36:1 In al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, imparatul lui Iuda, urmatorul cuvant a fost rostit catre Ieremia din partea Domnului:
In al patrulea an al lui Ioachim. Adica, pe la 604 i.Hr. (vezi comentariul la cap. 25,1). Dupa ce Ieremia prezentase solia lui directa raportata in cap. 19, profetul a fost arestat si intemnitat (vezi cap. 20). In timpul si dupa aceasta intemnitare au avut loc evenimentele capitolului 36 (vezi PK 432-437).
36:2 Ia un sul de carte, si scrie in ea toate cuvintele, pe care ti le-am spus cu privire la Israel si cu privire la Iuda, si cu privire la toate neamurile, din ziua cand ti-am vorbit, pe vremea lui Iosia, pana in ziua de azi!
Un sul. Acesta, fara indoiala era facut din piele, uneori numit popular pergament, desi pergamentul adevarat n-a ajuns sa fie folosit decat incepand din secolul al doilea i.Hr. (vezi volumul I, p. 30, 31).
Toate neamurile. Versetul acesta prezinta intr-o propozitie cuprinsul cap. 25.
36:3 Poate ca daca va auzi casa lui Iuda tot raul pe care am de gand sa i-l fac, se vor intoarce fiecare de la calea lor cea rea, si le voi ierta astfel nelegiuirea si pacatul.
Poate. La data aceasta inca mai era o nadejde, desi slaba, ca Iuda sa se pocaiasca.
36:4 Ieremia a chemat pe Baruc, fiul lui Neriia; si Baruc a scris intr-o carte dupa cum spunea Ieremia, toate cuvintele pe care le spusese lui Ieremia Domnul.
Baruc. Cu privire la identitatea lui Baruc vezi p. 343.
36:5 Apoi Ieremia a dat urmatoarea porunca lui Baruc: Eu sunt inchis, si nu pot sa merg la Casa Domnului.
Eu sunt inchis. Ieremia era inca detinut (vezi comentariul la v.1; PK 432).
36:6 De aceea, du-te tu insuti, si citeste din carte ce ai scris in ea dupa spusele mele, si anume, cuvintele Domnului, citeste-le in auzul poporului, in Casa Domnului, in ziua postului: sa le citesti si in auzul tuturor acelora din Iuda, care vor veni din cetatile lor.
Du-te tu insuti si citeste. Intrucat Ieremia era impiedicat de a merge la ,,Casa Domnului”, Baruc a fost chemat nu numai sa fie secretarul profetului, dar sa fie si predicatorul soliilor de inspiratie dumnezeiasca ale lui Ieremia.
In ziua postului. Ocazia aceasta nu era o zi obisnuita de post anual (vezi comentariul la v. 9), ci una din acele ocazii speciale ,,vestite” in timp de criza rationala (2Cronici 20,1-3; Ioel 2,15). Era un timp, cand un mare numar de oameni s-ar fi adunat laolalta, si ar fi fost intr-o dispozitie sufleteasca de a asculta o mustrare dumnezeiasca, o chemare la pocainta. E cu putinta, ca Ioiachim, la sfatul preotilor sai apostaziati si a proorocilor sai mincinosi, sa fi proclamat postul acesta pentru a trezi poporul la o mai mare rezistenta fata de Babilonieni.
36:7 Poate ca se vor smeri cu rugaciuni inaintea Domnului, si se vor intoarce fiecare de la calea sa cea rea. Caci mare este mania si urgia, cu care a amenintat Domnul pe poporul acesta!
Verset ce nu a fost comentat.
36:8 Baruc, fiul lui Neriia, a facut tot ce-i poruncise prorocul Ieremia, si a citit din carte cuvintele Domnului, in Casa Domnului.
Verset ce nu a fost comentat.
36:9 In al cincilea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, imparatul lui Iuda, in luna a noua, au chemat la un post inaintea Domnului pe tot poporul Ierusalimului si pe tot poporul venit din cetatile lui Iuda la Ierusalim.
In al cincilea an. Acesta era anul ce urma dupa porunca data de Domnul (vezi comentariul la
v. 1).
In luna a noua. Citirea sulului a avut loc in cursul iernii in luna care incepea in noiembrie sau decembrie. Intrucat anii de domnie ai regilor lui Iuda pare sa fi inceput toamna (vezi Vol. II, p. 110, 140, 146), citirea aceasta s-ar fi putut sa fi avut loc curand dupa doua sau trei luni de cand incepuse scrisul.
36:10 Atunci Baruc a citit din carte cuvintele lui Ieremia, in auzul intregului popor, in Casa Domnului, in chilia lui Ghemaria, fiul lui Safan, logofatul, in curtea de sus, la intrarea portii celei noi a Casei Domnului.
Ghemaria. Tatal lui era probabil acel Safan care a avut o parte de seama la rezidirea templului in timpul lui Iosia (2Regi 22,23). Este evident din lucrurile acestea ca Safan era unul din conducatorii redesteptarii adevaratului cult al lui Dumnezeu. Nu e de mirare ca fiii lui erau sustinatori ai lui Ieremia. Unul din ei, Ahicam, protejase pe profet (vezi comentariul la Ieremia 26,24), si acum un altul, Ghemaria, ingaduie lui Baruc sa citeasca ,,cuvintele lui Ieremia” in odaia sa.
Poarta cea noua. Unii cred, ca aceasta se poate sa fi fost o parte mai deosebita a lucrarii de reconstructie savarsita de Hilchia si Safan (2Regi 22,3-6).
36:11 Insa Mica, fiul lui Ghemaria, fiul lui Safan, auzind toate cuvintele Domnului cuprinse in carte,
Fiul lui Ghemaria. Vezi comentariul la v. 10.
36:12 s-a pogorat la casa imparatului, in odaia de scris a logofatului, unde stateau toate capeteniile, logofatul Elisama, Delaia, fiul lui Semaia, Elnatan, fiul lui Acbor, Ghemaria, fiul lui Safan, Zedechia, fiul lui Hanania, si toate celelalte capetenii.
La casa imparatului. Se poate ca Mica sa fi facut lucrul acesta intentionat spre a face ca regele si consilierii lui regali sa cunoasca cuvintele lui Ieremia.
36:13 Si Mica le-a spus toate cuvintele pe care le auzise, cand citea Baruc in carte, in auzul poporului.
Verset ce nu a fost comentat.
36:14 Atunci toate capeteniile au trimis la Baruc pe Iehudi, fiul lui Netania, fiul lui Selemia, fiul lui Cusi, sa-i spuna: Ia in mana cartea din care ai citit, in auzul poporului, si vino! Baruc, fiul lui Neriia, a luat cartea in mana, si s-a dus la ei.
Au trimis… pe Iehudi. Capeteniile evident n-au fost satisfacute cu un raport din spusele altora, cu privire la o chestiune atat de importanta, si asa au trimis pe Iehudi pentru a aduce pe Baruc in consiliul lor pentru a verifica reportul lui Mica (vezi v. 11-13).
36:15 Ei i-au zis: Sezi si citeste-o in auzul nostru. Astfel Baruc a citit-o in auzul lor.
Verset ce nu a fost comentat.
36:16 Cand au auzit ei toate cuvintele, s-au uitat cu groaza unii la altii, si au zis lui Baruc: Vom spune imparatului toate cuvintele acestea.
Verset ce nu a fost comentat.
36:17 Si au mai pus lui Baruc urmatoarea intrebare: Spune-ne cum ai scris toate cuvintele acestea dupa spusele lui!
Cum ai scris? Capeteniile doreau sa cunoasca cine purta raspunderea pentru solia profetului. A folosit Baruc propriile sale cuvinte la exprimarea ideilor profetului sau erau ele efectiv cuvintele lui Ieremia? Raspunsul lui Baruch a dat la iveala, ca cuvintele erau intr-adevar ale lui Ieremia (v. 18).
36:18 Baruc le-a raspuns: El imi spunea cu gura lui toate cuvintele acestea, si eu le-am scris in cartea aceasta cu cerneala.
El imi spunea cu gura lui. In terminologie moderna noi am spune, ca profetul a dictat solia sa secretarului sau.
Cu cerneala. Cu privire la compozitia cernelurilor vechi vezi Vol. I, p. 31.
36:19 Capeteniile au zis lui Baruc: Du-te de te ascunde, tu si Ieremia, ca sa nu stie nimeni unde sunteti.
Du-te de te ascunde. Cand si cum a fost eliberat Ieremia (vezi comentariul la v. 1) astfel incat sa poata fi in stare sa se ascunda, nu suntem informati.
36:20 Ei s-au dus apoi la imparatul in curte, lasand cartea in odaia de scris a logofatului Elisama, si au spus toate cuvintele din ea in auzul imparatului.
Lasand cartea. Unii au sugerat, ca aceasta s-a facut deoarece Ieremia si Baruc puteau fi urmariti legal numai pe baza de netagaduit al sulului insusi. Evident, capeteniile trageau nadejdea ca regele nu ar merge atat de departe. Totusi, in privinta aceasta ei au fost dezamagiti (vezi v. 23, 26).
36:21 Imparatul a trimis pe Iehudi sa ia cartea, Iehudi a luat-o din odaia logofatului Elisama, si a citit-o in auzul imparatului si in auzul tuturor capeteniilor care stateau imprejurul imparatului.
Verset ce nu a fost comentat.
36:22 Imparatul sedea in casa de iarna, caci era in luna a noua si inaintea lui era un foc de carbuni aprinsi.
In casa de iarna. Probabil, un apartament special in aripa sudica a palatului (vezi Amos 3,15). Intrucat lucrurile se petreceau in luna Kislev, sau Chisleu (noiembrie-decembrie al nostru; vezi Vol. II, p. 116), era necesar sa fie acolo foc pentru a se obtine caldura.
36:23 Dupa ce Iehudi a citit trei sau patru foi, imparatul a taiat cartea cu briceagul logofatului, si a aruncat-o in jaraticul de carbuni, unde a fost arsa de tot.
Foi. Foile separate ale materialului de scris erau de obicei prinse laolalta pentru a alcatui un sul.
36:24 Imparatul si toti slujitorii lui, care au auzit toate cuvintele acelea, nu s-au inspaimantat si nu si-au sfasiat hainele.
Verset ce nu a fost comentat.
36:25 Elnatan, Delaia si Ghemaria staruisera de imparat sa nu arda cartea; dar el nu i-a ascultat.
Staruisera. Trei dintre capetenii (vezi v. 12), Elnatan, Delaia si Ghemaria au avut curajul de a starui pe langa rege, sa nu arda sulul, dar el n-a ascultat de ei.
36:26 Ci imparatul a poruncit lui Ierahmeel, fiul imparatului, lui Seraia, fiul lui Azriel, si lui Selemia, fiul lui Abdel, sa puna mana pe logofatul Baruc si pe prorocul Ieremia. Dar Domnul i-a ascuns.
Fiul imparatului. Sau ,,fiul imparatului”, Ierahmeel trebuia sa fi fost ,,fiul” imparatului numai in sensul, ca facea parte din ,,casa imparateasca” (vezi Estera 1,9), deoarece Ioiachim era numai de 25 de ani ,,cand a ajuns imparat” (2Regi 23,26), si astfel nu ar fi putut sa aiba un fiu destul de varstnic care sa execute porunca lui.
Domnul i-a ascuns. Cu toate ca Ieremia si Baruc se ascunsesera (vezi comentariul la v. 19), providenta divina a fost aceea care l-a impiedicat pe imparat sa-i gaseasca.
36:27 Dupa ce a ars imparatul cartea, care cuprindea cuvintele, pe care le scrisese Baruc dupa spusele lui Ieremia, cuvantul Domnului a vorbit astfel lui Ieremia:
Cuvantul Domnului a vorbit. Probabil, pe cand profetul si Baruc erau ascunsi (v. 19, 26).
36:28 Ia din nou o alta carte, si scrie in ea toate cuvintele, care erau in cea dintai carte, pe care a ars-o Ioiachim, imparatul lui Iuda.
Toate cuvintele care erau in cea dintai carte. In al doilea sul nu trebuia sa lipseasca nimic din ceea ce fusese cuprins in sulul dintai (vezi v. 32).
36:29 Si despre Ioiachim, imparatul lui Iuda, spune: Asa vorbeste Domnul: Tu ai ars cartea aceasta, zicand: Pentru ce ai scris in ea cuvintele acestea: Imparatul Babilonului va veni, va nimici tara aceasta, si va nimici din ea oamenii si dobitoacele?
Oameni si dobitoace. Evident, Ioiachim a obiectat cat se poate de hotarat la acea parte a soliei lui Ieremia care prezicea ca pustiirea lui Iuda de catre imparatul Babilonului urma sa fie atat de deplina, incat tara sa ajunga cu totul nelocuita (vezi comentariul la cap. 4,25; 32,43).
36:30 De aceea, asa vorbeste Domnul despre Ioiachim, imparatul lui Iuda: Nici unul din ai lui nu va sedea pe scaunul de domnie al lui David. Trupul lui mort va fi lasat la caldura ziua si la frig noaptea.
Nici unul din ai lui. Prezicerea divina de nenorocire asupra lui Iuda si a Ierusalimului acum se concentreaza asupra lui Ioiachim insusi. In timp ce el a fost urmat de fapt la tron de fiul sau Ioiachin (2Regi 24,6), tinerelul Ioiachin a domnit numai trei luni (2Regi 24,8). Imparatul urmator, Zedechia, era al treilea fiu al lui Iosia (vezi 1Cronici 3,15; vezi comentariul la 2Regi 24,17), si ultimul rege, care sa domneasca peste regatul sudic al iudeilor.
Trupul lui mort. Vezi comentariul la cap. 22,18.19.
36:31 Il voi pedepsi, pe el, samanta lui, si pe slujitorii lui, pentru nelegiuirea lor, si voi aduce peste ei, peste locuitorii Ierusalimului si peste oamenii lui Iuda, toate nenorocirile cu care i-am amenintat, fara ca ei sa fi vrut sa Ma asculte!
Verset ce nu a fost comentat.
36:32 Ieremia a luat o alta carte si a dat-o lui Baruc, fiul lui Neriia, logofatul. Baruc a scris in ea, dupa spusele lui Ieremia, toate cuvintele din cartea pe care o arsese in foc Ioiachim, imparatul lui Iuda. Multe alte cuvinte de felul acesta au mai fost adaugate la ea.
Multe alte cuvinte… au mai fost adaugate. Nu numai ca a fost scrisa solia din cel dintai sul, dar au fost scrise in al doilea sul si alte solii asemanatoare. Comentariile lui Ellen G. White
1-32 PK 432-437; 4T 176-181
2-3 4T 176
2-4 PK 432
3 PK 435; 4T 178
4-8 4T 177
5-9, 14-22 PK 433
15-25 4T 177
23-26 PK 434
26-29 4T 178
28,30,31 PK 436
30-32 4T 179
32 PK 437