Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Ieremia

Ieremia, 25


25:1 Cuvantul, care a fost spus lui Ieremia despre tot poporul lui Iuda, in al patrulea an al Ioiachim, fiul lui Iosia, imparatul lui Iuda acesta era cel dintai an al lui Nebucadnetar, imparatul Babilonului

Al patrulea an al Ioiachim. Solia cap. 25 este cu precizie asezata in anul ce a urmat imediat duceri in Babilon a primilor robi iudei (vezi la Dan 1,1). Solia data in al patrulea an al lui Ioiachim, in 605 sau 604 in.Hr., ar parea a fi precedat parabola profetului cu privire la vasul olarului (vezi Ier 18; 19; PK 431).

Cel dintai an. Nebucadnetar a urmat la tron tatalui sau in vara lui 605 in.Hr., care ar fi anul urcarii sale pe tron. Cel dintai an al sau ar fi urmatorul an intreg calendaristic, care dupa calculul iudaic ar incepe in toamna anului 605, si dupa calendarul babilonian in primavara lui 604 (vezi la Dan 1,1; vezi si Vol. II, p. 138; 160, 161n; Vol. III, p. 91, 92.

Nebucadnetar. Vezi la cap. 21,2.



25:2 cuvant, pe care l-a rostit Ieremia inaintea intregului popor al lui Iuda si inaintea tuturor locuitorilor Ierusalimului, zicand:

Verset ce nu a fost comentat.

25:3 De la al treisprezecelea an al lui Iosia, fiul lui Amon, imparatul lui Iuda, sunt douazeci si trei de ani de cand mi-a vorbit Cuvantul Domnului; v-am vorbit de dimineata, si n-ati ascultat.

Al treisprezecelea an. Anul civil iudaic 627/626 i.Hr., (vezi la cap. 1,2), socotit de la 605/604 ca anul al patrulea al lui Ioiachim.

Douazeci si trei de ani. De la 626 in.Hr. (vezi la cap. 1,2) la 604 in.Hr. (vezi la cap. 25,1) sunt exact 23 d ani prin calculare incluziva (vezi Vol. II, p. 136, 137). Perioada aceasta de 23 de ani se refera astfel la lungimea lucrarii lui Ieremia la data cand a fost data solia din cap. 25.

De dimineata. Un idiom aratand efort staruitor (vezi la cap. 7,13).



25:4 Domnul v-a trimis pe toti slujitorii Sai prorocii, i-a trimis dis-de-dimineata; si n-ati ascultat, n-ati plecat urechea sa ascultati.

Verset ce nu a fost comentat.

25:5 Ei au zis: Intoarceti-va fiecare de la calea voastra cea rea si de la rautatea faptelor voastre, si veti ramane in tara pe care v-am dat-o voua si parintilor vostri, din vesnicie in vesnicie;

Intoarceti-va. Acest apel la pocainta, convertire si ascultare arata in mod hotarat misiunea adevaratului profet (vezi 2Rg 17,13; Eze 18,30-32). Din vesnicie in vesnicie. Daca exilatii si-ar fi indeplinit misiunea lor dumnezeiasca, salasluirea lor in tara ar fi fost permanenta (vezi p. 30).



25:6 nu va duceti dupa alti dumnezei, ca sa le slujiti si sa va inchinati inaintea lor, nu Ma maniati prin lucrarea mainilor voastre, si nu va voi face nici un rau!

Verset ce nu a fost comentat.

25:7 Dar nu M-ati ascultat, zice Domnul, ci M-ati maniat prin lucrarea mainilor voastre, spre nenorocirea voastra.

Spre nenorocirea voastra. Vezi cap. 24,9.



25:8 De aceea, asa vorbeste Domnul ostirilor: Pentru ca n-ati ascultat cuvintele Mele,

Domnul ostirilor. Vezi la cap. 7,3.



25:9 iata, voi trimite sa aduca toate popoarele de la miazanoapte, zice Domnul; si voi trimite la robul Meu Nebucadnetar, imparatul Babilonului; ii voi aduce impotriva acestei tari si impotriva locuitorilor ei, si impotriva tuturor acestor neamuri de jur imprejur, ca sa le nimiceasca cu desavarsire si sa faca din ele un pustiu si o pricina de batjocura, niste daramaturi vesnice.

Toate popoarele. [,,Toate familiile,” KJV; ,,Toate hoardele semintiilor,” G.Gal.; ,,Neamurile,” trd. Nitz.]. Diferitele rase subjugate de Nebucadnetar, si care furnizau oameni care sa serveasca in ostirile babiloniene.

De la miazanoapte. Vezi la cap. 1,14; 4,6.

Robul Meu. [,,Sluga Mea,” trd. G.Gal.; ,,Unsul Meu,” trd. Nitz.]. vezi cap. 27,6; 43,10. Si Cir a fost numit ,,robul” lui Dumnezeu intrucat avea sa implineasca o lucrare ce Dumnezeu dorea sa fie savarsita (vezi Isa 44,24 la 45,5).

Nebucadnetar. [,,Nebuchadnezzar,” KJV]. Cu privire la aceasta scriere a numelui vezi la cap.

21,2).

Pustiu. [,,Uimire,” KJV. Ebr. shammah, ,,groaza” [Nitz.], (vezi la cap. 5,30).

Batjocura. [,,Fluieratura,” KJV]. Adica deradere.



25:10 Voi face sa inceteze intre ei strigatele de bucurie si strigatele de veselie, cantecele mirelui si cantecele miresei, uruitul morii si lumina lampii.

Strigatele de bucurie. Nu numai ca aceste strigate de bucurie (vezi la cap. 7,34) urmau sa nu mai fie auzite, dar nici ,,uruitul morii,” rasnirea graului de catre femei (Exo 11,5; Mat 24,41), si ,,lumina lampii” urma sa inceteze. Tabloul prezentat in Ier 25,10 e un tablou care descrie deplina destramare a vietii de familie, atat in ce priveste privilegiile ei de bucurie, cat si preocuparile ei zilnice (vezi Apoc 18,22.23).



25:11 Toata tara aceasta va fi o paragina, un pustiu, si neamurile acestea vor fi supuse imparatului Babilonului timp de saptezeci de ani.

Pustiu. [,,Uimire,” KJV]. Literal, ,,groaza” (vezi la cap. 5,30).

Saptezeci de ani. Aceasta mentionare a perioadei de 70 de ani cuprinde natiunile din imediata vecinatate a lui Iuda (vezi vers. 9), in timp ce cap. 29,10 se refera a captivitatea lui Iuda. Totusi, LXX reda aceasta ultima propozitie astfel: ,,si ei vor servi printre neamuri saptezeci de ani,” [,,vor ramanea robi intre popoare, saptezeci de ani,” trd. G.Gal.], ceea ce se potriveste cu cap. 29,10, care aplica cei 70 de ani numai la iudei.

Aceasta perioada de 70 de ani a fost in general socotita una si aceeasi cu perioada de 70 de ani ai captivitatii babiloniene (cap. 29,10). Amandoua aceste perioade trebuie sa fie socotite de la 605 in.Hr., la 536 in.Hr., inclusiv (in ce priveste o tratare a acestei perioade de 70 de ani vezi Vol.

III, p. 90-92, 94-97).



25:12 Dar cand se vor implini acesti saptezeci de ani, voi pedepsi pe imparatul Babilonului si pe neamul acela, zice Domnul, pentru nelegiuirile lor; voi pedepsi tara Haldeilor, si o voi preface in niste daramaturi vesnice.

Voi pedepsi. Aceasta profetie impotriva Babilonului a inceput sa fie implinita cand ,,mezii si persii” au cucerit cetate, au ucis pe Belsatar si au pus capat Imperiului neobabilonian (Dan 5,17-31). Desi Babilonul a fost folosit de Dumnezeu ca sa mustre e poporul Sau, aceasta nu a scutit pe babilonieni de a fi pedepsiti pentru propriile lor nedreptati (vezi Ier 50,51; cf. Isa 10,5-16).

Imparatul Babilonului. Ca unul din principalii vrajmasi ai lui Israel in timpurile Vechiului Testament, Babilonul a devenit un simbol potrivit in cartea Apocalipsei, al crestinismului decazut, in impotrivirea ei fata de ramasita poporului lui Dumnezeu (vezi la Apoc 14,8; 17,5; 18,2). In mare masura simbolurile din cartea Apocalipsei sunt luate din experientele Israelului literal din vechime sau sunt bazate pe soliile simbolice ale profetilor Vechiului Testament (vezi AA 585). Pentru acest motiv, cand sunt studiate simbolurile cartii Apocalipsei, un lucru important e sa se dea o atentie cat mai mare partilor corespunzatoare din istoria si profetia Vechiului Testament. Numai pe un astfel de fundal simbolurile Apocalipsei primesc deplinul inteles pe care Inspiratia a intentionat ca ele sa-l exprime.

Diferite aspecte ale pedepsirii Babilonului asa cum sunt aratate in Ier 25 sunt de valoare in legatura cu studierea pedepsirii Babilonului spiritual asa cum e prezentata in Apoc 16 la 19 (vezi Isa 14,4). Observati urmatoarele:

Vezi tabelul urmator



25:13 Voi aduce peste tara aceea toate lucrurile pe care le-am vestit despre ea, tot ce este scris in cartea aceasta, tot ce a prorocit Ieremia despre toate neamurile.

Verset ce nu a fost comentat.

25:14 Caci neamuri puternice si imparati mari le vor supune si pe ele, si le voi rasplati dupa faptele si lucrarea mainilor lor.

Le vor supune si pe ele. Literal, ,,va face servi din ele.” Ca rasplatire divina babilonienii, pe atunci natiunea fruntasa a lumii, la randul lor urmau sa devina robii biruitorilor lor.



25:15 Caci asa mi-a vorbit Domnul, Dumnezeul lui Israel: Ia din mana Mea, acest potir plin cu vinul maniei Mele si da-l sa bea toate neamurile la care te voi trimite.

Ia din mana Mea acest potir. Vezi Osa 75,8; Isa 51,17.22; Apoc 14,10.



25:16 Vor bea, si se vor ameti si vor fi ca niste nebuni, la vederea sabiei, pe care o voi trimite in mijlocul lor!

Vor bea. [,,Ei vor bea,” KJV]. O vie ilustrare a panicii si a groazei care a apucat diferitele neamuri cand a navalit biruitorul babilonian asupra lor. Vinul maniei lui Dumnezeu (vezi vers. 15) le va imbata, ca sa zicem asa, cu groaza si disperare (vezi Isa 51,17.22; Ier 51,7; Hab 2,16; cf. Apoc 14,10; 17,4; 18,3).



25:17 Eu am luat potirul din mana Domnului, si l-am dat sa-l bea toate neamurile la care ma trimitea Domnul:

Eu am luat potirul. Adica, profetul a facut lucrul acesta in chip figurat turnand profetiile sale impotriva acestor natiuni.



25:18 Ierusalimului si cetatilor lui Iuda, imparatilor si capeteniilor sale, ca sa le prefaca in daramaturi, intr-un pustiu, sa-i faca de batjocura si de blestem, cum se vede lucrul acesta astazi;

Iuda. Ieremia incepe nararea judecatilor dumnezeiesti cu o profetie de mustrare rostita asupra propriului sau popor pentru nelegiuirea lor, si apoi trece la aceea care va fi data altor natiuni (vezi 1Pet 4,17).

Batjocura. [,,Uimire,” KJV]. Literal, ,,groaza” (vezi la cap. 5,30).

Blestem. [,,Fluierare,” KJV]. Expresia din KJV arata un dispret.



25:19 lui Faraon, imparatul Egiptului, slujitorilor lui, capeteniilor lui, si tot poporului lui;

Faraon. Imparatul Egiptului pe vremea aceea era Neco II (609-594 in.Hr.) care a fost infrant de Nebucadnetar la Carchemis.



25:20 la toata Arabia, tuturor imparatilor tarii Ut, tuturor imparatilor tarii Filistenilor, Ascalonului, Gazei, Ecronului, si celor ce au mai ramas din Asdod;

La toata Arabia. [,,Poporul amestecat,” KJV; ,,Poporul cel amestecat,” trd. Nitz.; ,,Popoarele de robi amestecate,” trd.G.Gal.]. Sau ,,multimea amestecata” (vezi Ier 59,37; cf. Exo 12,38; Nem 13,3). Posibil o aluzie la ionieni si carienii pe care Psametik I, Tatal lui Neco II ii colonizase in Egipt, si care erau folositi in oastea egipteana ca trupe auxiliare (vezi Herodot II, 152, 154); vezi la Iov 1,1.

Tara filistenilor. Aceasta include cele patru cetati care urmeaza imediat: Ascalon, Gaza, Ecron si Asdod.

Celor ce au mai ramas din Asdod. Poate o aluzie la faptul ca imparatul egiptean Psametik I (vezi Vol. II, p. 90) a cucerit Asdodul dupa un asediu de 29 de ani (vezi Herodot II, 157).



25:21 Edomului, Moabului, si copiilor lui Amon;

Verset ce nu a fost comentat.

25:22 tuturor imparatilor Tirului, tuturor imparatilor Sidonului, si imparatilor ostroavelor care sunt dincolo de mare;

Ostroavelor. Ebr. ’i, ,,insula,” ,,tinut de coasta” sau ,,tarm.” Aici se face o referire la insulele

si tarmurile Marii Mediteraneene (vezi la Isa 49,1).

Buz. Asezarea e nesigura. Se socoteste de catre unii ca ar fi fost in Arabia.

Cei ce isi rad colturile barbii. [,,Sunt in colturile cele mai departate,” KJV]. Adica, aceia care

isi tund parul intr-un anumit fel.



25:23 Dedanului, Temei, Buzului, si tuturor celor ce isi rad colturile barbii,

Verset ce nu a fost comentat.

25:24 tuturor imparatilor Arabiei, si tuturor imparatilor Arabilor care locuiesc in pustie;

Arabilor. [,,Poporul amestecat,” LKV]. Vezi la vers. 20.



25:25 tuturor imparatilor Zimrei, tuturor imparatilor Elamului, si tuturor imparatilor Mediei;

Zimri. Numele unei tari care nu se mai intalneste nicaieri in alta parte in afara de Biblie. Unii cred ca el trebuie pus in legatura cu Zimran, fiul cel mai mare al lui Avraam de la Chetura (Gen 25,1.2), si ca pozitia lui aici arata un trib arab nomad la sud-est de Palestina. Altii il considera un nume criptic pentru Elam.

Elam. Vezi la Gen 10,22.



25:26 tuturor imparatilor de la miazanoapte, de aproape sau de departe, si unora si altora, si tuturor imparatiilor lumii care sunt pe fata pamantului. Iar imparatul Sesacului va bea dupa ei.

Sesac. Considerat de unii a fi o denumire criptica pentru Babilon, la care s-a ajuns printr-un procedeu numit atbas (vezi la cap. 51,1). Cand e descifrat, consoanele s-s-c sunt egale cu b-b-l forma ebraica a Babilonului. Altii gandesc ca Sesac poate sa reprezinte acadianul Sisku, o denumire a Babilonului care apare in liste imparatesti tarzii.

Va bea dupa ei. Dupa ce va constrange pe celelalte natiuni sa bea potirul infrangerii, Babilonul insusi urma la randul lui sa aiba aceeasi experienta.



25:27 Sa le spui: Asa vorbeste Domnul ostirilor, Dumnezeul lui Israel: Beti, imbatati-va, si varsati, si cadeti fara sa va mai ridicati, la vederea sabiei pe care o voi trimite in mijlocul vostru!

Beti, imbatati-va. Ieremia pare sa revina la vers. 15, 16 (vezi comentariile de acolo), zugravind spaima si dezamagirea care avea sa vina asupra oamenilor prin intristarile neintelegerii internationale.

Varsati. O izbitoare reprezentare a predarii, a vomarii, prazilor care fusesera luate in razboi.



25:28 Si daca nu vor vrea sa ia din mana ta potirul ca sa bea, spune-le: Asa vorbeste Domnul ostirilor: Beti!

Verset ce nu a fost comentat.

25:29 Caci iata ca in cetatea peste care se cheama Numele Meu, incep sa fac rau: si voi sa ramaneti nepedepsiti? Nu veti ramane nepedepsiti, caci voi chema sabia peste toti locuitorii pamantului, zice Domnul ostirilor.

Incep sa fac rau. Din nou, ca in vers. 18, tabloul judecatii dumnezeiesti incepe cu o vedenie a pedepsirii lui Israel (vezi 1Pet4,17). Daca Ierusalimul nu poate sa scape de invazia caldeeana, cu siguranta nu pot sa scape natiunile imprejuratoare. De aceea ele, ca si Iuda, vor fi intelepte daca se supun la jugul babilonian (vezi Ier 49,12).



25:30 Si tu, sa le prorocesti toate aceste lucruri, si sa le spui: Domnul va racni de sus; din Locasul Lui cel sfant va face sa-I rasune glasul; va racni impotriva locului locuintei Lui; va striga, ca cei ce calca in teasc, impotriva tuturor locuitorilor pamantului.

Va racni. Versetele 30,33 rezuma printr-o figura dramatica solia cap. 25. Mai devreme profetul notase judecatile care urmau sa vina asupra lui Iuda si asupra natiunilor din jurul ei (vers. 9), si in cele din urma asupra Babilonului (vers. 12). Acum, in rezumat, Dumnezeu este infatisat ca racnind din locuinta Sa pentru a pedepsi toate natiunile.

Aceste cuvinte isi vor gasi o alta implinire in conflictul final al natiunilor precedand imediat a doua venire a lui Hristos (vezi GC 656, 657; PP 340).

Impotriva locului locuintei Lui. Literal, ,,impotriva locului pasunii Lui” (vezi Ioel 3,16; Amos 1,2). [,,Impotriva pajistii Sale,” trd. G.Gal.].

Va striga. Comp. 1Tes 4,16).



25:31 Vuietul ajunge pana la marginea pamantului; caci Domnul Se cearta cu neamurile, intra la judecata impotriva oricarei fapturi, si da pe cei rai prada sabiei, zice Domnul.

Se cearta. Ebr. rib, ,,cearta” sau ,,un caz inaintea judecatii.” Tabloul este acela al lui Dumnezeu sezand la judecata asupra natiunilor nelegiuite. Prada sabiei. Simbol al distrugerii prin razboi. In conflictul final al natiunilor, nelegiuitii vor pieri prin felurite mijloace (vezi GC 657).



25:32 Asa vorbeste Domnul ostirilor: Iata, nenorocirea merge din popor in popor, si o mare furtuna se ridica de la marginile pamantului.

O mare furtuna. In ce priveste comentariile vezi la cap. 23,19.

Marginile pamantului. Adica, de la cele mai indepartate parti ale pamantului (vezi cap. 6,22).



25:33 Cei pe care-i va ucide Domnul in ziua aceea vor fi intinsi de la un capat al pamantului pana la celalalt; nu vor fi nici jeliti, nici adunati, nici ingropati, ci vor fi un gunoi de pamant.

Cei pe care-i va ucide Domnul. Vezi Isa 34,1-4; 66,15.16.24; GC 657).

Nu vor fi nici jeliti. A nu primi respectul serviciului de inmormantare obisnuit insemna sa se adauge la dezonoarea pedepsirii lor.



25:34 Gemeti, pastori, si strigati! Tavaliti-va in cenusa, povatuitori ai turmelor! Caci au venit zilele junghierii voastre. Va voi zdrobi, si veti cadea la pamant ca un vas de pret.

Pastori. Aceia care erau pastori neadevarati ai poporului pasunii lui Dumnezeu (vezi la cap. 23,1). Acelasi vai e rostit impotriva falsilor conducatori religiosi, care, in zilele de pe urma, au facut poporul sa se increada in o minciuna (GC 635).

Tavaliti-va. Literal, ,,a se rostogoli.” ,,Rostogoliti-va” poate fi urmat de cuvantul de adaos ,,in cenusa” [ca in KJV], sau poate fi adaugata alta expresie care se potriveste la context, ca de pilda ,,pe pamant,” sau ,,in tarana.” Fapta era o expresie de doliu si de durere.

Povatuitor. [,,Capetenii,” KJV]. Literal, ,,cei puternici,” adica, fruntasii si conducatorii poporului. Vas de pret. LXX reda aceasta expresie: ,,si veti calca ca berbecii alesi” [ce in G.Gal.].



25:35 Nu mai este nici un loc de adapost pentru pastori! Nu mai este nici o scapare pentru povatuitorii turmelor!

Povatuitor. Vezi comentariile la vers. 34.



25:36 Se aud strigatele pastorilor, si gemetele povatuitorilor turmelor, caci Domnul le pustieste locul de pasune,

Se aud. Omitand aceste cuvinte de adaos se pare ca se intareste forta propozitiei, care descrie pe Ieremia ca auzind ,,strigatul” si ,,urletul” conducatorilor poporului. [,,Rasuna strigarea pastorilor si urletul conducatorilor,” trd. Nitz.].



25:37 si colibele cele linistite sunt nimicite de mania aprinsa a Domnului.

Colibele. Sau literal, ,,locurile de pasune,” (vezi la vers. 30).



25:38 El Si-a parasit locuinta, ca un pui de leu vizuina; asa ca tara le este prefacuta in pustie de urgia nimicitorului si de mania lui aprinsa.

Ca un pui de leu. ,,Mielul lui Dumnezeu” este si ,,leul din semintia lui Iuda” (Apoc 5,5). Un ,,leu” aduce in minte nu numai un tablou de maiestate dumnezeiasca dar, si o reprezentare grafica a puterii nimicitoare, ca aceea pe care Domnul o va folosi cand savarseste ,,fapta ciudata” a Sa de distrugere a nelegiuitilor (vezi la Isa 28,21). Aici Ieremia reia ilustratia din vers. 30, care preinchipuie mania Domnului prin racnetul unui leu (vezi Amos 3,8) care-si paraseste ,,locuinta” din padure spre a-si cauta prada.

Urgia. Ebr. chazon, ,,aprindere;” totdeauna cu sensul de ,,manie” si folosit numai cu privire la Dumnezeu in Vechiul Testament. [,,Vapaia maniei,” trd. G.Gal.; ,,Aprinderea maniei,” trd. Nitz.].

Pustiitor. [,,Apasator,” KJV]. Ebr. yomah, participiul lui yamah, ,,a apasa.”

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1–38PK 430, 431

2, 3 PK 430

5 PK 319

8–11PK 430

12 PK 552

15–19PK 431

29 PK 450

30 PP 340; 1T 354

31 GC 656; ML 362; Te 231

33 EW 290; GC 657; SR 415

34, 35 GC 655