15:1 Domnul mi-a zis: Chiar daca Moise si Samuel s-ar infatisa inaintea Mea, tot n-as fi binevoitor fata de poporul acesta. Izgoneste-l dinaintea Mea, duca-se!
Chiar daca Moise. Capitolul 15, dupa cum se vede, continua neintrerupta solia cap. 14. Astfel amandoua capitolele au probabil aceeasi data. Continuand dezbaterea, ca sa zicem asa, intre Sine si Ieremia (vezi v. 1-9), Dumnezeu declara din nou ca respinge orice mijlocire pentru israelitii apostati. Fara indoiala Moise si Samuel sunt amintiti din pricina ca au avut succes in mijlocirea lor la Dumnezeu (vezi Exod 32,9-14; Numeri 14,11-20; 1Samuel 7,8.9; comp. Ezechiel 14,14).
15:2 Si daca-ti vor zice: Unde sa ne ducem? sa le raspunzi: Asa vorbeste Domnul: La moarte cei sortiti la moarte, la sabie cei sortiti sabiei, la foamete cei sortiti foametei, la robie, cei sortiti robiei!
Cei sortiti. Fara indoiala aceasta clasificare urmarea sa intipareasca in oameni imposibilitatea de a scapa.
15:3 Caci voi trimite impotriva lor patru feluri de nenorociri, zice Domnul: sabia, ca sa-i ucida, cainii ca sa-i sfasie, pasarile cerului si fiarele pamantului, ca sa-i manance si sa-i nimiceasca.
Patru feluri. Sabia este unealta directa a mortii. Animalele si pasarile de prada mananca trupurile moarte (vezi Deuteronom 28,25.26; 1Regi 21,23.24; Ieremia 7,33).
15:4 Ii voi face de pomina pentru toate imparatiile pamantului, din pricina lui Manase, fiul lui Ezechia, imparatul lui Iuda, si pentru tot ce a facut el in Ierusalim.
De pomina. Literal, ,,de spaima” sau ,,de groaza”, adica un popor care va fi dispretuit de alte natiuni (vezi 2Cronici 29,8; vezi comentariul la Deuteronom 28,25).
Din pricina lui Manase. Domnia recenta si rea a acestui imparat nelegiuit (vezi 2Regi 21,1-18) era inca proaspata in mintea poporului. Persistenta poporului de a urma exemplul acestui imparat rau constituia cauza necazului lor de acum. Amintirea neprihanitului imparat Ezechia accentueaza contrastul dintre caracterul tatalui si cel al fiului.
15:5 Caci cine sa aiba mila de tine, Ierusalime, cine sa te planga? Cine sa mearga sa te intrebe de sanatate?
Verset ce nu a fost comentat.
15:6 M-ai parasit, zice Domnul, ai dat inapoi; de aceea Imi intind mana impotriva ta si te nimicesc: sunt satul de mila.
Satul de mila. Vezi comentariul la Geneza 6,6.7. Rabdarea ajunsese la capat in ce priveste pacatosii din Iuda, asa cum se intamplase si fata de antediluvieni.
15:7 Ii vantur cu lopata, la portile tarii; ii lipsesc de copii, pierd pe poporul Meu, caci nu s-au abatut de la caile lor.
Lopata. Ebr. mizreh, ,,o furca de vanturat” folosita pentru aruncarea graului in aer asa incat
vantul sa sufle paiele (vezi Psalmi 1,4; Matei 3,12).
Portile. Vezi comentariul la cap. 1,15
Caci. In limba ebraica nu exista un cuvant care sa-i corespunda. Prin inlaturarea acestui ,,caci” se intareste forta acestui pasaj.
15:8 Vaduvele lor sunt mai multe decat boabele de nisip din mare; peste mama tanarului, aduc un pustiitor ziua in amiaza mare; fac sa cada deodata peste ea necazul si groaza.
Vaduvele lor. Razboiul cu invadatorii este descris ca lipsindu-le pe femei de sotii lor.
Mama. Desigur ca ideea este ca din moment ce tatii au fost ucisi, femeile mai in varsta sunt lasate sa se increada in destoinicia fiilor lor. Totusi, totul este zadarnic, infrangerea este inevitabila.
Namiaza mare. Poate ceasul cand ,,pustiitorul” era mai putin asteptat, timpul cand cele mai multe osti se odihneau (vezi comentariul la cap. 6,4).
Ea. Adica cetatea, Ierusalimul. Cuvantul ebraic obisnuit pentru cetate, ’ir, mai inseamna si ,,spaima”. Desi acest ultim sens este destul de rar, el se potriveste aici mai bine in context. Astfel aceste cuvinte de incheiere ar putea sa zica literal: ,,Intr-o clipa voi aduce peste ea spaima si groaza.” LXX zice: ,,Deodata am adus asupra ei cutremur si neliniste”.
15:9 Cea care nascuse sapte fii tanjeste, isi da sufletul; soarele ei apune cand este inca ziua: este rosie, acoperita de rusine. Pe cei ce mai raman, ii dau prada sabiei inaintea vrajmasilor lor, zice Domnul.
Nascuse sapte. Nasterea atator fii indica o asigurare imbelsugata a viitorului.
Soarele ei apune. Fara indoiala o imagine care exprima amaraciunea mamei fiind lasata ,,rusinata si de ocara” din cauza lipsei de fii si mostenitori (vezi Geneza 16,4; 30,1.23; Isaia 54,4; vezi comentariul la Rut 4,15).
15:10 Vai de mine, mama, ca m-ai nascut, pe mine, om de cearta si de pricina pentru toata tara! Nu iau cu imprumut, nici nu dau cu imprumut, si totusi toti ma blestema!
Vai de mine. Contempland efectele soliei sale profetul isi da seama imediat ca misiunea sa, asemenea celei a lui Hristos, nu este sa aduca ,,pacea, ci sabia” (Matei 10,34).
Imprumut. Vezi comentariul la Exod 22,25. Atat datornicii evazivi cat si creditorii hrapareti constituiau obiectul blestemului. Nefiind nici imprumutat, nici creditor, Ieremia se simte nespus de nedreptatit de faptul ca era privit de toti ca ,,un om de cearta si de pricina.”
15:11 Domnul a raspuns: Da, vei avea un viitor fericit; da, voi sili pe vrajmas sa te roage, la vreme de nenorocire si la vreme de necaz!
Domnul a raspuns. In ebraica acest verset este neclar. Acest pasaj dificil ar putea fi tradus in mod literal: ,,Domnul a spus: Negresit te voi intrista spre binele tau; negresit voi face pe vrajmas sa se roage de tine cu staruinta la vreme de nenorocire si la vreme de necaz.” Sensul pare a fi ca Dumnezeu il mangaie pe profet dandu-i fagaduinta eliberarii de vrajmasii sai.
15:12 Poate fierul sa franga fierul de la miazanoapte si arama?
Poate fierul. Diverse interpretari au fost date acestui ,,fier”. In raport cu fierul mai tare de la ,,miaza-noapte”:
1. 1. Era felul lui Dumnezeu de a arata ca rugaciunea lui Ieremia, oricat de puternica in mijlocire (vezi cap. 14,7-9; 19-22), nu putea schimba planul divin de a pedepsi poporul pentru abaterile sale.
2. 2. Infatisa incapacitatea lui Iuda de a rezista fierului ,,de la miaza-noapte” al puterii atotbiruitoare a Haldeilor.
3. 3. Infatisa slabiciunea lui Faraon Neco al Egiptului din sud, pe care se bizuisera israelitii pentru a impiedica inaintarea babiloniana, in comparatie cu forta militara a lui Nebucadnetar care navalea dinspre miazanoapte.
4. Infatisa neputinta vrajmasilor lui Ieremia de a tine piept insarcinarii divine a profetului, putere care este asemanata cu fierul mai tare de la miazanoapte.
5. Infatisa neputinta lui Ieremia de a invinge rautatea impietrita si incapatanata a poporului
care avea darzenia fierului de la miazanoapte. Arama. Ebr. nechosheth, ,,arama” sau ,,bronz”.
15:13 Averile si comorile tale le voi da prada fara despagubire, din pricina tuturor pacatelor tale, pe tot tinutul tau.
Averile. Dupa cat se pare cuvintele acestea ii sunt adresate lui Ieremia ca cel care mijlocea pentru popor si, prin urmare, le era reprezentant.
Fara despagubire. Sau ,,Fara pret”. O figura de stil indicand deplina parasire. Dureros, Dumnezeu era silit sa renunte la poporul Sau din pricina pacatelor lor, asa cum oamenii renunta in mod liber la ceea ce este lipsit de valoare.
15:14 Te voi duce rob la vrajmasul tau intr-o tara, pe care n-o cunosti, caci focul maniei Mele s-a aprins si arde peste voi!
Te voi duce rob. Mai multe manuscrise ebraice zic ,,vei servi” in loc de ,,te voi duce rob”.
15:15 Tu stii tot, Doamne! Adu-ti aminte de mine, nu ma uita, razbuna-ma pe prigonitorii mei! Nu ma lua, dupa indelunga Ta rabdare. Gandeste-Te ca sufar ocara din pricina Ta!
Adu-ti aminte de mine. In v. 15-18 Ieremia isi revarsa intensele simtaminte ale sufletului. La suprafata, vorbirea folosita de profet ar parea de razbunare, dar nu trebuie neaparat inteleasa astfel (vezi Vol. II, p. 624). Ieremia pleda ca sa se faca dreptate.
15:16 Cand am primit cuvintele Tale, le-am inghitit; cuvintele Tale au fost bucuria si veselia inimii mele, caci dupa Numele Tau sunt numit, Doamne, Dumnezeul ostirilor!
Cand am primit cuvintele Tale. Se poate ca el avea in minte chemarea sa ca vorbitor din partea lui Dumnezeu (vezi cap. 1,1.2). In consecinta, el ar vrea sa povesteasca marea sa experienta care venise la el prin legatura sa cu Domnul. Hranirea sa cu cuvintele lui Dumnezeu au adus inimii sale ,,bucurie si veselie”; iar aceste cuvinte au ajuns pentru el ,,mai dulci decat mierea, decat picurul fagurelui (vezi Psalmi 19,10). Compara experienta lui Ezechiel (vezi comentariul la Ezechiel 3,1.3).
Dupa Numele Tau sunt numit. Expresia zice literal ,,numele Tau a fost chemat asupra mea”. Ieremia recunostea ca fusese adoptat in familia cerului si ca acum purta numele de familie (vezi Efeseni 3,15). Pe temeiul acesta facea apel sa fie ocrotit de vrajmasii sai (Ieremia 15,15).
Dumnezeul ostirilor. Vezi comentariul la cap. 7,3.
15:17 N-am sezut in adunarea celor ce petrec, ca sa ma inveselesc cu ei: de frica puterii Tale, am stat singur la o parte, caci ma umplusei de manie.
Singur. Evident, de la data chemarii sale Ieremia nu avusese parte de multa desfatare in societate. Ca un om deosebit de Dumnezeu el n-a gasit placere in societatea petrecaretilor.
De frica puterii Tale. Potrivit cerintelor divine profetul dusese o viata de abstinenta. Totusi lepadarea sa de sine nu fusese totdeauna traita cu voie buna. Uneori sufletul lui era cuprins de simtaminte de neplacere si indignare. Compara experienta lui Ezechiel (vezi comentariul la Ezechiel 3,14).
15:18 Pentru ce nu mai conteneste suferinta mea? Pentru ce ma ustura rana si nu vrea sa se vindece? Sa fii Tu pentru mine ca un izvor inselator, ca o apa, care seaca?
Izvor inselator. Adica ape care seaca, inselandu-l astfel pe cel care vine asteptandu-se la apa. Multe din izvoarele sau vaile Palestinei care sunt pline de apa iarna, sunt uscate vara (vezi comentariul la 1Samuel 17,3).
15:19 De aceea asa vorbeste Domnul: Daca te vei lipi iarasi de Mine, iti voi raspunde iarasi, si vei sta inaintea Mea; daca vei desparti ce este de pret de ce este fara pret, vei fi ca gura Mea. Ei sa se intoarca la tine, nu tu sa te intorci la ei!
Daca te vei lipi. Aceasta implica o mustrare a atitudinii profetului. Domnul il asigura pe Ieremia ca daca isi reia atitudinea cea dreapta ,,Eu te voi aduce iarasi” (KJV) [,,iti voi raspunde iarasi”, Cornilescu]. Profetului i se va ingadui sa ,,stea inaintea” Domnului in sensul deplin al cuvantului. El va fi indrumat sa-si continue slujba de crainic pentru Dumnezeu (vezi 1Regi 17,1; 18,15).
Daca vei depasi. In calitate de crainic al lui Dumnezeu Ieremia trebuia sa deosebeasca ,,ce este de pret de ce este fara pret”, aurul de zgura, nu numai in poporul caruia ii slujea, dar si in sine insusi.
Sa se intoarca. In vreme ce unii din popor urmau sa asculte de Ieremia si astfel ,,sa se intoarca” la el luand aminte la indrumarea lui si ridicandu-se la nivelul experientei lui spirituale, profetul nu trebuia sa ingaduie ca vreo impotrivire nelegiuita sau vreun gand de infrangere sa-l ispiteasca sa se intoarca el la popor facand compromis in ce priveste misiunea sa spre a dobandi favoarea lor.
15:20 Te voi face pentru poporul acesta ca un zid tare de arama; ei se vor razboi cu tine, dar nu te vor birui; caci Eu voi fi cu tine, ca sa te scap si sa te izbavesc, zice Domnul.
Te voi face. Domnul cauta sa-l incurajeze pe Ieremia dandu-i aceste pretioase fagaduinte. Totusi Domnul a vazut de cuviinta sa-i descopere servului Sau si unele din viitoarele greutati ale profetului. In v. 20 si 21 Domnul ii prevesteste lui Ieremia ca cei rai se vor razboi cu el (vezi PK 419). Astfel asprele prigoniri prin care a trecut Ieremia in activitatea lui de mai tarziu n-au venit asupra lui pe neasteptate, si, fiind prevenit, a fost mai bine pregatit sa le intampine.
Arama. Aliajul pe care noi acum il numim bronz era cunoscut pe timpul lui Ieremia. Imaginea unui ,,zid de arama” fortificat este asemanatoare cu aceea a unei ,,cetatui” (vezi comentariul la cap. 6,27) cu care era asemanat profetul.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1, 2 PK 415
16 CSW 43; DA 386; Ed 252; ML 26; 6T 52, 153, 393; 7T 195
20, 21 PK 419
15:21 Te voi izbavi din mana celor rai, si te voi scapa din mana asupritorilor.
Verset ce nu a fost comentat.