41:1 In luna a saptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elisama, din neamul imparatului, a venit cu mai marii imparatului si cu zece oameni la Ghedalia, fiul lui Ahicam, la Mitpa. Si au mancat impreuna acolo, la Mitpa.
In luna a saptea. Nu exista o afirmatie directa cu privire la timpul cand s-au petrecut evenimentele din capitolul 41, dar, observand natura continua a naratiunii, pare rezonabil de a trage concluzia ca ele au urmat imediat dupa evenimentele din cap. 40.
Luna a saptea. Adica aproximativ la doua sau trei luni dupa ce Ierusalimul fusese luat de Babilonieni (cap. 39,1.2), daca naratiunea, dupa cum pare, decurge neintrerupt (vezi PK 460).
Au mancat impreuna. Ismael si cei trei tovarasi de conspiratie ai lui, au facut o vizita lui Ghedalia, evident cu misiunea curtenitoare de recunoastere a inaltei slujbe a lui Ghedalia, dar in realitate cu intentia de a-l ucide pe Ghedalia si toti aderentii lui.
41:2 Atunci Ismael, fiul lui Netania, s-a sculat cu cei zece oameni de care era insotit, si au lovit cu sabia pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan, si au omorat astfel pe acela, pe care il pusese imparatul Babilonului dregator peste tara.
Verset ce nu a fost comentat.
41:3 Ismael a mai omorat pe toti Iudeii, care erau cu Ghedalia la Mitpa, si pe Haldeii, care se aflau acolo, oameni de razboi.
Oamenii de razboi. In opozitie cu ,,haldeii”, RSV traduce aceasta expresie astfel: ,,si ostasii haldei care se intamplase sa fie acolo”.
41:4 A doua zi, dupa omorarea lui Ghedalia, pe cand nimeni nu stia nimic,
Nimeni nu stia nimic. Atat de eficient a fost masacrul incat nimeni n-a scapat ca sa dea de veste.
41:5 au venit din Sihem, din Silo si din Samaria, optzeci de oameni, cu barba rasa si cu haine sfasiate, care isi facusera taieturi in piele; aveau daruri de mancare si tamaie, ca sa le aduca la Casa Domnului.
Din Sihem. Acesti optzeci de oameni par sa fi fost intr-un pelerinaj de jale pe ruinele templului, poate si pentru ca sa tina Sarbatoarea Corturilor si sa aduca jertfele de cereale si de tamaie pe locul unde fusese vechiul altar.
Cu barba rasa. Un obicei interzis de legea mozaica (vezi Levitic 19,27.28; Deuteronom 14,1.2).
41:6 Ismael, fiul lui Netania, le-a iesit inainte din Mitpa, si mergea plangand. Cand i-a intalnit, le-a zis: Veniti la Ghedalia, fiul lui Ahicam!
Mergea plangand. Inselator, Ismael ii intampina ca unul care impartaseste durerea lor. LXX insa prezinta pe peregrini plangand, nu pe Ismael.
41:7 Si cand au ajuns ei in mijlocul cetatii, Ismael, fiul lui Netania, i-a junghiat si i-a aruncat in groapa, cu ajutorul oamenilor, care-l insoteau.
I-a junghiat. Scopul acestei fapte salbatice nu este clar. Oricare dintre urmatoarele ar fi putut fi cauza: 1. o nestapanita indarjire a spiritului trezita de prezenta acestor jeluitori; 2. o banuiala ca dispozitia peregrinilor de a recunoaste pe Ghedalia in calitate de conducator pus de Babilonieni, adica un act de tradare contra lui Iuda; 3. represalii razbunatoare din partea lui Ismael pentru uciderea ,,capeteniilor lui Iuda” (vezi cap. 52,10); 4. jefuirea averii peregrinilor.
41:8 Dar s-au gasit printre ei zece oameni care au zis lui Ismael: Nu ne omori, caci mai avem merinde ascunse in camp: grau, orz, untdelemn si miere! Atunci el i-a crutat, si nu i-a omorat impreuna cu fratii lor.
Verset ce nu a fost comentat.
41:9 Groapa in care a aruncat Ismael toate trupurile moarte ale oamenilor pe care i-a ucis, afara de Ghedalia, este groapa aceea mare pe care o facuse imparatul Asa, cand se temea de Baesa, imparatul lui Israel; groapa aceasta a umplut-o Ismael, fiul lui Netania, cu cei ucisi.
Afara de Ghedalia. Sau ,,Din cauza lui Ghedalia”. Ismael ii ucisese pe acesti oameni prin inselaciunea folosirii numelui lui Ghedalia (v. 6). Se temea de Baesa. Vezi 1Regi 15,16-22; 2Cronici 16,1-6.
41:10 Ismael a luat prinsi de razboi pe toi cei ce mai ramasesera la Mitpa din popor, pe fiicele imparatului si pe toti aceia din popor, care locuiau acolo, si pe care-i incredintase Nebuzaradan, capetenia strajerilor, lui Ghedalia, fiul lui Ahicam; Ismael fiul lui Netania, i-a luat prinsi de razboi, si a plecat ca sa treaca la Amoniti.
Fiicele imparatului. Fiii lui Zedechia fusesera ucisi la Ribla (cap. 39,6). Fiicele fusesera crutate si predate lui Ghedalia pentru ocrotire. Luandu-le in custodia si sub protectia sa, Ismael pretinde ca e reprezentatul carmuitor al casei regale, potrivit cu obisnuinta rasariteana.
Amoniti. Intrucat ei fusesera aliati cu Zedechia (vezi comentariul la cap. 27,3; 39,5), Ismael considera ca putea gasi loc sigur acolo. Intr-adevar, cap. 40,1 arata ca regele lor ,,a insarcinat pe Ismael” sa omoare pe Ghedalia.
41:11 Dar Iohanan, fiul lui Careah, si toate capeteniile ostirilor, care erau cu el, au fost instiintati de tot raul, pe care-l facuse Ismael, fiul lui Netania.
Iohanan. Vezi cap. 40,8.13.15.
41:12 Au luat pe toti oamenii, si au pornit sa bata pe Ismael, fiul lui Netania, pe care l-au gasit langa apele cele mari ale Gabaonului.
Apele cele mari. Razbunarea acestor crime lase a avut loc la marele iaz din Gabaon, acum ej-Jib, cam la 9,2 km spre nord-vest de Ierusalim. Iohanan daduse mai inainte o avertizare cu privire la primejdia pentru viata lui Ghedalia (cap. 40,13.14).
41:13 Cand a vazut tot poporul, care era cu Ismael, pe Iohanan, fiul lui Careah, si pe toate capeteniile ostirilor, care erau cu el, s-a bucurat;
S-a bucurat. Un indiciu ca Ghedalia fusese popular si ca aceia care fusesera sub conducerea lui, se bucurau ca omorul a fost razbunat.
41:14 si tot poporul, pe care-l luase Ismael din Mitpa, s-a intors si a venit de s-a unit cu Iohanan, fiul lui Careah.
Verset ce nu a fost comentat.
41:15 Dar Ismael, fiul lui Netania, a scapat de Iohanan cu opt oameni, si s-a dus la Amoniti.
Cu opt oameni. Evident, doi din cei ,,zece oameni” ai lui Ismael (v. 1) fusesera ucisi in una din ciocnirile anterioare (v. 2, 3, 11, 12). Amoniti. Vezi comentariul la v. 10.
41:16 Iohanan, fiul lui Careah, si toate capeteniile ostirilor, care erau cu el, au luat toata ramasita poporului, pe care l-au izbavit din mainile lui Ismael, fiul lui Netania, cand il ducea din Mitpa, dupa ce ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahicam. Si anume pe oamenii de razboi, pe femei, pe copii, pe famenii-dregatori, pe care i-a adus Iohanan inapoi din Gabaon.
Verset ce nu a fost comentat.
41:17 Au pornit, si s-au oprit la hanul lui Chimham langa Betleem, ca sa plece apoi in Egipt,
Han. Ebr. geruth, ,,un loc de salasluire”, adica, un han pentru calatori.
Chimham. Barzilai Galaaditul aratase bunavointa fata de David (2Samuel 19,31-39), si din cauza aceasta David daduse instructiuni lui Solomon sa-l trateze pe fiul lui Chimham cu toata curtoazia si grija (vezi comentariul la 1Regi 2,7). Probabil, ca se daduse lui Chimham acest teren din apropiere de Betleem de catre regele evreu ca proprietatea a lui personala, si aceasta explica numele hanului.
41:18 departe de Haldei, de care se temeau, pentru ca Ismael, fiul lui Netania, ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, pe care-l pusese imparatul Babilonului dregator peste tara.
Verset ce nu a fost comentat.