Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Ieremia

Ieremia, 34


34:1 Iata cuvantul spus lui Ieremia din partea Domnului, cand Nebucadnetar, imparatul Babilonului, cu toata ostirea sa, si toate imparatiile pamantului de sub stapanirea lui, si toate popoarele, faceau razboi impotriva Ierusalimului si impotriva tuturor cetatilor care tineau de el:

Cand Nebucadnetar. Capitolul acesta incepe prin relatarea evenimentelor care au avut loc la inceputul asediului final al Ierusalimului, pe cand profetul era inca in libertate, deoarece profetia de aici transmisa lui Zedechia (v. 2, 3) era citata de rege ca motiv pentru intemnitarea lui Ieremia (vezi comentariul la cap. 32,2).



34:2 Asa vorbeste Domnul, Dumnezeul lui Israel: Du-te de spune lui Zedechia, imparatul lui Iuda, si zi-i: Asa vorbeste Domnul: Iata, dau cetatea aceasta in mainile imparatului Babilonului, si o va arde cu foc.

Verset ce nu a fost comentat.

34:3 Si tu nu vei scapa din mainile lui, ci vei fi luat si dat in mana lui, vei da ochi cu imparatul Babilonului, el iti va vorbi gura catre gura, si vei merge la Babilon.

Vei da ochii cu imparatul. Vezi comentariul la cap. 31,4.



34:4 Numai, asculta Cuvantul Domnului, Zedechia, imparatul lui Iuda! Asa vorbeste Domnul despre tine: Nu vei muri ucis de sabie,

Nu vei muri ucis de sabie. Asigurarea aceasta forte probabil a fost data lui Zedechia pentru a-l convinge sa inceteze rezistenta fata de Babilonieni si sa ajunga la intelegere cu Nebucadnetar. Desi Zedechia ar fi fost dus captiv la Babilon, supunerea din partea sa i-ar fi asigurat o viata pasnica si o inmormantare onorabila.



34:5 ci vei muri in pace: si cum au ars miresme pentru parintii tai, vechii imparati, care au fost inaintea ta, tot asa vor arde si pentru tine, si te vor jeli, zicand: Vai, doamne! Caci Eu am rostit cuvantul acesta, zice Domnul.

Au ars miresme pentru parintii tai. Sau ,,Arderile tatalui tau”. Pare ca aceasta e o referire la mirodeniile si parfumurile care erau arse la inmormantarea regilor si a persoanelor cu mare vaza (1Cronici 16,14; 21,18.19). Aici nu este o aluzie la vreo practica crematorie, aproape niciodata practicata intre iudei.

Te vor jeli. Puneti in contrast aceasta cu prezicerea lui Ieremia facuta cu privire la inmormantarea lui Ioiachim (cap. 22,18.19). Zedechia este asigurat ca nu va avea un sfarsit atat de dezonorant daca ar ceda fata de Babilon.



34:6 Prorocul Ieremia a spus toate aceste cuvinte lui Zedechia, imparatul lui Iuda, la Ierusalim,

Verset ce nu a fost comentat.

34:7 pe cand oastea imparatului Babilonului lupta impotriva Ierusalimului si impotriva tuturor celorlalte cetati ale lui Iuda, impotriva Lachisului si Azechei, caci acestea erau cetatile, care mai ramasesera din toate cetatile intarite ale lui Iuda.

Lachis. Cetatea aceasta este pomenita deoarece, in afara de Ierusalim, era una din fortificatiile cele mai puternice ale lui Iuda (2Regi 18,13.14.17; 2Cronici 32,9), si pentru ca impreuna cu Azeca au rezistat cel mai indelungat timp lui Nebucadnetar. In 1935 si 1938, 21 de scrisori scrise cu cerneala pe ostraca, sau cioburi de oale (vezi Vol. I, p. 123, 125; Vol. II, p. 97, 98), au fost descoperite in ruinele de la Lachis. Cateva din acestea erau scrise de un anume Hoshiah, evident un ofiter stationat in apropiere, catre Ioash comandantul Lachisului, inainte de invazia Babiloniana. Ele descopera intr-o maniera vie starea de neliniste a tarii la vremea caderii lui Iuda. O scrisoare afirma, ,,Sa stie (Domnul meu) ca noi urmarim semnalele Lachisului, potrivit cu toate indrumarile pe care lea dat Domnul meu, pentru ca nu putem vedea Azeca.” (W.F. Albright, trad, in J.B. Rutherford, Ancient Near Eastern Texts [Princetown University Press, 1950], p. 322). Vehementa cu care Lachisul a fost la scurt timp dupa aceea distrus este evidentiata de faptul ca cetatea a fost arsa atat de tare incat mare parte din constructia din caramida a zidului cetatii a capatat o culoare rosie aprinsa. Aceste descoperiri de la Lachis pot sa oglindeasca severitatea distrugerii de care a avut parte Ierusalimul in acelasi timp. Ruinele sunt asa numite Tell-ed-duweir.

Azechei. Si aceasta era una din ,,cetatile de aparare” ale lui Iuda (2Cronici 11,5-12). Situl este acum numit Tell ez-Zakariyeh.



34:8 Iata cuvantul spus lui Ieremia din partea Domnului, dupa ce imparatului Zedechia facuse o invoiala cu tot poporul Ierusalimului, ca sa vesteasca slobozenia robilor,

Sa vesteasca slobozenia. Desi legea mozaica ingaduia ca israelitii sa fie pusi sub robie numai pentru un timp limitat (vezi comentariul la Exod 21,2), multi stapani isi depasisera drepturile. Nobilii din Iuda, ca si aceia din Atena, inainte de Solon, aplicau legea datoriei astfel incat sa aduca un mare numar din semenii lor in sclavie. Acum, sub primejdia apasatoare a atacului Babilonian, fie pentru a asigura primirea serviciului de conlucrare binevoitoare a oamenilor liberi in locul ajutorului fortat al sclavilor sau pentru vreun alt motiv, Zedechia fagaduia libertate tuturor celor aflati in robie in Ierusalim.



34:9 pentru ca fiecare sa lase slobozi pe robul si roaba sa, pe Evreu si pe Evreica, si nimeni sa nu mai tina in robie pe fratele sau Iudeu.

Verset ce nu a fost comentat.

34:10 Toate capeteniile si tot poporul, care facusera invoiala, s-au legat sa lase slobozi fiecare pe robul si roaba lui, si sa nu-i mai tina in robie. Ei au ascultat, si le-au dat drumul.

Ei nu au ascultat. Avand perspectiva primejdiilor care amenintau din afara, si a primejdiei din partea unei clase de oameni oprimati, care s-ar fi putut ridica in ajutorul invadatorului (vezi Exod 1,10) ordinul lui Zedechia de a elibera pe sclavi a fost intampinat cu o generala ascultare din partea principilor si a poporului.



34:11 Dar mai pe urma s-au razgandit, au luat inapoi pe robii si roabele, pe care-i slobozisera, si i-au silit sa le fie iarasi robi si roabe.

Dar pe urma s-au razgandit. Haldeii au ridicat temporar asediul pentru a intampina ostirea egipteana care se apropia (vezi v.21, cap. 37,5), facand pe cei mai multi din locuitorii Ierusalimului sa creada zadarnic ca trecuse primejdia fata de cetatea lor. Asa ca ,,i-au silit sa fie iarasi robi si roabe.”



34:12 Atunci cuvantul Domnului a vorbit lui Ieremia din partea Domnului, astfel:

Verset ce nu a fost comentat.

34:13 Asa vorbeste Domnul, Dumnezeul lui Israel: Eu am facut un legamant cu parintii vostri, in ziua cand i-am scos din tara Egiptului, din casa robiei si le-am zis:

Verset ce nu a fost comentat.

34:14 Dupa sapte ani, fiecare din voi sa lase slobod pe fratele sau evreu care i se vinde lui; sase ani sa-ti slujeasca, si apoi sa-l lasi slobod de la tine. Dar parintii vostri nu M-au ascultat si n-au luat aminte la Mine.

Dupa sapte ani. Aceasta era legea (vezi comentariul la Exod 21,2) pe care poporul o calcase (Ieremia 34,8-14; vezi Isaia 58,6).



34:15 Voi v-ati intors astazi in voi insiva, ati facut ce este bine inaintea Mea, vestind fiecare slobozenia pentru aproapele sau, si ati facut o invoiala inaintea Mea, in Casa peste care este chemat Numele Meu.

O invoiala inainte mea. Intelegerea aceasta de eliberare a sclavilor fusese incheiata solemn de rege si de ,,toate capeteniile si tot poporul” (v. 8-10) in curtile Templului, si astfel, intr-un anumit sens, fusese incheiata cu Dumnezeu Insusi (vezi Neemia 5,8-13). De aceea, calcand acest ,,legamant” poporul pacatuise nu numai contra semenilor lor dar si contra Dumnezeului lor.

Peste care este chemat numele meu. Vezi Ieremia 7,10.11; vezi comentariul la Deuteronom 12,5).



34:16 Dar pe urma v-ati luat vorba indarat, si Mi-ati pangarit Numele, luand iarasi inapoi fiecare pe robii si roabele, pe care-i sloboziserati, si-i lasaserati in voia lor, si i-ati silit sa va fie iarasi robi si roabe.

Verset ce nu a fost comentat.

34:17 De aceea asa vorbeste Domnul: Nu M-ati ascultat ca sa vestiti slobozenia fiecare pentru fratele sau, fiecare pentru aproapele sau. Iata, Eu vestesc impotriva voastra, zice Domnul, slobozenia sabiei, ciumei si foametei, si va voi face de pomina printre toate imparatiile pamantului.

Eu vestesc... slobozenia. Libertatea randuita de Dumnezeu (Levitic 25,10), dar tagaduita de catre popor fata de semenii lor, urma sa fie transformata de judecata lui Dumnezeu intr-o ,,slobozenie” care, la randul ei, avea sa lase pe vinovati prada ,,sabiei, ciumei si foametei,” dar si robiei.



34:18 Si pe oamenii, care au calcat legamantul Meu, care n-au pazit indatoririle invoielii pe care o facusera inaintea Mea, taind un vitel in doua si trecand printre cele doua jumatati ale lui,

Taind un vitel in doua. Cu privire la semnificatia acestui ritual vezi comentariul la Geneza 15,10.



34:19 si anume pe capeteniile lui Iuda si pe capeteniile Ierusalimului, pe famenii dregatori, pe preoti, si pe tot poporul tarii, care au trecut printre bucatile vitelului,

Famenii. Adesea, acestia erau straini de nastere (vezi comentariul la cap. 38,7), care deveneau prozeliti cand intrau in slujba imparatului. Nu era un lucru neobisnuit ca eunucii sa detina posturi inalte la curtile orientale, si cei pomeniti aici, ca si capeteniile lui Iuda si ale Ierusalimului, se imbogatisera probabil dand bani cu imprumut israelitilor mai saraci si apoi facandu-i robi pentru a-si asigura compensarea.



34:20 ii voi da in mainile vrajmasilor lor, in mainile celor ce vor sa le ia viata, si trupurile lor moarte vor sluji ca hrana pasarilor cerului si fiarelor campului.

Ca hrana. Aceasta necinste era considerata o pedeapsa extrema pentru pacat (vezi cap. 16,4; 19,7).

34:21 Dar pe Zedechia, imparatul lui Iuda, si pe capeteniile lui, ii voi da in mainile vrajmasilor lor, in mainile celor ce vor sa le ia viata, in mainile ostirii imparatului Babilonului, care a plecat de la voi!

De la voi. Literal ,,de la impotriva voastra.” Aceasta arata, asa cum s-a mentionat mai inainte (vezi comentariul la v. 14), ca Babilonienii ridicasera asediul Ierusalimului, dand principilor Ierusalimului falsa parere ca primejdia trecuse, si falsa nadejde ca ajutorul le venea de la Egipt (vezi. 37,5-10).



34:22 Iata, voi da porunca, zice Domnul, si-i voi aduce inapoi impotriva cetatii acesteia; o vor bate, o vor lua, si o vor arde cu foc. Si voi preface cetatile lui Iuda intr-un pustiu fara locuitori.

Cu foc. Vezi cap. 52,12-14.

Fara locuitori. Vezi comentariul la cap. 32,43.