10:1 Ascultati Cuvantul pe care vi-l vorbeste Domnul, casa lui Israel!
Casa lui Israel. Expresia aceasta este folosita aici pentru a desemna ramasita natiunii israelite, regatul lui Iuda si nu regatul de la miazanoapte (vezi comentariul la cap. 4,1.3).
10:2 Asa vorbeste Domnul: Nu va luati dupa felul de vietuire al neamurilor, si nu va temeti de semnele cerului, pentru ca neamurile se tem de ele.
Felul de vietuire al neamurilor. In primul rand se face referire la felul lor de inchinare, la religia lor (vezi Levitic 18,3; 20,23; vezi comentariul la Ieremia 4,18).
Semnele cerului. Paganii faceau calcule astrologice bazandu-se pe aratari extraordinare pe cer. Fenomenele ceresti precum eclipsele, cometele si conjunctiile speciale ale corpurilor ceresti erau adesea considerate ca determinau soarta nationala sau individuala (vezi Isaia 47,13).
Pentru ca neamurile. Motivul avertizarii este raspandirea si influenta amagitoare a practicilor religioase idolatre. Ca idolatria ii fascina pe israeliti este clar din frecventele avertizari impotriva acesteia (vezi Exod 23,24.32.33; Levitic 18,3; Deuteronom 7,1-5; Judecatori 2,3).
10:3 Caci obiceiurile popoarelor sunt desarte. Taie un lemn din padure; mana mesterului il lucreaza cu securea;
Obiceiurile. Din ebr. chuqqah, ,,ceva prescris” sau ,,oranduire” (vezi Psalmi 119,5). Desert. Ebr. hebel, ,,abur”, ,,suflare”, ceva pasager si lipsit de valoare (vezi comentariul la Eclesiastul 1,2). Taie un lemn. Lipsa de valoare a idolilor ca dumnezei este cu tarie demonstrata atragandu-se atentia asupra originii acestor idoli (vezi Isaia 40,20; 45,20).
Mester. Ebr. charash, ,,un lucrator talentat” sau ,,un meserias indemanatic”, de la un verb ce inseamna ,,a ara” sau ,,a nascoci”. In mainile unui astfel de artizan lemnul din padure devine o opera de arta.
10:4 il impodobeste cu argint si aur, si ei il tintuiesc cu cuie si ciocane, ca sa nu se clatine.
Il impodobeste. Chipul sculptat este apoi impodobit cu metale pretioase (vezi Isaia 40,19).
Il tintuiesc. Idolul este prins in cuie de vreun zid sau un stalp pentru a-l face sa stea drept si pentru a-l feri de cadere (vezi Isaia 41,7).
10:5 Dumnezeii acestia sunt ca o sperietoare de pasari intr-un ogor de castraveti, si nu vorbesc; sunt dusi de altii, pentru ca nu pot sa mearga. Nu va temeti de ei, caci nu pot sa faca nici un rau, si nu sunt in stare sa faca nici un bine.
Dumnezeii acestia sunt ca o sperietoare de pasari. Ebr. miqshah, folosit in Vechiul Testament numai pentru lucrari strunjite sau batute cu ciocanul (vezi Exod 25,18.31.36) sau pentru un camp de castraveti (vezi Isaia 1,8).
Ogor de castraveti. Sau ,,palmier” [KJV]. Ebr. tomer. Cuvantul care in general denota un palmier este ortografiat tamar (Exod 15,27; Levitic 23,40; Numeri 33,9; etc.). Este indoielnic ca aici este vizat un palmier. A fost sugerata o alta interpretare bazata pe un comentariu dintr-o lucrare apocrifa, Epistola lui Ieremia, scrisa in perioada macabeilor. Pasajul din Ieremia pare sa se refere la aceasta profetie. Versetul 70 (v. 69 din LXX) al acestei epistole zice: ,,Caci asa dupa cum o sperietoare de pasari intr-un ogor de castraveti nu pazeste nimic, asa sunt si dumnezeii lor de lemn, imbracati in aur si argint.” Tinand seama ca traducerea ,,ogor de castraveti” este sprijinita de Isaia 1,8 este posibil ca prin ebraicul tomer profetul sa fi intentionat sa desemneze o sperietoare de pasari. Aceasta ar da interesanta traducere: ,,Ei sunt ca o sperietoare de pasari intr-un ogor de castraveti.” O sperietoare intr-o gradina de zarzavat este teapana, fara viata si neputincioasa. Ea este pusa ca sa sperie pasarile, dar pana si ele pot ajunge sa-si dea seama de neputinta ei.
Nu vorbesc. Ca si sperietorile de pasari dintr-un ogor, idolii, desi pe dinafara sunt facuti sa semene cu o faptura omeneasca si desi stau intr-o pozitie ca si cum ar vorbi, nu sunt decat niste stalpi muti (vezi Psalmi 115,5).
Sunt dusi de altii. De obicei idolii erau carati in timpul marilor procesiuni ale dumnezeilor cu ocazia sarbatorilor religioase babiloniene (vezi Psalmi 115,7; 1Samuel 46,1.7).
Nu pot sa mearga. Idolii nu pot sa mearga singuri nici macar la propria procesiune.
Nu va temeti de ei. Paganii se inchinau dumnezeilor lor fie cu speranta ca acesti dumnezei lear putea face bine, fie de teama ca le vor face rau. Insa profetul declara ca acesti dumnezei nu sunt in stare nici sa-si vatame vrajmasii si nici sa-si ajute prietenii. Ei nu pot nici rasplati, nici pedepsi (vezi Isaia 41,23).
10:6 Nici unul nu este ca Tine, Doamne! Mare esti Tu, si mare este Numele Tau prin puterea Ta.
Nici unul nu este ca Tine. Dumnezeu este prezentat aici ca incomparabilul (vezi Exod 15,11; Psalmi 86,8.10).
Numele Tau. Numele lui Dumnezeu reprezinta caracterul Lui descoperit, faima Lui, reputatia Lui (vezi comentariul la Psalmi 31,3).
10:7 Cine sa nu se teama de Tine, Imparate al neamurilor? Tie se cuvine teama; caci intre toti inteleptii neamurilor si in toate imparatiile lor, nici unul nu este ca Tine.
Teama. Vezi comentariul la Psalmi 19,9; Proverbe 1,7.
Imparat al neamurilor. Suveranitatea universala a lui Dumnezeu este dezvaluita. Iehova este mai mult decat Dumnezeul evreilor (vezi Romani 3,29); El este Dumnezeul intregii lumi (vezi Psalmi 22,28; 47,7.8; 96,10).
Ti se cuvine. Ebr. ya’ah, ,,a se cuveni”. Teama plina de respect trebuie manifestata numai fata de Iehova; nu i se mai cuvine nimanui.
Toti inteleptii neamurilor. Aici sunt indicati nu numai inteleptii si filosofii paganilor, ci si dumnezeii lor – oricine vor fi fost socotiti de acesti pagani drept izvoare de intelepciune (vezi Psalmi 89,6). Toata intelepciunea lumeasca este nebunie inaintea lui Dumnezeu (1Corinteni 1,19-31).
10:8 Toti laolalta, sunt prosti si fara minte, stiinta idolilor nu este decat desertaciune, e lemn!
Prosti si fara minte. Inchinatorii la idoli sunt descrisi ca greoi la simtire, incapabili de a pricepe, necultivati si prosti (vezi comentariul la Psalmi 115,8; Iona 2,8).
Stiinta idolilor nu este decat desertaciune. Ebr. musar, ,,pedepsire”, ,,invatatura”, ,,indemnare”. Ultima parte a versetului zice literal: ,,invatatura desertaciunilor este lemn.” Prin ,,desertaciune” profetul fara indoiala intelege ,,idoli” (vezi Ieremia 8,19; 14,22; comp. Deuteronom 32,21; Psalmi 31,6). Idolii sunt facuti din lemn. Si nu pot da nici o invatatura.
10:9 Ei aduc din Tarsis foite de argint si aur din Ufaz; mesterul si mana argintarului le pun in lucru; hainele acestor dumnezei sunt de materii vopsite in albastru si in purpura, toate sunt lucrate de mesteri iscusiti.
Foite de argint. Literal, ,,ciocanit si intins”. Un invelis exterior de argint si aur care acoperea chipul de lemn (vezi Isaia 30,22; 40,19; Ieremia 10,4). Opera era cu totul rezultatul stradaniei omenesti.
Tarsis. Literal, ,,topitorie” sau ,,rafinarie”. Tarsisul geografic era poate la sudul Spaniei la Tartessus, unde Fenicienii au dezvoltat bogatia minerala a Spaniei (vezi Ezechiel 27,12; Iona 1,3; vezi comentariul la 1Regi 10,22).
Ufaz. Amplasarea exacta a acestui loc este necunoscuta. Multi l-au inteles ca o varianta a lui Ofir (vezi comentariul la Geneza 10,29; Daniel 10,15).
Argintarului. Ebr. soreph, ,,un rafinator”, de unde ,,aurar” sau ,,argintar”.
Albastru. Ebr. tekeleth, ,,lana violet-purpurie”.
Purpura. Ebr. ’argaman, ,,lana vopsita cu rosu purpuriu.”
Mesteri iscusiti. Cei ce faceau idolii erau artisti ,,iscusiti” (vezi comentariul la cap. 9,17).
10:10 Dar Domnul este Dumnezeu cu adevarat, este un Dumnezeu viu si un Imparat vesnic. Pamantul tremura de mania Lui, si neamurile nu pot sa sufere urgia lui.
Dumnezeu cu adevarat. Ieremia Il aseaza aici in contrast pe Iehova cu idolii falsi, care sunt numai dumnezei imaginari. Dumnezeu este adevarul personificat (vezi Psalmi 31,5; Ioan 14,6; 17;3; 1 Ioan 5,20).
Dumnezeul viu. In contrast cu lipsa de viata a idolilor, Dumnezeu are viata in Sine (Ioan 5,26). Sursa existentei Sale este in propria Sa Fiinta. Toate celelalte fiinte vii traiesc ,,in El” (vezi Fapte 17,28).
Vesnic. In contrast cu lipsa de putere si cu existenta vremelnica a tuturor celorlalte obiecte de inchinare, Dumnezeu este ,,Imparatul vesnic”. Domeniul Lui nu este limitat nici de spatiu, nici de timp.
Nu pot sa sufere. Adica, ,,sa suporte cu rabdare” sau ,,sa indure”.
10:11 Asa sa le vorbiti: Dumnezeii, care n-au facut nici cerurile, nici pamantul, vor pieri de pe pamant si de sub ceruri.
Asa sa le vorbesti. Versetul acesta este scris in limba aramaica. Se poate invoca numai o presupunere drept motiv al acestei introduceri a limbii aramaice. Deoarece versetul pare a curma oarecum brusc cursul natural al vorbirii, unii banuiesc ca este o interpolare, fie o glosa marginala, fie poate un fragment din vreun Targum aramaic. Totusi s-a mai oferit si o alta explicatie. Cei care tin la autenticitatea versetului sunt de parere ca pasajul s-ar putea sa fie un raspuns alcatuit de profet in limba curenta a Babilonului pentru a fi folosit atunci cand, dupa exil, Babilonienii i-ar fi invitat pe iudei sa li se alature la cultul idolatru.
Vor pieri. In aramaica (vezi mai sus) este o asemanare fonetica intre cuvintele ,,a face” si ,,a pieri”.
10:12 Dar El a facut pamantul prin puterea Lui, a intemeiat lumea prin intelepciunea Lui, a intins cerurile prin priceperea Lui.
El a facut. Numai Iehova are dreptul sa pretinda inchinare, si acest drept este intemeiat pe faptul ca El este Creatorul. Lui ii datoreaza existenta toate fiintele (vezi Psalmi 96,5). Universul este produsul energiei Sale creatoare (Isaia 40,22.26; 42,5; 44,24; 45,12.18; 51,13). Idolii sunt creati, in timp ce Dumnezeu creeaza. El este Creatorul. Versetele 12-16 din Ieremia 10 apar in cap. 51,15-19 cu usoare deosebiri.
10:13 La tunetul Lui, urla apele in ceruri; El ridica norii de la marginile pamantului, da nastere fulgerelor si ploii, si scoate vantul din camarile Lui.
La tunetul lui. Activitatea continua a lui Dumnezeu este infatisata prin fenomenele naturii (vezi Amos 5,8; 9,5.6). Psalmistul vede chiar si in furtuna insotita de tunete o desfasurare a puterii maiestuoase a lui Dumnezeu. El denumeste tunetul, vocea lui Dumnezeu (vezi comentariul la Psalmi 29,3).
Urla apele. Ebr. hamon, ,,freamat”, ,,tumult” si deci ,,multime” sau ,,imbulzeala”. Norii. Ebr. nesi’im, definit ca ,,ceata umeda”, folosit in sensul acesta numai aici, in Ieremia 51,16 si Psalmi 135,7 care in mare masura sunt paralele si in Proverbe 25,14. Da nastere fulgerelor si ploii. Literal, ,,pentru ploaie”.
10:14 Atunci se arata omul cat este de prost cu stiinta lui, si orice argintar ramane de rusine cu chipul lui cioplit; caci idolii lui nu sunt decat minciuna, si nu este nici o suflare in ei;
Prost. Vezi comentariul la v. 8. Orice argintar. Adica, ,,orice afinator de metale”, sau ,,giuvaergiu” sau ,,argintar” (Vezi comentariul la v. 9). Ramane de rusine. Idolul caruia mestesugarul i-a incredintat toata iscusinta lui ramane un obiect lipsit de viata.
10:15 sunt un lucru de nimic, o lucrare inselatoare, si vor pieri, cand va veni pedeapsa.
Lucru de nimic. Ebr. hebel, ,,abur” sau ,,suflare” (vezi Ieremia 10,3; vezi comentariul la Eclesiastul 1,2).
Lucrare inselatoare. Literal, ,,lucrare de batjocura”. Idolii in sine nu merita decat ras si batjocura, desi credinta sincera chiar si a unui idolatru nu ar trebui sa devina un subiect de batjocura pentru un crestin.
Cand va veni pedeapsa. Vezi comentariul la Psalmi 8,9; 59,5. La timpul cand fauritorii de idoli isi vor primi pedeapsa, idolii vor pierii (v. 11).
10:16 Dar Cel ce este partea lui Iacov, nu este ca ei; caci El a intocmit totul, si Israel este semintia mostenirii Lui: Domnul ostirilor este Numele Lui.
Partea lui Iacov. Iehova (vezi Psalmi 16,5; 73,26; 119,57).
Ca ei. Asemenea idolilor pieritori facuti de tamplari sau de giuvaergii.
El a intocmit totul. De la ebr. yasar, ,,a alcatui”, ,,a forma”, ,,a crea” (vezi comentariul la Geneza 1,2), de unde sensul ,,cel care intocmeste” sau ,,cel care face”. Idolii sunt facuti de om, insa Dumnezeu a format universul.
Samanta. Ebr. shebet, in primul rand ,,un toiag”, ,,un sceptru”, ,,un brat”. Shebet a mai ajuns sa fie folosit pentru o ceata de oameni condusi de cineva cu un toiag, de unde shabot este tradus prin ,,trib” sau ,,semintie”
Domnul ostirilor. Vezi comentariul la cap. 7,3. Acest nume maiestuos sta intr-un contrast evident cu numele dumnezeilor pagani.
10:17 Ia din tara legatura cu ce este al tau, tu, care esti in stramtorare!
Ia din tara. Aici probabil intelegand pamantul.
Dupa digresiunea din cap. 10,1-6, in care se ocupa cu nebunia idolatrei, profetul se intoarce la subiectul cap. 9, si anume – pustiirea grabnica a tarii si exilarea locuitorilor. In chip dramatic profetul zareste plecarea exilatilor. El ii indeamna pe oameni ca in graba sa adune cateva lucruri si sa fie gata pentru imediata plecare spre Babilon (vezi Ezechiel. 12,3)
Legatura cu ce este al tau. Ebr. kin’ah, ,,o povara”, ,,un pachet”, ,,o legatura”.
Stramtoare. Ebr. masor, ,,un asediu” sau ,,un loc asediat”.
10:18 Caci asa vorbeste Domnul: Iata, de data aceasta, voi arunca departe pe locuitorii tarii. Ii voi strange de aproape, ca sa simta.
De data aceasta. Mai bine acum! Cu ocaziile anterioare invadatorii Ierusalimului se retrasesera fara succes (2Regi 16,5; 19,35.36), sau se multumisera cu jefuirea si tributul (2Regi 14,14).
Voi arunca. O figura de stil ce accentueaza furia expulzarii (vezi Ieremia 16,13; comp. 1Samuel 25,29). Insusi Iehova este vorbitorul.
Ca sa simta. In ebraica este simplu, ,,sa gaseasca”, fara a arata obiectul. Traducerea siriaca adauga obiectul: ,,pe mine”, adica pe Dumnezeu. Targumurile comenteaza expresia ,,ca sa simta”, afirmand ca este vorba de nenorocire. Se poate ca dinadins profetul a lasat exprimarea imprecisa. Ceea ce vor gasi va depinde de atitudinea pe care ei o vor avea sub pedeapsa.
10:19 Vai de mine! Sunt zdrobita! Ma doare rana! Dar eu zic: O nenorocire a dat peste mine si o voi suferi!
Vai de mine. Natiunea, aici personificata, este infatisata ca deplangandu-si starea nenorocita,
ruina casei sale, si pierderea copiilor sai.
Zdrobita. Literal, ,,o ruptura” sau ,,o fractura”.
O voi suferi. A recunoaste si accepta suferinta pe care cineva si-a atras-o prin purtarea sa rea
este primul pas in reforma (vezi Plangeri 3,39.40). Evreii din zilele lui Ieremia respingeau categoric orice gand ca repetatele solii amenintatoare cu privire la iminenta captivitate s-ar putea adeveri (vezi Ieremia 7,3; Ezechiel 11,3; 12,21-28). Pana si devotatul suflet al lui Ieremia se razvrateste initial la gandul acesta. El se simte adanc ranit (cap. 4,19; 8,21; 15,18), plange (cap. 9,1; 13,17; 14,17), si se roaga ca sa fie inlaturata captivitatea (cap. 7,16; 11,14; 14,11). Ii era greu sa inteleaga ca nu putea fi inlaturata (vezi cap. 11,11; 14,19).
10:20 Cortul imi este daramat, toate funiile imi sunt rupte, fiii mei m-au parasit, nu mai sunt; n-am pe nimeni, care sa-mi intinda cortul din nou, sau sa-mi ridice panzele!
Cortul. Un simbol al Ierusalimului, sau poate al intregii tari a lui Iuda.
Funiile. Continua imaginea cu cortul.
Nu mai sunt. Copiii erau morti sau in exil (vezi Ieremia 31,15; comp. Gen 42,36).
10:21 Pastorii s-au prostit, n-au cautat pe Domnul; pentru aceea n-au propasit, si li se risipesc toate turmele.
Pastorii. Conducatorii civili (vezi comentariul la cap. 2,8; comp. cap. 3,15). N-au propasit. Textul ebraic poate fi tradus si prin ,,n-au prosperat”, sau ,,nu au lucrat intelepteste”.
10:22 Iata, se aude un vuiet! O mare zarva vine de la miazanoapte sa prefaca cetatile lui Iuda intr-un pustiu, intr-o vizuina de sacali.
Vuiet. Expresia zice literal ,,sunetul unei vesti” sau ,,Asculta! Vesti!” Zguduirea infatiseaza
marsaluirea unei mari ostiri ce porneste la lupta (vezi cap. 6,23; 8,16).
De la miazanoapte. Vezi comentariul la cap. 1,14; 4,6.
Sacali. Ebr. tannim, (vezi comentariul la cap. 9,11).
10:23 Stiu, Doamne, ca soarta omului nu este in puterea lui; nici nu sta in puterea omului, cand umbla, sa-si indrepte pasii spre tinta.
Stiu. Vorbitorul este profetul, insa el vorbeste ca reprezentant al lui Iehova. Versetele 23, 24 alcatuiesc o rugaciune de mijlocire, cu o marturisire corespunzatoare a pacatului si o cerere de indulcire a pedepsei (vezi cap. 18,20).
Soarta omului. Adica, calea vietii.
Nu sta in puterea omului. In sine si de la sine omul nu poate sa hotarasca bine unde si cum sa mearga. El are nevoie de calauzire divina (vezi Psalmi 37,33; Proverbe 16,9; 20,24). Izraelitii preferau propria lor cale.
10:24 Pedepseste-ma, Doamne, dar cu masura, si nu in mania Ta, ca sa nu ma nimicesti!
Pedepseste-ma. O marturisire a vinovatiei si o incuviintare a nevoii de indreptare. Este un semn de nadejde cand pacatosul in mod sincer recunoaste ratacirea umblarilor sale si de bunavoie se supune pedepsei necesare.
Cu masura. Ebr. mishpat, ,,judecata”, folosit aici in sensul de ,,dreptate” (vezi comentariul la cap. 5,4).
Sa nu ma nimicesti. Literal, ,,sa nu ma micsorezi”.
10:25 Varsa-Ti urgia peste neamurile care nu Te cunosc, si peste popoarele care nu cheama Numele Tau! Caci mananca pe Iacov, il inghit, il topesc, si-i pustiesc locuinta.
Varsa. Compara Psalmi 79,6,7.
Nu Te cunosc. Poate mai bine ,,nu Te-au cunoscut”. Toate neamurile au primit o anumita masura de iluminare (vezi Romani 1,18-25; 2,14-16)
Mananca pe Iacov. Dumnezeu a ingaduit ca paganii sa-l pedepseasca pe poporul Sau pe care-l alesese. Satana a cautat sa profite de ocazie pentru a-l nimici pe deplin pe Israel (vezi Isaia 10,6.7). Neamurile au depasit ingaduinta lui Dumnezeu (Isaia 47,6).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1, 2 FE 171
6, 7 MH 433; PK 97; 8T 281
10 ML 288
10–12MH 413; PP 336
10–13PK 97
10–16FE 172
11, 12 8T 263
13 MH 416; PP 115; 8T 260
14–16PK 98; PP 336
16 MH 413; 8T 263
23 MH 417; 3T 482
23, 24 PK 421