un munte aprins. Munte nimicitor. Referirea este lamurit la Babilon, dar intrucat cetatea era situata intr-un tinut cu totul ses, expresia trebuie sa fie inteleasa figurat cu privire la marea ei putere de dominare. Daniel foloseste o figura similara pentru imparatia lui Dumnezeu (Daniel 2,34.35.44.45; comp. Apocalips 17,9.10). 51:26 Nu se vor mai scoate din tine nici pietre din capul unghiului cladirii, nici pietre pentru temelii; caci vei fi o daramatura vesnica, zice Domnul Piatra din capul unghiului. Aceste verset nu trebuie sa fie luat literal in sensul ca materialele de constructie ale cetatii ruinate Babilon nu urma sa mai fie din nou folosite pentru scopuri de constructie. Multe din daramaturile cetatii antice au fost folosite in timpuri medievale si moderne de catre arabi la construirea diferitelor sate, care sunt acum in interiorul limitelor externe ale vechiului Babilon. Versetul trebuie sa fie inteles mai de graba ca o afirmatie figurata ca vechiul Imperiu Babilonian niciodata nu urma sa mai fie restaurat, si ca cetatea urma sa fie nimicita si niciodata sa nu fie restaurata in fosta ei glorie si importanta (vezi comentariul la cap. 50,12). 51:27 Inaltati un steag pe pamant! Sunati din trambita printre neamuri! Pregatiti neamurile impotriva lui, chemati impotriva lui imparatiile Araratului, Miniului si Aschenazului! Puneti capetenii de oaste impotriva lui! Faceti sa inainteze caii ca niste lacuste zbarlite! Ararat. Aceasta se refera la regatul cunoscut in inscriptiile asiriene ca Urartu, asezat in Armenia rasariteana la nord-vest de Lacul Van. In 2Regi 19,37 si Isaia 37,38, unde in ebraica se zice: ,,tara Ararat”, KJV, mergand dupa LXX traduce expresia cu ,,tara Armeniei”. Cyaxares a incorporat Urartu in Imperiul Med. Minni. In inscriptiile asiriene Mannai, un popor care traia la sud si sud-este de Lacul Urmia. Ei mai sunt cunoscuti ca manneani si munna. Aschenaz. Iskuzai, un popor care traia la sud-est de Lacul Urmia (vezi Geneza 10,3). Invatatii ii identifica cu scitii, un popor de jefuitori de oricine incerta, care s-au abatut asupra Mesopotamiei din Asia Centrala in secolul al VII-lea i.Hr. Herodot (i. 95) afirma ca timp de 28 de ani (653-625 i.Hr.) ei au dominat si au jefuit Media (vezi George C. Cameron, History of Early Iran, p. 176,232). Apoi Cyaxares, regele Med i-a biruit si ei au devenit aliatii lui. Pare ca de la sciti au deprins mezii destoinicia in manuirea arcului, pentru care ei au ajuns sa fie renumiti (vezi Ieremia 51,11). Scitii au fost aliati cu mezii si cu Babilonienii la distrugerea Imperiului Asirian la finele secolului al VII-lea, si apar din nou in v. 27 ca un aliat med la distrugerea Babilonului. Capetenii. Ebr. tipshar probabil de la tupsharru ,,un scriitor pe tablita”, ,,un scrib”. Pretutindeni in Orientul Apropiat antic ,,scribul” implica mult mai mult decat o persoana talentata in arta scrisului. Scribii detineau pozitii de relativa mare importanta, si termenul folosit aici inseamna un ofiter militar de rang inalt. 51:28 Pregatiti impotriva lui pe neamuri, pe imparatii Mediei, pe carmuitorii lui si pe toate capeteniile lui, si toata tara sub stapanirea lor! Mezi. Vezi comentariul la v. 11. Carmuitorii si capeteniile. Vezi comentariul la v. 23. 51:29 Se clatina pamantul, se cutremura; caci planul Domnului impotriva Babilonului se implineste; si El va face din tara Babilonului un pustiu nelocuit. Verset ce nu a fost comentat. 51:30 Vitejii Babilonului nu mai lupta, ci stau in cetatui; puterea le este sleita, si au ajuns ca niste femei. Vrajmasii pun foc locuintelor lor si le sfarama zavoarele! Nu mai lupta. Sau ,,Se abtin sa lupte”. Atat rapoartele cuneiforme cat si raportul biblic arata ca Babilonienii n-au facut un efort hotarat sa reziste cuceririi medo-persane. Raportul cuneiform, asa cum e continut in asa numita Cronica a lui Nabonid, raporteaza o singura batalie reala, aceea de la Opis pe Tigru, un loc cam la 185 km la nord de Babilon (loc mai tarziu identificat cu Seleucia – Tell Umair). Un alt document cuneiform, cunoscut ca Cilindrul lui Cir (vezi Vol. III, ilustratia din fata p. 64), declara ca ,,fara nici o lupta, el [Marduk, dumnezeul Babilonului] i-a facut [pe Cir] sa intre in orasul sau Babilon” (Ancient Near Eastern Texts, J. B. Pritchard, ed., p. 315.). Exista oarecare dovezi ca Cir, care a condus atacul, s-ar putea sa fi avut contact cu preotii lui Marduk din interiorul cetatii, care n-aveau nici o placere de regele domnilor, Nabonid. In cazul acesta tradarea se poate sa fi jucat un rol hotarat in caderea cetatii. Naratiunea biblica descrie pe regele Belsatar la o orgie in noaptea cand cetatea a fost cucerita (Daniel 5; vezi comentariul la Ieremia 50,43). Cetatui. Adica, fortificatiile lor. Cetatea Babilonului era extraordinar de bine fortificata. Sapaturile au aratat ca in afara de un extins zid exterior dublu cu o latime medie de aproape 31 m la baza, cetatea propriu-zisa era inconjurata de un sant cu apa – facut prin abaterea unei parti din apa Eufratului – in spatele caruia se ridica un triplu zid cu o latime totala la baza de aproape 17 m. Si apoi in interiorul acestuia, cartierul regal era protejat de alte fortificatii. Vezi harta de la p. 796. Istoricii greci Herodot (i. 190, 191) si Xenofon (Cyropaedia, vii. 5. 1-36) si unul si altul afirma, ca atunci cand au fost atacati de catre mezi si persi, Babilonienii si-au cautat refugiu inauntrul zidurilor lor, considerandu-se in stare sa reziste la un asediu prelungit. 51:31 Se intalnesc alergatorii, se incruciseaza solii, ca sa vesteasca imparatului Babilonului, ca cetatea lui este luata din toate partile, Alergatorii. Sau ,,Un post”. Versetele 31, 32 zugravesc confuzia printre slujitorii regelui cand si-au dat seama ca atacatorii au obtinut acces la cetatea lor presupus de necucerit. 51:32 ca trecatorile sunt luate, baltile cu trestie sunt uscate de foc, si oamenii de razboi ingroziti. Trecatorile sunt luate. Cuvantul tradus prin ,,trecatori” este redat ,,vaduri” in Iosua 2,7; Judecatori 3,28. Herodot si Xenofon (vezi referirile sub ,,cetatui”, Ieremia 51,30) afirma ca atacatorii au intrat abatand apa raului care curgea prin cetate indeajuns pentru ca sa ingaduie trupelor sa intre pe calea albiei raului. 51:33 Caci asa vorbeste Domnul ostirilor, Dumnezeul lui Israel: Fiica Babilonului este ca o arie pe vremea cand este calcata cu picioarele: inca o clipa, si va veni pentru ea vremea secerisului. Secerisul. Secerisul Babilonului a fost secerat de vrajmasii lui cand l-au jefuit (vezi Isaia 17,5; comp. Ioel 3,13). 51:34 Nebucadnetar, imparatul Babilonului, m-a mancat, m-a nimicit; m-a facut ca un vas gol; m-a inghitit, ca un balaur, si-a umplut pantecele cu ce aveam mai scump, si m-a izgonit. Balaur. Ebr. tannin. S-ar putea sa fie o aluzie aici la Babilonianiul sirrush, o faptura imaginara compusa semanand cu un balaur consacrata dumnezeului Marduk. Sute de reprezentari ale acestui animal in caramizi smaltuite impodobeau marea Poarta a lui Istar din Babilon (vezi comentariul la vers. 58). M-a izgonit. Fie de la ebr. nadach, ,,a arunca”, sau de la ebr. duach, ,,a clati”. Ambele definitii duc la un sens bun. 51:35 Silnicia facuta fata de mine si fata de carnea mea sfasiata sa se intoarca asupra Babilonului, zice locuitoarea Sionului. Sangele meu sa cada asupra locuitorilor Haldeii! zice Ierusalimul. Verset ce nu a fost comentat. 51:36 De aceea, asa vorbeste Domnul: Iata, iti voi apara pricina, si te voi razbuna! Voi seca marea Babilonului, si-i voi usca izvorul. Marea. Ebr. yam, uneori folosit cu referire la rauri (vezi Isaia 19,5; Naum 3,8, unde yam e folosit cu privire la Nil). Ca aceste este gandul profetului aici, pare evident din faptul ca Babilonia era caracterizata prin sistemul de rauri si canale (vezi comentariul la Ieremia 50,12.38). Referirea lui Ieremia aici s-ar putea sa fie la abaterea apelor Eufratului, mijloc prin care trupele medo-persane au putut sa intre in Babilon (vezi comentariul la v. 32). E un fapt interesant de asemenea, desi poate nu este intentia acestei profetii, ca raul Eufrat, care in vremurile antice curgea prin inima cetatii si facea din el un mare centru comercial, acum urmeaza un alt curs la oarecare departare de ruinele Babilonului. Stalpii faimosului pod care candva se intindea peste rau in centrul cetatii zac acum in pamant uscat. Vezi harta de la p. 796. 51:37 Babilonul va ajunge un morman de daramaturi, o vizuina de sacali, un pustiu si o batjocura, si nu va mai avea locuitori. Va ajunge un morman de daramaturi. Vezi comentariul la cap. 50,13. Sacali. Ebr. tannin, ,,sacali” (vezi comentariul la cap. 49,33). 51:38 Vor racni impreuna ca niste lei, vor tipa ca niste pui de lei. Verset ce nu a fost comentat. 51:39 Cand vor fi incalziti de vin, le voi da sa bea, si-i voi imbata, ca sa se inveseleasca, si apoi sa adoarma somnul cel de veci, ca sa nu se mai scoale, zice Domnul. Incalziti de vin. Sau ,,In fierbinteala lor”. Poate referindu-se la faptul ca atunci cand Babilonul a cazut, conducatorii natiunii erau aprinsi de orgii si chef (vezi Daniel 5). Herodot (i. 191) afirma ca ,,datorita marii ei [cetatii] extinderi, cand cei care erau la extremitati au fost cuceriti, Babilonienii care locuiau in centru nu stiau nimic cu privire la capturare (deoarece s-a intamplat sa fie o sarbatoare); ci dansau pe vremea aceea, si se bucurau pana au primit oarecare informatii cu privire la adevar. Si astfel Babilonul a fost ocupat.” (Henry Cary, trad.) Sa se veseleasca. Profetul zugraveste ironia exaltarii Babilonienilor beti chiar in pragul nimicirii lor. Cel de veci. Ebr. ‘olam, un cuvant care denota durata fie pentru vesnicie, fie pentru perioade limitate de timp (vezi comentariul la Exod 21,6). In timp ce erau in incremenirea betiei, Babilonienii urmau sa fie ucisi si astfel sa doarma ,,somnul cel de veci” al mortii. Expresia ,,sa nu se mai scoale” inseamna ca ei nu aveau sa se mai trezeasca asa cum face omul beat, dupa ce se sting efectele betiei lui. Intrucat toti nelegiuitii sunt inviati la finele mileniului (Apocalips 20,5), este necesar de a da lui ‘olam din Ieremia 51,39 intelesul de durata limitata. 51:40 Ii voi pogori ca pe niste miei la taiere, ca pe niste berbeci si niste tapi. Miei. Mieii, berbecii si tapii probabil reprezinta diferitele clase ale populatiei Babilonului, ,,tapii” reprezentand pe conducatori (vezi Isaia 34,6; Ezechiel 39,18). 51:41 Cum s-a luat Sesacul! Cum a fost cucerit acela a carui slava umplea tot pamantul! Cum a fost nimicit Babilonul din mijlocul neamurilor! Sesac. Un nume considerat de unii a fi tot un simbol incifrat (vezi comentariul la v. 1; cap. 25,26). 51:42 Marea s-a inaltat peste Babilon: Babilonul a fost acoperit de multimea valurilor sale. Marea. O afirmatie impresionant de similara este gasita intr-o inscriptie cuneiforma pe un cilindru de lut cunoscut ca Cilindrul lui Cir (vezi Vol. III, ilustratia din fata p. 64). Acest raport propersan al cuceririi Babilonului descrie armata lui Cir in inaintarea ei catre Babilon: ,,Ostile lui latite – numarul lor, asemenea aceluia al apelor raului, nu putea fi stabilit – curgeau, avand armele stranse” (Ancient Near Eastern Texts, J. B. Pritchard, ed., p. 315.) 51:43 Cetatile lui au ajuns un pustiu; un pamant fara apa si pustiu, o tara unde nimeni nu locuieste si pe unde nici un om nu trece. Pustiu. Vezi comentariul la cap. 50,12.13. 51:44 Voi pedepsi pe Bel in Babilon, ii voi smulge din gura ce a inghitit, si neamurile nu se vor mai ingramadi in el: chiar si zidul Babilonului va cadea! Bel. Vezi comentariul la cap. 50,2. Ce a inghitit. Adica, natiunile si prazile care fusesera adunate la Babilon. Cand persii au preluat conducerea au ingaduit reintoarcerea popoarelor captive si a idolilor lor. In inscriptia mai sus citata (v. 42), Cir afirma: ,,(Cat priveste regiunea) de la… Asur si Susa, Agade, Esnuna, orasele Zamban, Me-Turnu, Der, ca si regiunea gutilor, am inapoiat (acestor) sfinte cetati de cealalta parte a Tigrului, ale caror sanctuare au fost ruine de multa vreme, chipurile care obisnuiau sa traiasca in ele si am stabilit pentru ele sanctuare permanente. (De asemenea) am adunat pe toti (fostii) lor locuitori si le-am redat locuintele. Mai departe am reinstalat la porunca lui Marduc marele domn, pe toti dumnezeii Sumerului si a Akkadului pe care Nabonid ii adusese la Babilon… spre mania Domnului dumnezeilor nevatamati in (fostele) lor capele, locurile care ii fac pe ei fericiti”. (Ancient Near Eastern Texts, J. B. Pritchard, ed., p. 316.) Zidul. Vezi cap. 50,15. 51:45 Iesiti din mijlocul lui, poporul Meu, si fiecare sa-si scape viata, scapand de mania aprinsa a Domnului! Verset ce nu a fost comentat. 51:46 Sa nu vi se tulbure inima, si nu va spaimantati de zvonurile care se raspandesc in tara; caci anul acesta va veni un zvon, iar anul urmator un alt zvon; in tara va domni silnicia, si un stapanitor se va ridica impotriva altui stapanitor. Un stapanitor… impotriva altui stapanitor. Exista dovezi ca la scurta vreme dupa timpul lui Ieremia, incepand cu moartea lui Nebucadnetar si mai departe a fost multa tulburare, atat interna cat si externa inainte de caderea imperiului Babilonean. Versetul 46 reflecta starea de presimtire inspaimantatoare de care trebuie sa fi fost stapaniti multi dintre Babilonieni cand au vazut propria lor carmuire sfasiata de cearta. Si asta intr-un timp cand o noua putere viguroasa se ridica spre conducerea si dominatia lumii (vezi Vol. III, p. 46-49). In decursul istoriei poporul de rand a suferit cel mai greu din cauza intrigilor si razboaielor unor domnitori rai. Poporul lui Dumnezeu e incurajat sa nu slabeasca si sa nu se teama in fata unor astfel de nenorociri. 51:47 De aceea, iata, vin zile cand voi pedepsi idolii Babilonului: atunci toata tara lui va fi acoperita de rusine, si toti mortii lui vor cadea in mijlocul lui. Idolii. Vezi comentariul la v. 52. 51:48 Cerurile si pamantul cu tot ce cuprind ele, vor striga de bucurie asupra Babilonului, caci pustiitorii se vor arunca de la miazanoapte asupra lui, zice Domnul. Vor striga de bucurie. Sau ,,Vor canta”. Compara cu Isaia 44,23, unde natura este in mod figurat invitata sa se bucure de mantuirea lui Israel. Miaza-noapte. Vezi comentariul la cap. 1,14. Cu toate ca Cir, biruitorul persan, de fapt a venit din Iranul de apus, el s-a apropiat de Babilon comandand ostirile fostului Imperiu Med, de la miazanoapte de Mesopotamia. Multi din diferitele popoare care alcatuiau ostirea lui (vezi v. 27) erau din natiunile de miaza-noapte. 51:49 Chiar si Babilonul va cadea, o morti ai lui Israel, cum a facut si el sa cada mortii din toata tara. Morti ai lui Israel. Ebraica acestui verset ingaduie mai multe traduceri diferite, depinzand de felul cum diferite versete sunt vazute a avea legatura unele cu altele. In afara de exprimarea din KJV, e posibila exprimarea marginala din ASV: ,,Babilonul va cadea, o, morti ai lui Israel, si la Babilon vor vadea mortii intregii tari”. Traducerea din RSV: ,,Babilonul va cadea pentru mortii lui Israel, cum pentru Babilon au cazut cei ucisi ai intregului pamant”, depinde de inserarea ipotetica a prepozitiei ,,din pricina” inaintea cuvantului tradus ,,morti”. 51:50 Cei care ati scapat de sabie, plecati, nu zaboviti! Cei din pamantul departat, ganditi-va la Domnul, si Ierusalimul sa fie in inimile voastre! Ganditi-va. Sau ,,aduceti-va aminte”. Solia lui Ieremia scoate in evidenta ca lucrul care trebuia sa aiba locul de frunte in mintea iudeilor trebuia sa fie gandul revenirii in Palestina, de indata ce prilejul ingaduia. Insemnatatea acestui indemn e vazuta in faptul ca la multi ani dupa aceea, cand Cir si urmasii lui au ingaduit acelor iudei care au dorit sa se inapoieze sa faca lucrul acesta, numai o fractiune din natiune a raspuns la chemare. Cu toate ca pe vremea lui Ieremia exilatii tanjeau de dor dupa patria lor, in timp de doua sau trei generatii, catre finele celor 70 de ani decretati de Dumnezeu pentru captivitatea lor (cap. 29,10), ei se stabilisera in Babilon, si, avand parte de oarecare prosperitate, majoritatea a refuzat sa se inapoieze pe dealurile stancoase ale Palestine cu cetatile si satele ei ruinate. 51:51 Ne rusinam, cand auzeam ocara; ne ascundeam fetele de rusine, cand au venit niste straini in sfantul locas al Casei Domnului. Verset ce nu a fost comentat. 51:52 De aceea, iata, vin zile, zice Domnul, cand ii voi pedepsi idolii, si in toata tara lui vor geme ranitii. Idoli. Babilonienii luasera in ras, si dispretuisera pe iudei din cauza ca Templul lui Iehova era in ruine; acum nu mai aveau sa faca aceasta, deoarece idolii lor urmau sa fie nimiciti. 51:53 Chiar daca Babilonul s-ar inalta pana la ceruri, chiar daca ar face cu neputinta de ajuns cetatuile lui cele inalte, tot voi trimite pe pustiitori impotriva lui, zice Domnul S-ar inalta pana la ceruri. Referirea e poate cu privire la zidurile excesiv de inalte ale Babilonului si la marele turn al templului care statea in centrul cetatii. Deoarece astazi au ramas in picioare numai fundatii sfaramate, este imposibil de a calcula inaltimea zidurilor Babilonului, asa cum stateau ele la zenitul gloriei lui. Herodot (i. 178) afirma ca zidul cetatii era inalt de 200 de coti imparatesti (cam 340 de picioare). Desi aceasta este fara indoiala o exagerare (vezi Nota Aditionala la Daniel 4), ea lasa a se intelege ca zidul trebuie sa fi ajuns la o inaltime neobisnuita. Ziguratul, sau turnul templului Babilonului, dupa o inscriptie cuneiforma contemporana, se inalta cam la 300 de picioare. 51:54 Rasuna strigate din Babilon, si un mare prapad in tara Haldeilor. Verset ce nu a fost comentat. 51:55 Caci Domnul pustieste Babilonul, si face sa-i inceteze zarva cea mare. Valurile pustiitorilor urla ca niste ape mari, al caror vuiet tulburat se aude. Zarva cea mare. Posibil o referire la vuietul numeroasei populatii a Babilonului sau glasul autoritatii cu care Babilonul vorbea in gloria lui. Valurile. Ebr. gallehem, ,,valurile lor”. Lucrul acesta ar trebui probabil vazut ca o referire nu la Babilonieni, ci la ostirile atacatoare. 51:56 Da, pustiitorul se arunca asupra lui, asupra Babilonului; vitejii Babilonului sunt prinsi, si li se sfarama arcurile. Caci Domnul este un Dumnezeu care rasplateste! El va da negresit fiecaruia plata cuvenita lui! Domnul este un Dumnezeu care rasplateste. Literal, ,,un Dumnezeu al rasplatirilor este Iehova”. 51:57 Si anume, voi imbata pe voievozii si inteleptii lui, pe carmuitorii, pe capeteniile si vitejii lui; vor adormi somnul cel de veci, si nu se vor mai trezi, zice Imparatul, al carui Nume este Domnul ostirilor. Voivozi. Aici sunt insirate diferitele clase ale oficialitatii Babiloniene (vezi comentariul la v. 23). Somnul cel de veci. Vezi comentariul la v. 39. 51:58 Asa vorbeste Domnul ostirilor: Zidurile cele largi ale Babilonului vor fi surpate, si portile lui cele inalte vor fi arse cu foc. Astfel popoarele muncesc degeaba, si Neamurile se trudesc pentru foc! Zidurile cele largi. Vezi comentariul la cap. 50,15; vezi comentariul la cap. 51,30.53. Portile lui cele inalte. Potrivit cu o descriere cuneiforma a Babilonului, cetatea se falea cu opt porti principale, in afara de multe altele mai mici. O alta inscriptie cuneiforma a lui Nebucadnetar (asa numita East India House Inscription) afirma ca canaturile portilor erau din cedru acoperit cu arama (bronzul biblic). Printre cele mai impresionante dintre ramasitele descoperite la Babilon sunt ruinele Portii Istar, in zidul de miaza-noapte, prin care trece una din arterele principale ale cetatii. Caramizile emailate ale acestei porti erau modelate ca sa formeze reliefuri de tauri in marime naturala (consacrati zeului Adad) si ,,sirush” (monstri mitologici in chip de balauri consacrati lui Marduk). Aceste figuri erau albe si galbene pe un fond albastru. In total cei care au facut sapaturile au apreciat un minimum de 575 de astfel de figuri de animale pe aceasta singura poarta. Se trudesc pentru foc. Compara Habacuc 2,13. 51:59 Iata porunca, data de prorocul Ieremia, lui Seraia, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, cand s-a dus la Babilon cu Zedechia, imparatul lui Iuda, in al patrulea an al domniei lui Zedechia. Seraia era cel mai mare camaras. Fiul lui Neria. Evident Seraia era un frate al lui Baruc, scribul si ajutorul lui Ieremia (vezi cap. 32,12). Asezand solia sa in mainile lui Seraia, Ieremia o incredinta fara indoiala unui prieten de incredere si de aceleasi pareri. S-a dus… cu Zedechia. Avand in vedere starea de neliniste din Apus care ameninta sa se transforme intr-o revolta activa contra Babilonului, nu e irational a crede ca Nebucadnetar convocase pe vasalul sau in capitala pentru a-si innoi juramantul de credinta (vezi PK 447). O interpretare intriganta, desi lipsita cu totul de vreo dovada, este ca vizita la Babilon facuta de regele lui Iuda s-ar putea sa fi fost cu scopul de a participa la dedicarea marelui chip al lui Nebucadnetar in campia Dura (vezi comentariul la Daniel 3,1). Totusi, o astfel de sugestie trebuie sa ramana numai in domeniul speculatiei. In al patrulea an. Si anume 594-593 i.Hr. Profetia aceasta a fost data in anul controversei lui Ieremia cu profetul mincinos Hanania (vezi cap. 28). Cel mai mare camaras. Sau ,,Principe linistit”. Ebr. śar menuchah, ,,principe al locului de odihna”, poate desemnand pe seful serviciului incartiruirii, slujbasul insarcinat cu aranjarea incartiruirii imparatului in calatoria lui. O alta sugestie, bazata pe ideea ca menuchah uneori denota opusul razboiului (1Regi 8,56; 1Cronici 22,9), este ca Seraia s-ar putea sa fi fost un conducator al partidei pentru pace din Iuda, si astfel, intr-un sens favorabil Babilonienilor. 51:60 Ieremia a scris intr-o carte toate nenorocirile, care aveau sa vina asupra Babilonului, toate cuvintele acestea scrise asupra Babilonului. Intr-o carte. Literal, ,,intr-o singura carte”. Ca aceasta nu era singura copie a soliei contra Babilonului reiese din faptul ca raportul nu s-a pierdut atunci cand cartea a fost aruncata in Eufrat (v. 63). Profetul, sau secretarul sau Baruc, probabil a facut o copie pe un sul separat a partii profetiilor cu privire la Babilon, si i-a dat-o lui Seraia cand s-a ivit prilejul de a o trimite la Babilon. 51:61 Ieremia a zis lui Seraia: Cand vei ajunge la Babilon, vezi sa citesti toate cuvintele acestea, Verset ce nu a fost comentat. 51:62 si sa zici: Doamne, Tu ai spus ca locul acesta are sa fie nimicit, si ca n-are sa mai fie locuit nici de oameni nici de dobitoace, ci are sa ajunga un pustiu pentru totdeauna. Pustiu. Vezi comentariul la cap. 50,12.13. 51:63 Si cand vei ispravi citirea cartii acesteia, sa legi de ea o piatra, si s-o arunci in Eufrat, S-o arunci. Ieremia adesea si-a dramatizat profetiile (vezi cap. 13,1-11; 19,1-13; 27,2.3; 43,9.10). 51:64 si sa zici: Asa va fi inecat Babilonul, si nu se va mai ridica din nenorocirile, pe care le voi aduce asupra lui; vor cadea sleiti de puteri! Pana aici sunt cuvintele lui Ieremia. Pana aici. Cu versetul acesta profetia lui Ieremia se sfarseste. Capitolul final e un epilog istoric. Comentariile lui Ellen G. White 6 PK 715 8 PK 532 9 PK 530 13 Ed 176 14, 31, 32, 41 PK 531 41 PK 515, 522 56-58 PK 532 59 PK 447 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: