5:1 Cutreierati ulitele Ierusalimului, uitati-va, intrebati si cautati in piete, daca se gaseste un om, daca este vreunul care sa infaptuiasca ce este drept, care sa se tina de adevar, si voi ierta Ierusalimul.
CUTREIERATI. Porunca se da pentru a arata universalitatea stricaciunii morale ce stapanea in Ierusalim. Provocarea aceasta ne aminteste de vechea istorisire cu inteleptul grec, Diogen, intemeietorul scolii cinice a filozofiei, care a aparut pe strazile Atenei cu un felinar aprins cautand un om cinstit. Faptul ca oamenii sunt indemnati sa ,,cutreiere,” ,,sa se uite,” ,,sa intrebe” si ,,sa caute,” atrage cu putere atentia la marea raritate a oamenilor drepti.
PIETE. Pietele de negot, sau pietele publice unde oamenii se adunat de pretutindeni.
VOI IERTA. Compara cu Geneza 18,25-32.
5:2 Chiar cand zic: Viu este Domnul! ei jura stramb.
VIU ESTE DOMNUL. A jura pe Numele viului Dumnezeu (vezi Deuteronom 6,13; 10,20.21; Psalmi 63,11; Isaia 45,23) insemna a recunoaste pe Iehova ca Domn suprem.
5:3 Doamne, nu vad ochii Tai adevarul? Tu-i lovesti si ei nu simt nimic; ii nimicesti, si nu vor sa ia invatatura; iau o infatisare mai tare decat stanca, nu vor sa se intoarca la Tine.
NU VAD OCHII TAI? Sau ,,Ochii tai asupra”. Dumnezeu vede dincolo de pretentia omului si cerceteaza motivele care conduc purtarea (vezi 2Cronici 16,9; Proverbe 5,21; 15,3; Ieremia 16,17; 32,19).
ADEVARUL. Ebr. ’emunah, ,,tarie,” ,,credinciosie.” ’Enumah este tradus prin ,,credinta” in Habacuc 2,4, unde, totusi, ,,credinciosie” ar putea fi cea mai potrivita traducere. Dumnezeu cauta oameni ai ,,credintei” sau ,,credinciosiei” deoarece El insusi este un Dumnezeu al ,,adevarului”, ,,credincios” (Ebr. ’enumah, Deuteronom 32,4).
5:4 Eu ziceam: Numai cei mici sunt asa; ei lucreaza fara minte, pentru ca nu cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor!
CEI MICI. Sau ,,Acestia sunt saraci.” Profetul trage aici concluzia ca o asemenea decadere morala se limita numai la cei loviti de saracie. NU CUNOSC. Ieremia sugereaza ca purtarea lor defectuoasa se datora lipsei lor de invatatura religioasa.
LEGEA. Sau ,,Judecata”. Ebr. Mishpat, insemnand uneori o lege religioasa sau un sistem de legi decretate de Dumnezeu ca fiind drepte (vezi 1Samuel 10,25 si 2Regi 17,33, unde mishpat este tradus prin ,,obiceiul,” ,,datina”).
5:5 Ma voi duce deci la cei mari, si le voi vorbi; caci ei cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor! Dar toti au sfaramat jugul, si au rupt legaturile.
CEI MARI. Fara indoiala conducatorii, preotii, etc. Rangul si educatia lor le oferea posibilitatea sa studieze legea si sa afle din ea ,,calea Domnului.” DAR. Ebr. ’ak, ,,numai,” sau ,,cu adevarat” (vezi Psalmi 67,1). Intelesul cuvantului aici ar fi ,,in mod deosebit.” TOTI AU SFARAMAT JUGUL. Sau ,,Acestia au sfaramat cu totul jugul”. Din pricina ca acestia au pacatuit contra unei lumini mai mari, sunt si mai vinovati.
5:6 De aceea ii omoara leul din padure, si-i nimiceste lupul din pustie. Sta la panda pardosul inaintea cetatilor lor: toti cei ce vor iesi din ele vor fi sfasiati; caci faradelegile lor sunt multe, abaterile lor s-au inmultit!
LEUL. Fara indoiala, prin simbolurile acestui verset sunt vizati babilonienii. Cele trei animale ar putea infatisa respectiv, taria, cruzimea si iuteala.
PUSTIE. Sau ,,Seri”. Ebr. ’araboth, interpretat de vechile versiuni ca pluralul lui ’ereb, ,,seara” (vezi Habacuc 1,8; Tefania 3,3) cu toate ca ’araboth nu e nicaieri pluralul lui ’ereb. ’Araboth este pluralul obisnuit al lui ‚arabah, ,,pustiu,” si deci comentatorii cei mai moderni traduc expresia aceasta, ,,un lup al pustiilor.” Traducerea ,,al pustiirilor,” pastreaza mai bine paralela cu expresia de mai sus, ,,din padure.”
PANDA. Ebr. Shaqad, ,,a sta de veghe” (vezi comentariul la cap. 1,11). Aceasta stare de veghe, la panda, probabil ca se refera la asedierea Ierusalimului si a altor orase ale Iudeii.
ABATERILE. Sau ,,apostazii” (vezi comentariul la cap. 2,19).
S-AU INMULTIT. Literal ,,sunt numeroase.”
5:7 Cum sa te iert? zice Domnul Copiii tai M-au parasit, si jura pe dumnezei care n-au fiinta. Si dupa ce le-am primit juramintele, se dedau la preacurvie, si alearga cu gramada in casa curvei!
JURA. Vezi Deuteronom 32,17.21; Iosua 23,7; Tefania 1,5; vezi comentariul la Ieremia 2,11.
SE DEDAU LA PREACURVIE. Atat spirituala cat si literala (vezi comentariul la Numeri 25,1; Judecatori 2,17; 1Regi 14,15; 2Regi 9,22; 23,7). Asocierea imoralitatii cu inchinarea la idoli face din aceasta imagine un simbol extrem de adecvat.
CU GRAMADA. Ei se ingramadeau in casa curviei, templele idolilor, locurile adulterului atat spiritual cat si trupesc (vezi comentariul la 1Regi 11,5).
5:8 Ca niste cai bine hraniti, care alearga incoace si incolo, fiecare necheaza dupa nevasta aproapelui sau.
FIECARE NECHEAZA. Compara Ieremia 13,27; Ezechiel 22,11.
5:9 Sa nu pedepsesc Eu aceste lucruri, zice Domnul, sa nu-Mi razbun Eu pe un asemenea popor?
PEDEPSESC. Vezi comentariul la Psalmi 8,4; 59,5. Aceste cuvinte sunt repetate in Ieremia 5,29 si 9,9.
RAZBUN. Profetul foloseste vorbirea omeneasca pentru a exprima cat de mult intristase poporul pe Dumnezeu (vezi Ieremia 44,22; comp. Isaia 30,27; Ezechiel 5,13; 6,9). Dumnezeu, sotul lor de drept, este aratat ca nemaifiind dispus sa suporte rautatile lor dezgustatoare.
5:10 Suiti-va pe zidurile ei si daramati, dar nu nimiciti de tot! Luati-i butucii acestia, caci nu sunt ai Domnului!
ZIDURI. Este o divergenta de pareri cu privire la intelesul cuvantului ebraic tradus astfel. Unii interpreteaza cuvantul ca insemnand ,,rau de vite de vie,” altii ca ziduri sprijinitoare (ale teraselor). Cuvantul tradus in KJV, ,,intarituri,” pare sa se refere sigur la ,,mladitele” sau ,,carceii” vitei. Profetul pare a avea in minte imaginea unei vii imprejmuite cu zid (vezi Isaia 5,1; Ieremia 2,21).
DE TOT. O ramasita avea sa mai scape de la pieire. (vezi v.18; vezi comentariul la cap. 4,27). Dovada ca avea sa se puna o limita furiei turbate a babilonienilor.
BUTUCI. Membrii degenerati ai lui Iuda urmau sa fie retezati de la vita, insa butucul insusi avea sa ramana. Dumnezeu s-a lepadat de ei si i-a dat in mainile babilonienilor.
5:11 Caci casa lui Israel si casa lui Iuda Mi-au fost necredincioase, zice Domnul.
Verset ce nu a fost comentat.
5:12 Ei tagaduiesc pe Domnul si zic: Nu este El! Si nu va veni nenorocirea peste noi; nu vom vedea nici sabia nici foametea.
TAGADUIESC. Ebr. Kachash, care in forma folosita aici inseamna ,,a nega,” ,,a se dezice.” (vezi comentariul la Psalmi 66,3). Poporul se purtase cu inselaciune fata de Domnul. Ei il tagaduisera si-L negasera ca Dumnezeu al lor.
NU ESTE EL. LXX zice, ,,Lucrurile acestea nu stau asa.” Este greu de crezut ca poporul a tagaduit cu totul existenta lui Iehova. Totusi ei tagaduisera solia profetica ce le povestea soarta ce-i ameninta. Judecatile care cazusera asupra lor erau atribuite intamplarii sau sortii. Pe de alta parte soliile profetilor mincinosi, fagaduind neamurilor pace si siguranta (vezi Ieremia 14,13; 23,25, 32; comp. Isaia 28,15), erau primite cu ardoare de cei care tineau la pacat.
5:13 Prorocii sunt vant, si nu Dumnezeu vorbeste in ei. Asa sa li se faca si lor!
PROOROCII. Versetul acesta este o continuare a vorbirii evreilor necredinciosi. Avertizarile profetice, afirmau ei, nu se vor implini iar profetii se vor dovedi ca sunt doar un vant. ASA SA LI SE FACA. In mod vadit acesti necredinciosi isi exprima dorinta ca solia si foamea prezise sa cada pe capul proorocilor.
5:14 De aceea asa vorbeste Domnul, Dumnezeul ostirilor: Pentru ca ati zis lucrul acesta, iata, Cuvantul Meu il fac foc in gura ta, si poporul acesta lemne, ca sa-i arda focul acesta.
DOMNUL. Dumnezeul ostirilor. Vezi comentariul la cap. 7,3.
FOC. In loc de a se dovedi ca este vant, cuvantul lui Dumnezeu in gura lui Ieremia este infatisat ca devenind un foc care imediat si fara putinta de inlaturare va mistui pe batjocoritori, asa cum focul mistuie lemnul uscat (vezi Ieremia 1,9.10; 23,29; comp. Psalmi 83,14.15; Isaia 9,18.19).
5:15 Iata, aduc de departe un neam impotriva voastra, casa a lui Israel, zice Domnul un neam tare, un neam stravechi, un neam a carui limba n-o cunosti, si ale carui vorbe nu le pricepi.
DE DEPARTE. Posibil o aluzie directa la prezicerea din Deuteronom 29,49. In comparatie cu tari ca Moabul, Filistia si Edomul, Babilonul era o tara departata si asa este descrisa in Isaia 39,3 (vezi Ieremia 1,15; 4,16).
CASA A LUI ISRAEL. Aici sunt desemnate cele doua triburi ramase, singurii reprezentanti liberi ai intregii actiuni a lui Israel (vezi Ieremia 6,9; 9,26; Ezechiel 13,16; 18,31).
TARE. Ebr. ’ethan literal, ,,care nu seaca niciodata” (vezi Amos 5,24) si de aici metaforic ,,puternic,” ,,dainuitor” (vezi Mica 6,2, unde ’ethan este tradus prin ,,tare”). Nu avea sa existe scapare din fata acestui popor invingator al carui numar parea a nu scadea sau a da inapoi niciodata, si ale carui forte pareau nesecate.
NEAM STRAVECHI. Marea vechime a Babilonului pare a nu fi facut decat sa adauge la mandria, aroganta, cruzimea si la iscusinta in arta nimicirii.
LIMBA. Limba la care se face referire probabil ca era aramaica, limba care in scurta vreme a ajuns calea de intelegere diplomatica si comerciala (vezi Vol. I, p. 2930). Aramaica este inrudita indeaproape cu ebraica (vezi comentariul la 2Regi 18,26). Unii gandesc ca se face referire la limba babiloniana.
5:16 Tolba lui cu sageti este ca un mormant deschis; toti sunt niste viteji.
TOLBA. Babilonienii erau iscusiti in manuirea arcului (vezi cap. 4,29).
MORMANT DESCHIS. O expresie proverbiala (vezi Psalmi 5,9), desigur referindu-se la puterea mistuitoare a arcasilor babilonieni (vezi Isaia 5,28; 13,18).
5:17 El iti va manca secerisul si painea, iti va manca fiii si fiicele, iti va manca oile si boii, iti va manca via si smochinul; si iti va trece prin sabie cetatile intarite, in care te increzi.
EL ITI VA MANCA. Compara Deuteronom 28,30.48.51.
FIII. Expresia zice literala, Ei iti vor manca fiii si fiicele.” ,,Mancarea,” sau ,,defavoarea” poate fi atunci luata in intelesul general de nimicire, de consumare.
VA TRECE. Ebr. Rashash, ,,a darama.” LXX zice, ,,treiera.” Intariturile lui Iuda vor fi daramate in intregime (vezi Deuteronom 28,52).
SABIE. Aici un termen general pentru orice arma de razboi (vezi Ieremia 33,4; comp. Ezechiel 26,9).
5:18 Dar, si in zilele acelea, zice Domnul, nu va voi nimici de tot.
DE TOT. Vezi comentariul la v.10; comp. 4,27.
5:19 Daca veti intreba atunci: Pentru ce ne-a facut toate acestea Domnul, Dumnezeul nostru? Asa le vei raspunde: Dupa cum voi M-ati parasit si ati slujit unor dumnezei straini in tara voastra, tot asa, acum veti sluji unor straini intr-o tara care nu este a voastra!
PENTRU CE? Gandul se intoarce la tema principala a capitolului, cauzele judecatilor ce erau gata sa se abata asupra natiunii. In caz ca evreii ar fi fost atat de necuviinciosi incat sa ceara motivele nenorocirilor, tinand seama de fagaduintele lui Dumnezeu fata de ei, si alegerea ce El le-o facuse ca popor al Lui ales, proorocul urma sa le raspunda cu o contra-invinuire. Iuda uitase pe Iehova si se indreptase catre idolatrie. Fagaduintele lui Dumnezeu fusesera date cu conditia ascultarii si sinceritatii.
VETI SLUJI. Pedeapsa era pe masura naturii ofensei. Dumnezeu le daduse tara Sa, dar din moment ce ei preferasera sa slujeasca zeitatilor straine, ei urmau sa fie dusi sa slujeasca strainilor intr-o tara straina (vezi Deuteronom 28,47.48).
5:20 Spuneti lucrul acesta casei lui Iacov, vestiti-l in Iuda, si ziceti:
VESTITI. Literal, ,,faceti sa se auda,” sau ,,proclamati.”. Solia era pentru toti.
5:21 Ascultati lucrul acesta, popor fara minte, si fara inima, care are ochi si nu vede, urechi si n-aude!
FARA MINTE. Sau ,,Intelegere”. Pacatul, indeosebi pacatul cu voia erodeaza perceptiile morale (vezi Ieremia 4,22; Osea 7,11).
OCHI SI NU VEDE. Iuda in mod voit era orb si se incapatana sa fie surd. Nimeni nu este asa de orb ca acela care nu vrea sa vada. Pacatul cu premeditare taie nervul optic al sufletului (vezi cap. 6,10).
5:22 Nu voiti sa va temeti de Mine, zice Domnul, nu voiti sa tremurati inaintea Mea? Eu am pus marii ca hotar nisipul, hotar vesnic, pe care nu trebuie sa-l treaca. Si chiar daca valurile ei se infurie, totusi sunt neputincioase; urla, dar nu-l trec.
NU VOITI SA VA TEMETI DE MINE? In ebraica ,,Mine” sta in pozitie accentuata la inceputul propozitiei.
HOTAR NISIPUL. Profetul face apel la infinita putere si desavarsita intelepciune a lui Dumnezeu asa cum sunt dovedite in natura. Tainele adancului, imensitatea intinderii si valurile ei repezi care se arunca in sus ca niste munti, fac marea sa fie un simbol corespunzator al fortelor naturale salbatice si aproape de nestavilit. Totusi, Dumnezeu prin suveranitatea Sa universala, stapaneste furia adancului. El zagazuieste oceanul in anumite hotare, spunand, ,,Pana aici sa vii, sa nu treci mai departe; aici sa ti se opreasca mandria valurilor tale.” (Iov 38,11; comp. Psalmi 33,7; 104,9; Proverbe 8,29). Desi izvoarele de nisip in parte sunt usor mutate din loc, intinsele maluri nisipoase alcatuiesc o foarte puternica stavila pentru neincetata bataie a valurilor.
5:23 Poporul acesta insa are o inima darza si razvratita; se rascoala, si pleaca,
INIMA RAZVRATITA. Marea si valurile ascultau de marele suveran al universului, insa oamenii refuzau a I se supune. Locuitorii din Iuda s-au indaratnicit in fata voii lui Dumnezeu. Se razvratisera impotriva legii lui Dumnezeu si a slujirii Lui, si de fapt L-au sfidat.
5:24 si nu zic in inima lor: Sa ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru, care da ploaie la vreme, ploaie timpurie si tarzie, si ne pastreaza saptamanile hotarate pentru seceris.
NU ZIC. Nici cutremuratoarea grandoare a puterii lui Dumnezeu, asa cum este ea desfasurata in mare, nici bunatatea atragatoarea lucrarilor Sale, dezvaluita in binecuvantarea ploii, nu misca pe Iuda spre o temere evlavioasa si un respect sfant.
DA PLOAIE. Natura nu are o putere in ea insasi care sa actioneze aparte de Creator (vezi 8T 259). Legile ei nu sunt auto-active. Neincetat Dumnezeu este la lucru in natura prin ele. Ploaia este un dar din partea Marelui Binefacator al omenirii (vezi Levitic 26,4).
PLOAIE TIMPURIE. Aceasta ploaie cadea toamna tarziu. Ea reinviora pamantul ars si insetat si facea sa incolteasca samanta de curand semanata (vezi Vol. II, p. 108, 110).
TARZIE. Ploaia aceasta, atat de necesara pentru maturizarea cerealelor, cadea primavara, in martie sau la inceputul lui aprilie, inainte de anotimpul secerisului (vezi Deuteronom 11,14; vezi Ioel 2,23). Rodnicia anului era strans legata de regularitatea anotimpurilor de ploaie.
SAPTAMANILE PENTRU SECERIS. Se poate sa fie o referire la cele sapte saptamani dintre Paste si ziua Cincizecimii (vezi Exod 23,16; 34,22; Numeri 28,26; Deuteronom 16,9.10). In general ploua putin in timpul acestor saptamani, si recoltarea cerealelor se putea face fara intrerupere (vezi Geneza 8,22). Neobisnuita sosire a ploii in timpul seceratului graului in zilele lui Samuel a adus spaima in inima israelitilor (1Samuel 12,17.19). Cele trei sarbatori principale ale Israelului coincideau cu cele trei vremi de seceris, Pastele la vremea secerisului orzului, ziua Cincizecimii sau sarbatoarea saptamanilor, la seceratul graului, si sarbatoarea corturilor la sfarsitul recoltarii fructelor.
5:25 Din pricina nelegiuirilor voastre n-au loc aceste oranduiri, pacatele voastre va lipsesc de aceste bunatati.
ACESTE. Adica, binecuvantarile amintite in v.24 (vezi cap. 3,3; 12,4).
5:26 Caci in poporul Meu sunt oameni rai; ei pandesc ca pasararul care intinde laturi, intind curse, si prind oameni.
EI PANDESC. Metafora este preluata din ocupatia pasararului. Pasarelele erau prinse cu laturi intinse pe pamant (vezi Psalmi 91,3; 124,7; Proverbe 6,5).
PRIND OAMENI. Prin planurile lor pline de rautate premeditata si prin practicile lor inselatoare acesti oameni nelegiuiti pandeau ca prada pe cel nevinovat si nebanuitor (vezi Mica 7,2).
5:27 Cum se umple o colivie de pasari, asa se umplu casele lor prin viclesug; asa ajung ei puternici si bogati.
COLIVIE. O referire la colivia sau cosul de rachita in care erau asezate pasarelele prinse (vezi Apocalips 18,2).
VICLESUG. In mod vadit intelesul este ca, asa cum colivia pasararului este plina cu pasarelele pe care le-a prins, la fel casele oamenilor sunt pline cu lucruri dobandite prin viclesug si necinste. Ei se imbogatisera prin inselaciune si prin excrocarea reciproca in afaceri (vezi Psalmi 73,12).
5:28 Se ingrasa, lucesc de grasime; intrec orice masura in rau, nu apara pricina, pricina orfanului, ca sa le mearga bine, nu fac dreptate celor lipsiti.
SE INGRASA. Adica, au ajuns la prosperitate (Deuteronom 32,15; Psalmi 73,7; 92,14; Proverbe 28,25).
INTREC. Sau ,,Stralucesc”. Vezi Ieremia 2,33; Ezechiel 5,6,7.
ORFANUL. Oamenii erau de o indiferenta nesimtitoare fata de obligatiile lor sociale pentru cei
aflati in lipsa (vezi Exod 22,22; Isaia 1,23; etc.).
5:29 Sa nu pedepsesc Eu aceste lucruri, zice Domnul, sa nu-Mi razbun Eu pe un asemenea popor?
PEDEPSE. Vezi v. 9, comp. Maleahi 3,5; Iacov 5,4. Vina cere plata.
5:30 Grozave lucruri, uracioase lucruri se fac in tara.
GROZAVE LUCRURI. Sau ,,Minunate”. Ebr. Shammah, ,,grozav,” ,,inspaimantator.” Un lucru incremenitor si inspaimantator ce se va intampla in tara. Versetele 30 si 31 rezuma motivele sortii inevitabile care sta sa se abata asupra Ierusalimului. Proorocii, preotii si poporul se unisera la rele.
5:31 Prorocii prorocesc neadevaruri, preotii stapanesc cu ajutorul lor, si poporului Meu ii plac aceste lucruri. Dar ce veti face la urma?
PROOROCESC NEADEVARURI. Literal, ,,proorocesc minciuni.”
CU AJUTORUL LOR. Literal, ,,potrivit indemnului lor,” adica, dupa indrumarea lor. Preotii isi indeplineau slujbele ascultand de acesti prooroci mincinosi. Aceasta subordonare a preotilor fata de prooroci mincinosi este ilustrata in cap. 29,24-26.
II PLAC ACESTE LUCRURI. Fara indoiala aceasta explica succesul profetilor mincinosi si al preotilor. Ei se preocupau cu ceea ce magulea inima oamenilor. Oamenii se rataceau cu buna stiinta.
LA URMA. Sau ,,Sfarsit”. Nelegiuirea unita a conducatorilor si a poporului facea de neinlaturat un ,,sfarsit.” Natiunea era chemata sa ia aminte la acest fapt. In vreme ce profetii mincinosi se gandeau numai la prosperitatea lor imediata si prezenta, Ieremia era preocupat de soarta finala a natiunii, in viitor.
B
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
3 PK 414
9 COL 304