49:34 Cuvantul Domnului, care a fost spus prorocului Ieremia, asupra Elamului, la inceputul domniei lui Zedechia, imparatul lui Iuda, suna astfel:
Elam. Aceasta era tara care ocupa podisurile de la rasarit de Babilonia, o regiune aflata acum in partile apusene ale Iranului modern. Elamul si-a pierdut independenta ajungand sub asirieni pe vremea lui Asurbanipal (669 – c. 627 i.Hr.), si mai apoi a fost inghitit in Imperiul Babilonian renascut pe vremea lui Nebucadnetar.
La inceputul domniei. Profetia aceasta a fost data la scurt timp dupa deportarea iudeilor la Babilon in 597 i.Hr., cand Nebucadnetar a luat pe Ioiachin, familia regala si multi ostasi si mestesugari in exil. Dupa aceea imparatul Babilonian a pus pe Zedechia, unchiul lui Ioiachin pe tron. O profetie cu privire la Elam a fost deosebit de semnificativa, intr-un timp cand multi erau exilati in Babilon, si astfel intr-un mult mai strans contact cu elamitii decat oricand mai inainte.
Profetia aceasta a fost data intr-un timp crucial din viata personala a lui Ieremia. Ea e contemporana cu solia sa contra ambasadorilor straini trimisi la Zedechia (vezi cap. 27; vezi comentariul la cap. 27,3).
Sunt insuficiente informatii pentru a urmari din punct de vedere strict istoric implinirea tuturor amanuntelor acestor preziceri. Ca si cu Edomul (vezi comentariul la Obadia 15, 17), anumite lucruri erau probabil legate de slava viitoare a lui Israel, si deci, din perspectiva aceasta, conditionale.