32:1 Iata cuvantul spus lui Ieremia din partea Domnului, in al zecilea an al lui Zedechia, imparatul lui Iuda. Acesta era anul al optsprezecelea al lui Nebucadnetar.
Al zecelea an. Cam pe la 587 i.Hr., in mijlocul asediului final al Ierusalimului (vezi comentariul la cap. 52,4). Sincronizarea intre anul al X-lea al lui Zedechia si al XVIII-lea al lui Nebucadnetar este una de cea mai mare valoare in Vechiul Testament pentru scopurile cronologice biblice (vezi Vol. II, p. 160).
32:2 Oastea imparatului Babilonului impresura pe atunci Ierusalimul, si prorocul Ieremia era inchis in curtea temnitei, care tinea de casa imparatului lui Iuda.
Impresura Ierusalimul. Politica lui Zedechia de tradare si intriga a determinat pe Nebucadnetar sa asedieze Ierusalimul. Pe vremea aceasta s-a intamplat ca regele lui Iuda, provocat la manie de prezicerile persistente de infrangere facute de Ieremia (vezi v. 3-5; cap. 34,2.3; 38,20-23), inchisese pe profet ,,in curtea temnitei” (vezi Neemia 3,25). De fapt, Nebucadnetar a inceput sa asedieze Ierusalimul in anul al IX-lea la domniei lui Zedechia (vezi comentariul la cap. 39,1), dar el fusese constrans sa abandoneze temporar asediul din cauza apropierii unei ostiri egiptene (vezi cap. 37,5.11). De la data inceperii asediului (vezi cap. 39,1), pana la ridicarea temporara a asediului de catre Babilonieni, Ieremia fusese liber in cetate (vezi comentariul la cap. 37,4). Dupa incercarea profetului de a se reintoarce la Anatot, si datorita denaturarii motivelor sale de catre vrajmasii sai (vezi cap. 37,11-14), Ieremia a fost intemnitat ,,in casa logofatului Ionatan” (cap. 37,15). La cererea detinutului regele il luase pe Ieremia de a colo si-l dusese ,,in curtea temnitei, care tinea de casa imparatului Iuda,” poate pentru ca profetul sa fie repede la indemana pentru consultare cu privire la rezultatul probabil al asediului (vezi cap. 37,20.21).
32:3 Zedechia, imparatul lui Iuda, pusese sa-l inchida, si-i zisese: Pentru ce prorocesti, si zici: Asa vorbeste Domnul: Iata, dau cetatea aceasta in mainile imparatului Babilonului, si o va lua;
Pentru ce proorocesti? E de notat ca profetia citata in v. 3-5 fusese rostita de Ieremia la o data anterioara, si aici Zedechia face referire la ea ca motiv al punerii lui la inchisoare. Predarea acestei solii lui Zedechia e raportata in cap. 34,2.3.
32:4 Zedechia, imparatul lui Iuda, nu va scapa de Haldei, ci va fi dat in mainile imparatului Babilonului, ii va vorbi gura catre gura, si se vor vedea fata in fata.
Se vor vedea fata in fata. Sau ,,Vor vedea ochii lui”. Lucrul acesta este semnificativ avand in vedere profetia lui Ezechiel (vezi Ezechiel 12,13). Nebucadnetar ,,a spus sa scoata ochii lui Zedechia” (vezi Ieremia 39,7), si astfel, fata cuceritorului Babilonian, care baga groaza in privitori din cauza maniei ei, a fost unul din ultimele lucruri pe care avea sa le vada regele lui Iuda pe pamant (vezi Ieremia 52,10.11; comp. 2Regi 25,6.7).
32:5 Imparatul Babilonului va duce pe Zedechia la Babilon, unde va ramane pana cand Imi voi aduce Eu aminte de el, zice Domnul. Chiar daca va bateti impotriva Haldeilor, nu veti avea izbanda.
Unde va ramanea. Zedechia, orb si nenorocit, si-a sfarsit ultimii ani in inchisoare la Babilon (vezi cap. 52,11). Faptul ca el nu a fost mentionat cand Evil-Merodac a eliberat pe Ioiachim din inchisoare (vezi cap. 52,31) ar parea sa arate ca la data aceea Zedechia era mort.
Imi voi aduce aminte. Sau ,,Voi cerceta”. Vezi comentariul la Psalmi 8,4; 59,5.
32:6 Ieremia a zis: Cuvantul Domnului mi-a vorbit astfel:
Verset ce nu a fost comentat.
32:7 Iata ca Hanameel, fiul unchiului tau Salum, va veni la tine sa-ti spuna: Cumpara ogorul meu care este la Anatot, caci tu ai drept de rascumparare ca sa-l cumperi.
Hananeel. In afara de faptul ca era var de gradul intai al profetului (vezi v.8, 9) nimic nu se descopera in Biblie cu privire la Hananeel. Intrucat pana la ,,anul de veselie” pamantul putea sa fie vandut, s-a dat unei persoane din cel mai apropiat grad de rudenie cea dintai ocazie de a exercita ,,dreptul de rascumparare” (Ieremia 32,7; vezi comentariul la Levitic 25,23-25; Rut 3,12; 4,1-6).
Cumpara ogorul meu. Sau ,,Cumpara-ti ogorul meu”. Prin rascumparare de catre Ieremia a unui ogor in Anatot, profetul a dat o dovada de netagaduit in ce priveste credinta sa in solia lui Dumnezeu, ca, desi israelitii aveau sa fie dusi in captivitate, ei urmau sa se inapoieze in tara lor si la ogoarele lor (vezi v.44). Incidentul acesta a avut o paralela in istoria Romei cand cetatenii patrioti ai acelei cetati au cumparat terenuri la valoarea intreaga a pietei chiar in timpul cand Hanibal, cuceritorul cartaginez, inainta catre capitala de pe Tibru (vezi Liviu xxiv. 11).
32:8 Si Hanameel, fiul unchiului meu, a venit la mine, dupa Cuvantul Domnului, in curtea temnitei, si mi-a zis: Cumpara ogorul meu, care este la Anatot, in tara lui Beniamin, caci tu ai drept de mostenire si de rascumparare, cumpara-l! Am cunoscut ca era cuvantul Domnului.
Cumpara-l. Sau ,,Cumpara-l pentru tine”. Ogorul lui Hananeel era probabil deja sub controlul ostirilor care asediau atunci Ierusalimul (vezi comentariul la v.2). Singur lucrul acesta era indestulator pentru a determina pe Hananeel sa-si vanda ogorul. Pe langa aceasta, s-ar putea ca Hananeel, datorita faptului ca Ieremia indemna la supunere fata de Nebucadnetar, ar fi fost o puternica posibilitate ca haldeii sa ocroteasca pe profet si interesele lui.
32:9 Si am cumparat de la Hanameel, fiul unchiului meu, ogorul de la Anatot, si i-am cantarit argintul, saptesprezece sicli de argint.
Saptesprezece sicli de argint. Aceasta suna, in echivalentul ei Babilonian, ar fi avut o putere de cumparare de un bou sau noua oi sau capre.
32:10 Am scris un zapis, pe care l-am pecetluit, am pus martori, si am cantarit argintul intr-o cumpana.
Zapisul. Sau ,,Dovada”. Adica, actul de cesiune. El a fost ,,pecetluit” pentru a-l feri de orice modificari neautorizate. Totul a fost facut in forma strict legala, pentru a adauga tarie parabolei dramatizate.
Cantarit. Sau ,,platit.” Intrucat in timpurile vechi banii de metal erau evaluati mai mult ca lingou decat ca moneda, erau ,,cantariti” (vezi Geneza 23,16; Zaharia 11,12).
32:11 Am luat apoi zapisul de cumparare, pe cel care era pecetluit dupa lege si obiceiuri, si pe cel ce era deschis;
Pecetluit… deschis. Cel dintai trebuie sa fi fost originalul ,,zapisului de cumparare” iar cel din urma duplicatul. Sau documentul ,,sigilat” poate se poate sa fi continut amanunte care nu interesau pe ,,martori” (vezi v. 10, 11).
32:12 si am dat zapisul de cumparare lui Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, in fata lui Hanameel, fiul unchiului meu, in fata martorilor, care iscalisera zapisul de cumparare, si in fata tuturor Iudeilor care se aflau in curtea temnitei.
Baruc. Cu privire la istoria acestui insemnat scrib vezi p. 343.
In fata tuturor iudeilor. Aceasta arata ca Ieremia nu era supus la o intemnitare izolata, ci era in curtea inchisorii (vezi v.2). Aceasta parabola dramatizata executata in fata multor martori, urma sa fie curand cunoscuta prin toata cetatea. Prin acest act de aparenta nebunie, profetul scotea in evidenta certitudinea profetiei sale, ca poporul desi dus captiv de Babilonieni urma sa se reintoarca in tara lor (vezi v. 15).
32:13 Si am dat lui Baruc inaintea lor urmatoarea porunca:
Verset ce nu a fost comentat.
32:14 Asa vorbeste Domnul ostirilor, Dumnezeul lui Israel: Ia zapisele acestea de cumparare, cel pecetluit si cel deschis, si pune-le intr-un vas de pamant, ca sa se pastreze multa vreme!
Vas de pamant. Nu era ceva neobisnuit ca oamenii din vechime sa-si puna cele mai scumpe tezaure ale lor in asemenea vase (vezi 2Cronici 4,7), deoarece asemenea vase erau o mai buna ocrotire impotriva umezelii si a putrezirii decat cele facute din lemn. Vestitele suluri de la Marea Moarta erau pastrate in asemenea vase de lut (vezi Vol. I, p. 31-34).
Sa se pastreze multa vreme. O avertizare ca robii nu trebuiau sa astepte o grabnica reintoarcere in patria lor.
32:15 Caci asa vorbeste Domnul ostirilor, Dumnezeul lui Israel: Iarasi se vor mai cumpara case, ogoare si vii, in tara aceasta.
Vor mai cumpara. Profetul insusi nu putea spera sa traga folos personal din cumparatura lui. El nu mai era tanar, si el insusi prezisese ca timpul captivitatii urma sa tina 70 de ani. Totusi, profetul punea in fata poporului in parabola mareata nadejde a reintoarcerii din tara exilului.
32:16 Dupa ce am dat zapisul de cumparare lui Baruc, fiul lui Neriia, am facut Domnului aceasta rugaciune:
Am facut Domnului aceasta rugaciune. Ieremia incepe acum una din cele mai calduroase mijlociri pentru poporul lui Dumnezeu pe care le avem raportate in Biblie (vezi Ezra 9,5,15; Isaia 37,16-20; Daniel 9,3-19).
32:17 Ah! Doamne Dumnezeule, iata, Tu ai facut cerurile si pamantul cu puterea Ta cea mare si cu bratul Tau intins: nimic nu este de mirat din partea Ta!
Nimic nu este de mirat. Atotputernicia lui Dumnezeu furnizeaza baza cererii smerite dar calduroase a profetului (vezi Geneza 18,14; Ieremia 32,27).
32:18 Tu dai indurare pana la al miilea neam de oameni, si pedepsesti nelegiuirea parintilor in sanul copiilor lor dupa ei. Tu esti Dumnezeul cel mare, cel puternic, al carui Nume este Domnul ostirilor!
Indurare. Ebr. Chesed, ,,iubire dumnezeiasca” (vezi Nota aditionala la Psalmul 36). Versetul acesta prezinta cele doua fundatii ale carmuirii divine, iubirea si harul lui Dumnezeu, si dreptatea Lui (vezi Exod 20,6; 34,6.7; Psalmi 85,10; 89,14).
Domnul ostirilor. Vezi comentariul la cap. 7,3.
32:19 Tu esti mare la sfat si puternic la fapta, Tu ai ochii deschisi asupra tuturor cailor copiilor oamenilor, ca sa dai fiecaruia dupa caile lui, dupa rodul faptelor lui.
Mare la sfat. Aceasta caracterizare impreuna cu cea anterioara ,,Dumnezeul cel mare, cel puternic,” foloseste o exprimare asemanatoare cu aceea inscrisa de Isaia intr-una din marele lui profetii despre Hristos (vezi Isaia 9,6).
Dupa caile lui. Vezi Ieremia 17,10; Matei 16,27; 2Corinteni 5,10.
32:20 Tu ai facut minuni si semne mari in tara Egiptului si pana in ziua de azi, si in Israel si printre oameni, si Ti-ai facut un Nume asa cum este astazi.
Pana in ziua de azi. Intelesul este fie ca ,,semnele si minunile” savarsite de Dumnezeu in Egipt cand a eliberat poporul Sau erau inca vii in mintea poporului de pe vremea lui Ieremia, fie ca ,,semnele si minunile” incepute in Egipt continuasera pana in prezent.
Printre oameni. Sau ,,Altii”. Poate ca acest cuvant adaugat [KJV] ar fi mai bine omis. Referirea este la oameni in general.
32:21 Ai scos din tara Egiptului pe poporul tau Israel, cu minuni si semne mari, cu mana tare si cu brat intins, si cu o mare groaza.
Verset ce nu a fost comentat.
32:22 Tu le-ai dat tara aceasta, pe care jurasei parintilor lor ca le-o vei da, tara in care curge lapte si miere.
Verset ce nu a fost comentat.
32:23 Ei au venit, si au luat-o in stapanire. Dar n-au ascultat de glasul Tau, n-au pazit Legea Ta, si n-au facut tot ce le poruncisei sa faca. Si atunci ai trimis peste ei toate aceste nenorociri!
Verset ce nu a fost comentat.
32:24 Iata, santurile de aparare se inalta impotriva cetatii si o ameninta; cetatea va fi data in mainile Haldeilor care lupta impotriva ei, biruita de sabie, de foamete si de ciuma. Ce ai spus Tu s-a intamplat: Tu insuti vezi!
Santurile de aparare. Adica, turnurile sau terasamentele care erau folosite la lucrarile de asediu (vezi comentariul la cap. 6,6). Asa cum era prezis de Ieremia, Babilonienii chiar atunci asediau Ierusalimul. Toate lucrarile de asalt care se inaltau erau vizibile pentru locuitorii cetatii sortite nenorocirii. Era cu neputinta pentru israeliti sa scape de suferintele ,,sabiei, foametei si ciumei.”
32:25 Si totusi, Doamne, Dumnezeule, Tu mi-ai zis: Cumpara-ti un ogor cu argint, si pune si martori! cand totusi cetatea este data in mainile Haldeilor!
Tu mi-ai zis. Cuvintele par sa reflecte un ton intrebator. In fata asaltului Babilonian impotriva lui Iuda si a Ierusalimului era implacabil dificil pentru profet sa inteleaga porunca dumnezeiasca de a cumpara ogorul cu bani inaintea martorilor.
32:26 Cuvantul Domnului a vorbit atunci lui Ieremia, astfel:
27. Este ceva de mirat din partea mea? Sau ,,Ceva prea greu”. Dumnezeu voia sa intareasca credinta lui Ieremia si sa-i fortifice increderea in ascultarea de porunca de a cumpara ogorul (vezi v.17).
32:27 Iata, Eu sunt Domnul, Dumnezeul oricarei fapturi. Este ceva de mirat din partea Mea?
28. Nebucadnetar. Referitor la aceasta scriere vezi Ieremia 21 : 2; Daniel 1 : 1.
32:28 De aceea, asa vorbeste Domnul: Iata, dau cetatea aceasta in mainile Haldeilor, si in mainile lui Nebucadnetar, imparatul Babilonului, si o va lua.
Verset ce nu a fost comentat.
32:29 Haldeii, care lupta impotriva cetatii acesteia vor intra, ii vor pune foc, si o vor arde, impreuna cu casele pe acoperisul carora au adus tamaie lui Baal si au turnat jertfe de bautura altor dumnezei, ca sa Ma manie.
Pe acoperisul carora. Vezi comentariul la cap. 19,13. Chiar locurile acelea unde locuitorii Ierusalimului adusesera ,,tamaie lui Baal si au turnat jertfe de bauturi altor dumnezei” urmau sa fie martore ale judecati si rasplatirii dumnezeiesti. In locul ,,tamaiei” idolatriei lor care sa se inalte in slavi, fumul ruinelor arzand urma sa se inalte la cer ca o marturie a nelegiuirii poporului.
32:30 Caci copiii lui Israel si copiii lui Iuda n-au facut din tineretea lor, decat ce este rau inaintea Mea; copiii lui Israel numai M-au maniat intr-una cu lucrarea mainilor lor, zice Domnul.
Verset ce nu a fost comentat.
32:31 Caci cetatea aceasta Imi atata mania si urgia, din ziua cand s-a zidit si pana azi; de aceea, vreau s-o iau dinaintea Fetei Mele,
De cand s-a zidit. Ierusalimul fusese o cetate iebusita inainte ca David sa o cucereasca (2Samuel 5,6-10). Pe urma a fost rezidita si dezvoltata. Totusi idolatria regilor lui Iuda a facut-o un izvor de continua provocare.
32:32 din pricina tot raului pe care l-au facut copiii lui Israel si copiii lui Iuda ca sa Ma manie, ei, imparatii lor, capeteniile lor, preotii lor si prorocii lor, oamenii lui Iuda si locuitorii Ierusalimului.
Preotii lor si proorocii lor. Din nou conducatorii spirituali sunt scosi ei singuri in evidenta si acuzati ca o categorie (vezi comentariul la cap. 2,8), impreuna cu conducatorii civili si poporul.
32:33 Mi-au intors spatele, nu s-au uitat la Mine; i-am invatat, i-am invatat intr-una, dar n-au ascultat si nu s-au invatat.
Spatele. Un gest de dispret si aversiune (vezi cap. 2,27; 7,24; 18,17).
Intr-una. Literal, ,,Sculandu-ma de dimineata”. Pentru explicatii vezi comentariul la cap. 7,13.
32:34 Ci si-au pus uraciunile idolesti in Casa peste care este chemat Numele Meu, si au spurcat-o.
Uraciunile. Uraciunile cu privire la cultul idolilor mentionati in versetul acesta si cel urmator fusesera savarsite de Ahaz (2Cronici 28,1-4) si repetate de Manase (2Regi 22,23; 2Cronici 34,25), dar pare evident ca idolatria persista dupa moartea lui.
Chemat numele meu. Vezi Ieremia 7,10.11.14.30; vezi comentariul la Deuteronom 28,10.
32:35 Au zidit inaltimi lui Baal in valea Ben-Hinom, ca sa treaca prin foc lui Moloc pe fiii si fiicele lor: lucru pe care nu li-l poruncisem; si nici nu-Mi trecuse prin gand, ca au sa faca asemenea grozavii ca sa duca pe Iuda in pacat.
Am zidit inaltimi. Inaltimi pe care era practicata idolatria (vezi 2Regi 17,9-11; 2Cronici 31,1).
Hinom. Vezi cap. 7,29.31; 19,2.
32:36 Si acum, asa vorbeste Domnul, Dumnezeul lui Israel, despre cetatea aceasta, despre care ziceti: Va fi data in mainile imparatului Babilonului, biruita prin sabie, prin foamete si prin ciuma:
Verset ce nu a fost comentat.
32:37 Iata, ii voi strange din toate tarile unde i-am izgonit, in mania Mea, in urgia Mea, si in marea Mea suparare; ii voi aduce inapoi in locul acesta, si-i voi face sa locuiasca in liniste acolo.
Imi voi strange. Vezi comentariul la cap. 29,10.11. In ce priveste natura conditionala a acestor fagaduinte vezi p. 34.
32:38 Ei vor fi poporul Meu, si Eu voi fi Dumnezeul lor.
Poporul meu. In versetele 38-40 Dumnezeu repeta fagaduinta Sa cu privire la noul ,,legamant” (cap. 31,31-34).
32:39 Le voi da o inima si o cale, ca sa se teama de Mine totdeauna, spre fericire lor si a copiilor lor dupa ei.
Verset ce nu a fost comentat.
32:40 Voi incheia cu ei un legamant vesnic, ca nu Ma voi mai intoarce de la ei, ci le voi face bine, si le voi pune in inima frica de Mine, ca sa nu se departeze de Mine.
Verset ce nu a fost comentat.
32:41 Ma voi bucura sa le fac bine, ii voi sadi cu adevarat in tara aceasta, din toata inima si din tot sufletul Meu.
Imi voi sadi. O figura de stil sugerand siguranta si permanenta.
32:42 Caci asa vorbeste Domnul: Dupa cum am adus peste poporul acesta toate aceste mari nenorociri, tot asa voi aduce peste ei tot binele, pe care li-l fagaduiesc.
Mari nenorociri. Vezi comentariul la cap. 11,11.
32:43 Se vor cumpara iarasi ogoare in tara aceasta, despre care ziceti ca este o pustie fara oameni si fara dobitoace, si ca este data in mainile Haldeilor.
Se vor cumpara iarasi ogoare. Israelitilor cuprinsi de disperare care socoteau ca Babilonienii ii vor lipsi pentru totdeauna de tara lor, li s-a dat asigurarea ca descendentii lor vor stapani din nou ogoarele lui Iuda. Tranzactia lui Ieremia de a cumpara ogorul din Anatot era o confirmare profetica, ca sa zicem asa, a asigurarii sale (vezi comentariul la v. 15).
Fara oameni si fara dobitoace. Cand locuitorii asediati ai Ierusalimului au vazut pustiirea savarsita de haldei in iubita lor tara a lui Iuda, eu au dat drumul sentimentelor lor in aceste cuvinte
vii. Deja prezicerea lui Ieremia cu privire la pustiirea care avea sa se abata asupra tarii (cap. 4,25; vezi comentariul la cap. 4,20-23) se implinea inaintea ochilor poporului.
32:44 Se vor cumpara iarasi ogoare pe argint, se vor scrie zapise, se vor pecetlui, se vor pune martori, in tara lui Beniamin si in imprejurimile Ierusalimului, in cetatile lui Iuda, in cetatile de la munte, in cetatile de la campie si in cetatile de la miaza-zi, caci voi aduce inapoi pe prinsii lor de razboi, zice Domnul.
Miazazi. Caracteristicile geografice notate aici descriu binecunoscuta suprafata a tarii Iudeii (vezi Iosua 15). Aceasta referire aparte pare sa nu pomeneasca nimic cu privire la tara care apartinea regatului de nord al lui Israel.
Prinsii lor. Pentru ca nu cumva cineva sa nu prinda ideea parabolei dramatizate, Domnul proclama certitudinea reintoarcerii din captivitate. Insusi faptul ca Domnul prezisese captivitatea, care acum ajunsese sa aiba loc, confirma fagaduinta reintoarcerii.
Comentariile lui Ellen G. White
1–44PK 466–472
8–10PK 466
14, 15 PK 469
17–23PK 470
19 8T 250
24–27PK 471
35 PP 337
37–44PK 472