Printable ModeIacob, 5
|
5:1 Ascultati acum voi, bogatilor! Plangeti si tanguiti-va, din pricina nenorocirilor, care au sa vina peste voi. Ascultati acum. Aspra mustrare din cap. 4,13 este adresata acelora care cauta sa se imbogateasca fara a lua in considerare planul lui Dumnezeu pentru viata lor. Aici Iacov ii mustra pe aceia care si-au ajuns tinta materiala si sunt acum bogati. Bogatilor. Contextul imediat da de inteles ca bogatii sunt cele mai bune exemple pentru acea categorie de oameni care au multe ocazii sa faca binele, dar evita sa il faca. Se poate ca bogatii carora li se adreseaza Iacov sa fi fost sau nu membri ai bisericii. Apostolul prezinta pozitia bogatilor in adevarata ei perspectiva, asa incat credinciosii care se zbat, sunt prost imbracati si loviti de saracie, sa nu-i invidieze. Exista bunuri mult mai folositoare si mai trainice decat bogatiile. Aceasta judecata rostita asupra bogatilor vine imediat dupa discutia din cap. 4, cu privire la neglijarea lui Dumnezeu prin urmarirea placerilor lumesti. Compara cu valoarea data de Domnul Hristos bogatiilor (vezi comentariul de la Luca 6,24). Tanguiti-va. Gr. ololuzo, ,,a plange de necaz”, ,,a se vaita cu voce tare”. Nenorocirilor. [,,Saraciei”, KJV]. Gr. talaiporiai, ,,greutati”, ,,necazuri”, ,,saracie”. Au sa vina. Literal, ,,vin”, dar fara indoiala ca este un prezent cu sens de viitor, ca in Ioan 14,3 (vezi comentariul de acolo). Apostolul se refera nu numai la nesiguranta care insoteste mereu adunarea de bogatii, ci si la tensiunea tot mai mare pe masura ce se apropie sfarsitul istoriei acestui pamant (vezi comentariul de la v. 3 si 7). 5:2 Bogatiile voastre au putrezit, si hainele voastre sunt roase de molii. Bogatiile. Poate ca este un termen general care include bunurile care urmeaza – haine, aur si argint. Totusi, daca adjectivul ,,putrezit” este inteles literal, atunci cuvantul ,,bogatiile” se refera la produsele ogoarelor si ale turmelor, la cereale, fructe, vin, untdelemn, si la alte lucruri care erau pastrate pana putrezeau sau se stricau. Ce mai mare parte din avutia bogatului neintelept din parabola Domnului Hristos consta in roadele pamantului (vezi comentariul de la Luca 12,16–20). ,,Bogatiile” acestea sunt lipsite de valoare deoarece cultiva multumirea de sine si sunt dobandite in dauna drepturilor personale ale altora (vezi Iacov 5,4). Chiar daca detine aceste bunuri pamantesti, bogatul nepocait nu ,,se imbogateste fata de Dumnezeu” (vezi comentariul de la Luca 12,21). Putrezit. Sau ,,stricat”. Hainele. In tarile biblice bogatia masurata prin acumularea de vesminte costisitoare era mai obisnuita decat in tarile apusene, deoarece in Orient moda nu se prea schimba. Totusi, peste tot hainele scumpe sunt un semn de bogatie. Roase de molii. Vezi comentariul de la Matei 6,19.20. 5:3 Aurul si argintul vostru au ruginit; si rugina lor va fi o dovada impotriva voastra: ca focul are sa va manance carnea! V-ati strans comori in zilele din urma! Ruginit. Sau ,,ros”. Iacov compara cele mai de pret bogatii materiale cu fierul ruginit, lipsit de pret. Rugina. Faptul ca aurul si argintul bogatului si-au pierdut stralucirea este o dovada ca nu lea folosit mult timp. Compara cu experienta omului care si-a ingropat talantul in pamant (vezi comentariul de la Matei 25,25–30). Dovada. [,,Marturie”, KJV]. In ziua judecatii rugina care se depune pe bogatiile nefolosite va fi un martor de netagaduit impotriva bogatilor. Banii lor au fost economisiti cu egoism, in loc sa fie folositi in slujba lui Dumnezeu si pentru binele oamenilor. Distrugerea comorilor lor vesteste propria lor soarta. Pentru ca in vechime nu existau banci unde sa-si depuna fondurile, oamenii din timpurile Vechiului Testament isi puneau adesea banii intr-un loc ascuns si sigur (vezi Isaia 45,3). Ca focul. E posibil sa legam expresia aceasta cu propozitia care urmeaza, in felul urmator: ,,Intrucat ati adunat ca o comoara foc in [sau ,,pentru”] zilele din urma!” Astfel ,,focul” se refera la judecata finala a lui Dumnezeu asupra celor nelegiuiti. ,,Rugina” reprezinta comorile fara valoare pe care nelegiuitii le prefera in locul bogatiilor ceresti. Ceea ce a fost numai ,,rugina” va fi distrus de ,,focul” zilelor de pe urma. Focul iadului ii asteapta pe toti cei a caror dorinta suprema este castigarea bunurilor materiale. Astfel, expresia ,,zilele din urma” (vezi mai jos) s-ar referi la ziua judecatii finale. Compara cu Romani 2,5, unde se spune literal: ,,Iti aduni o comoara de manie pentru ziua maniei!” Manance. Sau ,,consume”. ,,Rugina” implica ,,nimicirea”, nu numai a bunurilor materiale, ci si a sufletului. V-ati strans comori. Prin faptele lor egoiste cei avari isi aduna o masura deplina de judecata, pe care Dumnezeu o va revarsa asupra lor in ziua de apoi. ,,Bogatii” se gandesc sa-si asigure viitorul prin acumularea de avere, dar facand asa neglijeaza ceea ce i-ar imbogati ,,fata de Dumnezeu” (Luca 12,21). Fiecarui om, fie bogat, fie sarac, i se va da ceea ce merita si ceea ce a adunat (vezi comentariul de la Matei 16,27; Luca 6,35; 1 Corinteni 3,8; Apocalipsa 22,11). Rasplata pe care si-au agonisit-o bogatii neevlaviosi va fi ,,focul” maniei lui Dumnezeu (vezi Apocalipsa 20,15; 21,8). In zilele din urma. [,,Pentru zilele din urma”, KJV]. Sau ,,in zilele din urma”. Vezi comentariul de la 2 Timotei 3,1. Declaratiile Domnului cu privire la acumularea de bogatii (vezi comentariul de la Matei 6,24–34; Luca 12,13–34 etc.) releva ca starea descrisa in Iacov 5,1–6 predomina in timpurile Noului Testament (vezi Isaia 5,8; Amos 2,6–8; Mica 2,1–3 etc.). Lacomia a dus si va duce intotdeauna la oprimare. Ca si violenta si nedreptatea de care vorbeste Pavel in 2 Timotei 3,1–5 (vezi comentariul de acolo; compara cu Iacov 5,7), lacomia si oprimarea vor ajunge la apogeu in zilele dinainte de ,,venirea Domnului”. Cei nelegiuiti trebuie sa fie siguri ca in ,,zilele din urma” isi vor primi rasplata cuvenita. 5:4 Iata ca plata lucratorilor, care v-au secerat campiile, si pe care le-ati oprit-o, prin inselaciune, striga! Si strigatele seceratorilor au ajuns la urechile Domnului ostirilor. Iata. Iacov zugraveste una din metodele prin care unii din bogati si-au adunat averea. Necinstea sau amanarea platii salariilor era interzisa in Vechiul Testament (vezi comentariul de la Deuteronom 24,14.15). Cei bogati isi inchipuie ca agonisesc ,,aur”, cand in realitate isi ingramadesc ,,foc” pentru ziua judecatii (vezi comentariul de la Iacov 5,3). Plata. Sau ,,salariile”. Lucratorilor. Prin a caror munca au strans bogatii avere. Secerat. Aici acest cuvant reprezinta orice tip de serviciu pentru care se platesc salarii. Le-ati. Este condamnat orice efort de a trage foloase de pe urma muncii altuia, fie prin frauda deschisa, fie prin platirea unor salarii de mizerie. Oprit-o prin inselaciune. Din versiunea greaca reiese ca salariile au fost si continua sa fie retinute. Striga. Striga la figurat, la fel ca sangele lui Abel (vezi comentariul de la Genesa 4,10), ca pacatul Sodomei si al Gomorei (vezi Genesa 18,20; 19,13) si ca sufletele martirilor de sub altar (Apocalipsa 6,9.10). Nici o nedreptate nu scapa atentiei Dumnezeului atotstiutor. Strigatele seceratorilor. Strigatele celor care au fost apasati si drept urmare se gasesc in necaz se unesc cu strigatul nearticulat al inselaciunii insesi. Domnul ostirilor. [,,Domnul Sabaot”, KJV]. Sau ,,Domnul ostirilor” (vezi comentariul de la Ieremia 7,3; Romani 9,29). Dumnezeul cel atotputernic nu va ignora strigatul care cere dreptate, iar lucratorii oprimati primesc asigurarea ca intr-o zi binele va birui si nedreptatile pe care le-au suferit vor fi indreptate (vezi Luca 16,19–25). 5:5 Ati trait pe pamant in placeri si in desfatari. V-ati saturat inimile chiar intr-o zi de macel. Ati trait … in placeri. Gr. truphao, ,,a duce o viata inactiva si luxoasa”. Bogatiile gramadite in dauna saracilor sunt cheltuite pentru satisfacerea placerilor personale (vezi comentariul de la cap. 3,15; 4,3). Pe pamant. Aici este inima lor, pe cand a crestinului este in cer (vezi Coloseni 3,1.2). In desfatari. [,,In risipa”, KJV]. Adica in lux si risipa. V-ati saturat inimile. Scopul unui stil de viata risipitor si luxos este implinirea tuturor dorintelor si capriciilor fanteziei (compara cu Luca 12,19). Satisfacerea interesului personal ameteste, iar cei care se angajeaza intr-o astfel de preocupare nu sunt niciodata multumiti. Chiar intr-o zi de macel. [,,Ca intr-o zi de macel”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,intr-o zi de macel”. Ziua socotelilor va veni pentru toti, fie buni, fie rai (vezi comentariul de la 2 Corinteni 5,10). O viata hranita cu satisfacerea interesului personal este ca o oaie ingrasata pentru ziua cand va fi dusa la macelarie (compara cu Iacov 5,3). In Vechiul Testament expresia ,,zi de macel” este sinonima cu expresia ,,o zi a judecatii” (vezi Ieremia 12,3; 25,34). 5:6 Ati osandit, ati omorat pe cel neprihanit, care nu vi se impotrivea! Osandit. In fiecare epoca averea bogatului a influentat justitia. Lucrul acesta era deosebit de adevarat in timpurile biblice (vezi comentariul de la cap. 2,6). Cel neprihanit. Sau ,,cel drept”. De la uciderea lui Abel (vezi Genesa 4,8) pana la sfarsitul timpului, mana opresorului stapanit de interesul personal a adus si va aduce mizerie si adesea moarte celui nevinovat. Nu vi se impotrivea. [,,Nu opunea rezistenta”, KJV]. Gr. antitasso, ,,a se impotrivi”, ,,a opune rezistenta”. In ziua judecatii marturia acestor neprihaniti ,,osanditi” si maltratati se va ridica intr-o infioratoare condamnare impotriva tuturor opresorilor. Neprihanitii oprimati nu sunt in stare in viata aceasta sa se impotriveasca sau sa reziste bogatilor tirani, dar li se va face dreptate atunci cand Dumnezeu Se va ridica pentru a le razbuna cauza. Atunci vor fi despagubiti, iar opresorii lor nelegiuiti vor fi nimiciti (vezi v. 3, 5). 5:7 Fiti dar indelung rabdatori, fratilor, pana la venirea Domnului. Iata ca plugarul asteapta roada scumpa a pamantului, si o asteapta cu rabdare, pana primeste ploaie timpurie si tarzie. Fiti … indelung rabdatori. Avand in vedere razbunarea finala a celor drepti la revenirea Domnului Hristos, Iacov ii indeamna pe fratii sai de credinta sa fie indelung rabdatori atunci cand sunt provocati si sa nu isi piarda curajul. Scurtimea necazurilor pamantesti, comparata cu bucuria nesfarsita a vietii vesnice, a fost intotdeauna o sursa de incurajare pentru cei cu neprihaniti. Dar. Unii pot fi in primejdia ca, vazand prosperitatea celor nelegiuiti, sa cada de la credinta (compara cu Psalmi 73,2.3). Altii isi pot pierde curajul sub neincetata apasare din partea celor bogati (vezi Iacov 2,6; 5,6). Totusi, certitudinea judecatii viitoare si a razbunarii celor drepti (vezi comentariile de la Romani 2,6) constituie un motiv insemnat pentru a avea curaj. Venirea. Gr. parousia, ,,prezenta”, ,,sosire” (vezi comentariile de la Matei 24,3). Pavel numeste venirea lui Hristos ca ,,fericita noastra nadejde” (Tit 2,13). In ziua aceea li se va face dreptate celor neprihaniti (Luca 14,14). Plugarul. Compara cu analogia Domnului Hristos, care aseamana sfarsitul lumii cu un seceris (vezi comentariul de la Matei 13,30; 24,32). Scumpa. Adica valoroasa. Rabdare. [,,Indelunga rabdare”, KJV]. Dupa ce samanta a fost semanata, plugarul nu mai poate face nimic altceva decat sa astepte cu rabdare ca aceasta sa incolteasca. Crestinul trebuie sa se astepte sa aiba necazuri si incercari, tot asa cum plugarul intampina dificultati in cultivarea plantelor. Primeste. Se refera fie la ,,roada” care primeste ploaie, fie la plugar, care socoteste ploaia ca o binecuvantare de la Dumnezeu. Ploaie timpurie si tarzie. Dovezile textuale favorizeaza omiterea cuvantului ,,ploaie”. Totusi, substantivul ,,ploaie” este subinteles (vezi Ieremia 5,24; Osea 6,3; Ioel 2,23; vezi comentariul de la Deuteronom 11,14). Plugarul trebuie sa astepte cu rabdare ambele ploi, caci daca vreuna lipseste, nu va avea parte de recolta. 5:8 Fiti si voi indelung rabdatori, intariti-va inimile, caci venirea Domnului este aproape. Si voi. Indemnul acesta este bazat pe ilustratia din v. 7. Daca sunt dispusi sa se supuna metodei divine prin care samanta este semanata, creste si da roade, atunci oamenii ar trebui sa fie la fel de dispusi sa accepte calauzirea lui Dumnezeu in ce priveste recolta spirituala a lumii (vezi Matei 13,39). Intariti-va. Gr. sterizo, ,,a fixa”, ,,a fortifica”, ,,a face stabil”. Dumnezeu intareste inima (vezi 1 Tesaloniceni 3,13), dar cere ca noi sa conlucram cu El la aceasta. Venirea. Vezi comentariul de la v. 7. Este aproape. [,,Se apropie”, KJV]. Gr. eggizo, ,,a se apropia”, ,,a veni aproape”. Desi a spus ca nimeni nu cunoaste ,,ziua si ceasul” celei de-a doua veniri, Domnul Isus i-a incurajat pe crestini sa deosebeasca semnele si sa stie cand se apropie venirea (vezi comentariul de la Matei 24,36). El i-a indemnat pe ucenici sa fie intotdeauna gata pentru revenirea Lui, iar crestinii evlaviosi in toate epocile au sperat mult ca venirea Sa va avea loc in vremea lor. Vezi Nota Suplimentara de la Romani 13. 5:9 Nu va plangeti unii impotriva altora, fratilor, ca sa nu fiti judecati: iata ca Judecatorul este chiar la usa. Nu va plangeti. [,,Nu purtati pica”, KJV]. Gr. stenazo, ,,a geme”, ,,a suspina”. A se plange ,,unii impotriva altora” inseamna murmurare cauzata de nerabdare sau de nemultumire doar pe jumatate reprimata. Unii impotriva altora. Dupa ce i-a indemnat pe cititori sa suporte cu rabdare nedreptatile din partea bogatilor care ii asupresc (vezi v. 7), acum apostolul ii incurajeaza sa aiba indelunga rabdare unul pentru altul. Este posibil ca acei crestini care suporta curajos nedreptatile mai severe sa devina uneori mai putin rabdatori in probleme mai mici din interiorul bisericii. Cand trec prin necazuri crestinii au nevoie de incurajarea fratilor. Judecati. [,,Condamnati”, KJV]. Gr. krino, ,,a judeca”. Vezi comentariul de la Romani 2,1; compara cu Matei 7,1–5. Murmurarea si gasirea de greseli sunt defecte tot atat de grave ca si condamnarea pe fata si dovedesc un spirit lipsit de iubire, certaret. Judecatorul. Adica Domnul Isus (compara cu Filipeni 4,5; Iacov 5,8). Tatal I-a incredintat Lui judecata acestei lumi (vezi comentariul de la Ioan 5,22.27; Faptele Apostolilor 10,42). Este. [,,Sta”, KJV]. Din versiunea greaca reiese ca Domnul este in fiecare clipa la usa (compara cu Iacov 5,8; vezi comentariul de la Matei 24,33). Aici Iacov scoate in evidenta faptul ca Domnul nu va intarzia sa vina si ca este nevoie de un caracter pregatit pentru a-L intampina. Nu este timp sa gasim greseli la altii. 5:10 Fratii mei, luati ca pilda de suferinta si de rabdare pe prorocii, care au vorbit in Numele Domnului. Luati ca pilda. Gr. hupodeigma lambano, ,,a lua ca un exemplu de copiat”. Suferinta. Gr. kakopatheia, ,,suferirea unei nenorociri”. Rabdare. Vezi v. 7. Dupa cum pilda suferintei proorocilor ar trebui sa ne fereasca de descurajare, exemplul rabdarii lor ar trebui sa ne incurajeze sa fim rabdatori. Proorocii. Compara cu Matei 5,12; Evrei 11,1–12, 11. Curajul staruitor al celor au trecut cu credinciosie prin greutati asemanatoare aduce incurajare. In plus, daca si cei mai buni oameni sufera, atunci si alti oameni buni pot sa astepte la acelasi lucru (compara cu Matei 10,24.25; Ioan 16,33). In numele Domnului. Adica prin autoritatea Lui si reprezentand persoana Lui (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 3,16). Iacov si cititorii sai credeau cu totii ca Vechiul Testament era alcatuit din solii date profetilor de catre Dumnezeu (vezi comentariul de la 2 Timotei 3,16; 2 Petru 1,20.21). 5:11 Iata, noi numim fericiti pe cei ce au rabdat. Ati auzit vorbindu-se despre rabdarea lui Iov, si ati vazut ce sfarsit i-a dat Domnul, si cum Domnul este plin de mila si de indurare. Numim fericiti. [,,Socotim fericiti”, KJV]. Gr. makarizo, ,,a numi fericit”, ,,a numi binecuvantat”. Forma adjectivala, makarios, introduce fiecare din Fericirile rostite de Isus (vezi comentariul de la Matei 5,3). Au rabdat. [,,Rabda”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza folosirea timpului trecut, deci ,,au rabdat”. Credinciosia si rabdarea in mijlocul problemelor vietii (vezi comentariul de la cap. 1,3) releva loialitatea neimpartita fata de Dumnezeu si este o conditie pentru viata vesnica (vezi comentariul de la Matei 10,22; 24,13). Cand membrii bisericii sunt chemati sa indure greutati, ei pot pretinde aceleasi binecuvantari. Iov. Putini oameni au fost chemati sa-si demonstreze credinta in imprejurari mai dificile decat cele prin care a trecut el. Este evident ca scriitorul epistolei considera ca Iov este o persoana care a trait cu adevarat, nu un personaj alegoric. Sfarsit. Gr. telos, ,,tinta”, ,,scop”. Membrii bisericii sunt indemnati sa ia seama la scopul si rezultatele incercarilor pe care Satana le-a adus asupra lui Iov. Domnul i-a ingaduit lui Satana sa-l necajeasca pentru ca splendoarea credintei sale incercate sa poata indreptati declaratia Sa cu privire la sinceritatea lui Iov. Dumnezeu nu l-a parasit deloc si, dupa ce acesta si-a demonstrat fidelitatea, l-a rasplatit inmultit (vezi comentariul de la Iov 42,12.16). Poate ca aceia carora li se adresa Iacov erau in primejdia de a considera ca suferintele lor erau un semn al dizgratiei divine. Daca au pierdut totul, ca si Domnul Hristos, vor fi rasplatiti in lumea viitoare (vezi comentariul de la Matei 19,29). Plin de mila. [,,Foarte milos”, KJV]. Sau ,,marinimos”. Indurare. Iacov ii incurajeaza pe toti credinciosii sa intampine suferintele vietii cu rabdare si curaj, deoarece in cele din urma Dumnezeu le va face dreptate. 5:12 Mai presus de toate, fratii mei, sa nu va jurati nici pe cer, nici pe pamant, nici cu vreun altfel de juramant. Ci da al vostru sa fie da; si nu sa fie nu, ca sa nu cadeti sub judecata. Mai presus de toate. Aici Iacov ajunge la punctul culminant al ideilor din v. 1–11. Vezi comentariul de la Matei 5,33–37. Sa nu jurati. Vezi comentariul de la Matei 5,34–37. ,,Da” … sa fie ,,da”. Cand cuvintele unui om sunt dovedite adevarate prin faptele lui, atunci el nu va dori sa-si reintareasca declaratiile cu un juramant. Rabinii spuneau: ,,Cel Sfant, binecuvantat sa fie El, i-a spus lui Israel: ‚Sa nu va inchipuiti ca vi se ingaduie sa jurati pe Numele Lui nici chiar cu privire la adevar’” (Midrash Rabbah, comentariu la Numeri 30,2 f., Soncino ed., pp. 853, 854). Judecata. Gr. krisis, ,,judecata”. Vezi comentariul de la v. 9; compara cu Exodul 20,7. 5:13 Este vreunul printre voi in suferinta? Sa se roage! Este vreunul cu inima buna? Sa cante cantari de lauda! In suferinta. [,,Indurerat”, KJV]. Gr. kakopatheo, ,,a suferi o nenorocire” (compara cu v. 14). Iacov aminteste deseori ca in aceasta viata necazurile si problemele sunt inevitabile (vezi cap. 1,2.12.14; 2,6.15; 3,14–16; 4,7; 5,6). Sa se roage. In loc de a murmura in necaz (v. 7) sau de a rabufni intr-un blestem (v. 12), cel mai bun raspuns e rugaciunea. Ea ofera echilibru si perspectiva atat in suferinta cat si in bucurie. Domnul asteapta ca noi sa venim la El cand suntem in necaz (vezi comentariul de la Psalmi 50,15; Evrei 4,16). Este vreunul cu inima buna? [,,Este vreunul bucuros?”, KJV]. Sau ,,este vreunul voios?” Dorinta lui Dumnezeu este ca toti crestinii sa duca o viata linistita si fericita (vezi Proverbe 15,13.15; Faptele Apostolilor 27,22.25). In mijlocul problemelor vietii, ei pot fi siguri ca harul si mangaierea divina ii pot sustine. Sa cante cantari de lauda. [,,Sa cante psalmi”, KJV]. Gr. psallo, ,,a canta la un instrument cu coarde”, ,,a canta un imn de lauda” (vezi comentariul de la Efeseni 5,19; Coloseni 3,16). Dumnezeu este izvorul bucuriei, iar amintindu-si de lucrul acesta, crestinul va fi ferit de descurajare. Fie in intristare, fie in bucurie, rugaciunea si lauda vor indrepta mintea catre iubirea si purtare de grija a lui Dumnezeu. 5:14 Este vreunul printre voi bolnav? Sa cheme pe prezbiterii bisericii; si sa se roage pentru el, dupa ce-l vor unge cu untdelemn in Numele Domnului. Bolnav. Si anume bolnav fizic. In v. 13 s-a facut referire la suferinte si greutati in general. Sa cheme. Bolnavul este incurajat sa ia initiativa unei adunari speciale de rugaciune. Prezbiterii. Gr. presbuteroi (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 11,30). Roage. Desi ,,trebuie sa se roage necurmat” (vezi comentariul de la Luca 18,1), crestinii ar trebui sa simta o nevoie sporita de rugaciune atunci cand sunt bolnavi. Adesea in timpul bolii nadejdea si increderea scad. De aceea, Domnul Hristos vrea ca slujitorii Lui sa aduca balsamul Sau vindecator si iubirea Sa incurajatoare. Adevarata rugaciune este o manifestare a straduintei omului de a intelege planul lui Dumnezeu si de a coopera cu El (vezi comentariul de la Matei 6,8; Luca 11,9). Ungandu-l. Gr. aleipho, ,,a unge”, ,,a da cu unsoare”, ,,a frectiona” (compara cu Marcu 6,13, unde aleipho este folosit tot pentru ungerea ,,cu untdelemn” a bolnavilor). Este foarte sigur ca biserica primara nu atasa nici o eficacitate sacramentala ceremoniei ungerii, desi mai tarziu ea a folosit presupusul ,,untdelemn sfant” ca un inlocuitor pentru magia pagana, intr-o incercare de a-l vindeca pe bolnav. In secolul al VIII-lea acest pasaj din Scriptura ajunsese sa fie folosit in sprijinul practicii pe care catolicii astazi o numesc ungerea extrema, sau ultimul ritual al bisericii pentru muribund. Conciliul de la Trent, in a patrusprezecea sesiune, in 1551, a declarat oficial ca aici Iacov sustine eficacitatea sacramentala a untdelemnului. Numele Domnului. Oamenii sunt numai instrumentele, miracolul refacerii sanatatii si iertarea pacatelor sunt savarsite in Numele Domnului Isus Hristos (vezi Marcu 16,17; vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 3,16). Serviciul complet, incluzand ungerea cu untdelemn si inaltarea rugaciunii, trebuie sa fie realizat in armonie cu voia Domnului. Rugaciunea, indiferent de scopul pentru care e inaltata, este ceva serios, deoarece implica faptul ca un om e sincer dispus sa conlucreze cu Dumnezeu si sa asculte de poruncile Lui. Lipsa sinceritatii complete anuleaza orice rugaciune (vezi comentariul de la Psalmi 66,18). In consecinta, membrul bolnav nu se poate astepta sa primeasca binecuvantarea lui Dumnezeu decat daca da pe fata intentia sincera de a parasi practicile care poate, cel putin in parte, i-au pricinuit boala si de a trai in armonie cu legile sanatatii. In plus, cererile trebuie facute in armonie cu voia lui Dumnezeu, deoarece nimeni nu stie ce este cel mai bine pentru celalalt (vezi comentariul de la Romani 8,26). Unele dintre cele mai necesare si mai pretioase lectii ale vietii sunt invatate prin suferinta (compara cu Evrei 2,10), si de aceea s-ar putea ca, desi nu Dumnezeu aduce suferinta (vezi comentariul de la Iacov 1,13), El sa considere ca e mai bine sa o permita pentru multa vreme (vezi MH 230). Asadar, rugaciunea pentru bolnav ar trebui facuta cu supunere si credinta, cu o incredere linistita intr-un Parinte ceresc intelept, care stie ce este cel mai bine si care nu greseste niciodata. Fiecare rugaciune crestina inteligenta va cuprinde cuvintele de supunere: ,,Faca-se voia Ta” (vezi comentariul de la Matei 6,10; Iacov 4,15; compara cu MH 229–231). 5:15 Rugaciunea facuta cu credinta va mantui pe cel bolnav, si Domnul il va insanatosa; si daca a facut pacate, ii vor fi iertate. Rugaciunea facuta cu credinta. [,,Rugaciunea credintei”, KJV]. Vezi comentariul de la cap. 1,6. Lipsa credintei este un obstacol in calea vindecarii (vezi comentariul de la Marcu 6,5), la fel cum este si in calea mantuirii (vezi comentariul de la Efeseni 2,8). Un om al credintei se increde in intelepciunea si iubirea divina si cauta sa se ,,incadreze in planul lui Dumnezeu si sa-l implineasca” (MH 231). De aceea, rugaciunea facuta cu credinta poate fi inaltata doar de omul care se distinge prin credinta sa. Mantui. Gr. sozo, ,,a salva de la pieire”, ,,a vindeca”, ,,a izbavi”. In Noul Testament sunt relatate cazuri de vindecare brusca si miraculoasa (vezi Matei 9,22; Marcu 6,56; Faptele Apostolilor 3,7; 14,8–10). Totusi trebuie observat ca nu fiecare om credincios si devotat lui Dumnezeu a fost vindecat de boala lui fizica (vezi comentariul de la 2 Corinteni 12,7–10; compara cu MH 230). Asadar declaratia lui Iacov poate fi inteleasa astfel: ,,Rugaciunea facuta cu credinta il poate insanatosi pe bolnav, daca Domnul socoteste ca aceasta e cel mai bine pentru el”. Vindecarea ca raspuns la rugaciune poate fi imediata sau poate fi un proces treptat. Ar putea veni direct printr-un act divin care depaseste cunostinta marginita a omului cu privire la legile naturale sau ar putea veni indirect – si treptat – prin calauzirea divina in aplicarea remediilor. Acesta din urma este si el un raspuns la rugaciune ca si primul, si este tot o manifestare a iubirii, intelepciunii si puterii divine. Crestinul matur isi va da seama ca iubirea si intelepciunea divina, cel putin de obicei, nu ia masuri supranaturale pentru ceea ce poate fi savarsit prin mijloace naturale, prin aplicarea inteligenta a principiilor stiintifice cunoscute. Pacate. Adica mai ales pacate care, cel putin in parte, se poate sa fi cauzat boala (vezi comentariul de la Marcu 2,5). Pentru a fi sincera, rugaciunea trebuie sa fie insotita de marturisirea pacatelor cunoscute si de intentia de a trai fara rezerve conform vointei lui Dumnezeu. Cand e facut lucrul acesta, abaterile constiente de la legile date pentru o vietuire sanatoasa sunt iertate pe temeiul harului divin si a hotararii bolnavului ca de aici inainte sa traiasca in armonie cu principiile sanitare cunoscute (vezi comentariul de la 1 Ioan 1,9). Daca l-ar vindeca pe bolnav fara consimtamantul acestuia de a parasi practicile nesanatoase si pacatoase, Dumnezeu nu ar face altceva decat sa incurajeze pacatul (vezi MH 227). 5:16 Marturisiti-va unii altora pacatele, si rugati-va unii pentru altii, ca sa fiti vindecati. Mare putere are rugaciunea fierbinte a celui neprihanit. Marturisiti-va. Dovezile textuale favorizeaza la inceputul v. 16 locutiunea ,,de aceea”. Prima conditie pentru rugaciunea facuta cu credinta este o constiinta curata. Pacatele ascunse trebuie sa fie marturisite numai lui Dumnezeu. Pacate care i-au afectat si pe altii trebuie sa fie marturisite si celor in cauza. O constiinta vinovata ridica o bariera impotriva increderii depline in Dumnezeu si face rugaciunea ineficienta. Pacatele. Gr. paraptomata, ,,greseli”, ,,abateri”. Totusi, dovezile textuale favorizeaza cuvantul hamartiai, ,,pacate” (vezi comentariul de la 1 Ioan 3,4). Unii considera ca prin paraptomata se intelege abateri mai putin grave decat prin hamartiai, dar diferenta dintre cele doua cuvinte pare sa constea mai degraba in imaginea sugerata – o ,,cadere” sau o ,,lipsa” – decat in masura pacatului. Totusi, cu exceptia aparitiei lui probabile aici, in Noul Testament hamartiai este folosit in mare parte pentru abaterile pe care numai Dumnezeu le poate ierta (compara cu Marcu 2,7), in timp ce paraptoma este folosit atat cu acest sens cat si cu privire abaterile pe care oamenii si le pot ierta intre ei (compara cu Matei 6,15). Aici bolnavii sunt cei care trebuie sa-si marturiseasca pacatele, si unii sustin ca Iacov vrea sa spuna ca ei trebuie sa faca lucrul acesta in prezenta prezbiterilor bisericii (v. 14), care au fost chemati sa se roage pentru ei. Marturisirea trebuie sa fie o conditie pentru inaltarea rugaciunii de vindecare. Scripturile arata clar ca pacatele trebuie sa fie marturisite numai lui Dumnezeu (vezi 1 Ioan 1,9; etc.) si ca nu avem la Dumnezeu decat un singur ,,mijlocitor” pentru pacate – Isus Hristos (1 Timotei 2,5). El este pentru noi ,,un Mijlocitor” ,,la Tatal” (1 Ioan 2,1). Rugati-va. Pe langa faptul ca e o sursa de incurajare, rugaciunea ne mareste capacitatea de a primi binecuvantarile pe care Dumnezeu ar vrea sa le reverse asupra noastra. Ca sa. Dupa ce bolnavul si-a marturisit toate pacatele si dupa ce si-a cercetat inima pentru a vedea daca ii apartine doar lui Dumnezeu (vezi comentariul de la cap. 1,6), pot fi inaltate rugaciuni pentru vindecare. De abia dupa ce s-au implinit conditiile acestea poate Dumnezeu sa raspunda, daca cele cerute sunt in conformitate cu planul Sau. Mare putere are. [,,E de folos”, KJV]. Gr. ischuo, ,,a fi tare”, ,,a avea puterea de a indeplini [un scop]”. Rugaciunea ca un mijloc de conlucrare cu voia lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Luca 11,9) contribuie cel mai mult la puterea de a rezista in necazuri si la formarea caracterului atunci cand vine de la cei cu inima curata si credincioasa. Rugaciunea. Gr. deesis, ,,cerere”, ,,rugaminte”. Fierbinte. Adica facuta cu ravna. Neprihanit. Rugaciunea nu depinde de talent, educatie, rang, bogatie sau slujba, ci de caracterul omului care se roaga. El nu este fara greseli, deoarece nici chiar Ilie (vezi comentariul de la v. 17) nu era desavarsit. Ci este ,,neprihanit” intrucat nu traieste intr-un pacat cunoscut (vezi comentariul de la Psalmi 66,18). E neprihanit prin ceea ce este in relatie cu Dumnezeu, ca si Ilie. 5:17 Ilie era un om supus acelorasi slabiciuni ca si noi; si s-a rugat cu staruinta sa nu ploaie, si n-a plouat deloc in tara trei ani si sase luni. Ilie. Vezi comentariul de la 1 Imparati 17,1. Om. Adica o biata fiinta umana, fara avantaje fata de cei carora li se adresa Iacov. Desi a fost scutit de moarte prin indurarea lui Dumnezeu, Ilie a intampinat viata asa cum trebuie sa o intampine fiecare om. Aceleasi slabiciuni. [,,Pasiuni asemanatoare”, KJV]. Gr. homoiopathes, ,,cu sentimente asemanatoare”. Pavel si Barnaba i-au asigurat pe oamenii din Listra ca ei erau homoiopatheis, adica fiinte de aceeasi natura (vezi Faptele Apostolilor 14,15). Ilie nu era imun fata de incercarile vietii pe care le intampina toti oamenii si uneori a fost afectat de slabiciunile omenesti (vezi comentariul de la 1 Imparati 19,4). De aceea, succesul rugaciunii lui Ilie nu a fost rezultatul unor calitati supranaturale, ci al harului lui Dumnezeu. Domnul Isus a fost ispitit ca noi toti (vezi comentariul de la Evrei 4,15) si ,,natura Sa umana a facut ca rugaciunea sa fie o necesitate si un privilegiu” (SC 94). S-a rugat cu staruinta. Vezi comentariul de la 1 Imparati 17,1; 18,42; vezi comentariul de la Iacov 5,16. Sa nu ploua. Vezi comentariul de la 1 Imparati 17,1. Rugaciunea lui nu a izvorat dintr-un resentiment fata de Ahab, ci era intemeiata pe judecata adusa de Dumnezeu asupra intregii natiuni din cauza inchinarii la zeul Baal. Tara. Adica tara condusa de Ahab. Trei ani si sase luni. In ce priveste durata foametei, vezi comentariul de la 1 Imparati 18,1 (compara cu Luca 4,25). 5:18 Apoi s-a rugat din nou, si cerul a dat ploaie, si pamantul si-a dat rodul. S-a rugat din nou. Atat rugaciunea aceasta cat si prima au fost motivate de o dorinta arzatoare de a-i intoarce pe conationalii sai de la teribila lor idolatrie. Cand scopul sau s-a implinit si ei L-au recunoscut pe Iehova ca adevaratul Dumnezeu, Ilie s-a rugat in favoarea lor (vezi comentariul de la 1 Imparati 18,42–44). El ii iubea pe oameni, desi ura pacatele lor. Cerul a dat ploaie. Biblia spune ca a fost o ,,ploaie mare” (vezi 1 Imparati 18,45). 5:19 Fratilor, daca s-a ratacit vreunul dintre voi de la adevar, si-l intoarce un altul, Fratilor, daca … vreunul. Iacov isi incheie epistola sa plina de avertizari si invataturi aratandu-si preocuparea pentru mantuirea fiecaruia dintre cititori. Firul care strabate epistola lui Iacov este grija lui duioasa pentru binele vesnic al preaiubitilor sai frati (vezi cap. 1,2; 2,1; 3,1.10; 4,11; 5,7.10.12). Ratacit. Gr. planao, ,,a apuca pe o cale gresita”, ,,a se abate”. Membrii bisericii pot ,,rataci” imbratisand ratacirea sau parasind principiile purtarii crestine si adoptand astfel practici pacatoase. Ei pot fi dusi pe cai gresite de diferite ispite care apeleaza la nevoile fundamental umane (vezi comentariul de la cap. 1,14.15). Adevar. Adica modelul de viata si de gandire, asa cum a fost descoperit in Domnul Isus Hristos (vezi Ioan 14,6; vezi comentariul de la Ioan 8,32). Intoarce. Gr. epistrepho, ,,a face sa se intoarca”, ,,a aduce inapoi”. Efortul de a-l convinge pe fratele cazut sa vina inapoi nu e doar raspunderea prezbiterilor, ci a fiecarui crestin. Prin momentele emotionante in care membrii isi marturisesc greselile ,,unii altora” si prin rugaciunea unul pentru altul (vezi comentariul de la v. 16), multe ceasuri intunecoase de slabiciune si indoiala pot fi facute luminoase prin nadejde si tarie. Nimeni nu traieste pentru sine, si toti oamenii au uneori nevoie de ajutorul unui frate care le poate impartasi problemele si le poate inspira curaj. 5:20 sa stiti ca cine intoarce pe un pacatos de la ratacirea caii lui, va mantui un suflet de la moarte, si va acoperi o sumedenie de pacate. Sa stiti. Adica din experienta personala. ,,Bucuria” cerului este impartasita de castigatorul de suflete atunci cand un ,,pacatos se pocaieste” (vezi comentariul de la Luca 15,7). Intoarce. Vezi comentariul de la v. 19. Numai Dumnezeu poate aduce la pocainta, dar oamenii sunt uneltele Lui in aceasta lucrare cereasca. Sunt multe caile prin care credinciosii pot indrepta gandurile oamenilor catre Dumnezeu. Argumentul cel mai puternic pentru a-i intoarce pe pacatosi la Dumnezeu este curatia si pacea crestinului insusi. Moarte. Adica moartea vesnica. Moartea vesnica ii asteapta pe toti cei care raman in pacatele lor (vezi comentariul de la Romani 6,23). Salvarea unui pacatos de la moartea vesnica e o realizare mult mai mareata chiar decat salvarea de la moartea fizica (vezi Daniel 12,3). Dorinta de a-i salva pe oamenii care altfel ar fi pierit vesnic L-a manat pe Domnul Isus sa vina pe acest pamant. Aceeasi preocupare pentru semenii sai il va motiva la slujire pe crestinul autentic. Acoperi. [,,Ascunde”, KJV]. Gr. kalupto, ,,a acoperi”, ,,a invalui” (vezi comentariul de la Psalmi 32,1). Compara cu 1 Petru 4,8. Cand un om se converteste, pacatele lui sunt ascunse, ca si cum ar fi aruncate ,,in fundul marii” (vezi comentariul de la Mica 7,19). Iacov isi incheie maretul apel catre fratii sai crestini cu solia cheie a Noului Testament – salvarea omului din pacatele lui si readucerea lui la statura deplina a Domnului Isus Hristos. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 PK 651 1, 2 CS 206; 1T 475 1–3IT 174 1–4COL 352; CS 123; 2T 682 1–5COL 372 1–6COL 170; 9T 91 1–20TM 125 2, 3 6T 453 3 CM 17; 1T 153; 3T 548 3–6PK 651; 9T 14 4 CS 128, 166; FE 422; 1T 175; 1T 175; 5T 375 7 COL 61 7, 8 COL 177; PK 732; 9T 288 10 MB 33 11 GC 354; MB 84; SC 100 14 CH 373; LS 75 14, 15 CH 457; MM 16; 5T 196 14–162T 273 15 GW 215; MH 226 16 CH 380; FE 239, 240, 527; MH 228; ML 31, 32; PP 663; SC 37; 3T 211; 4T 241, 531, 534; 5T 209, 343, 639; 6T 43, 80, 356; 7T 12, 42, 251 17 EW 73; PK 157; SC 73, 87; 1T 295, 407; 3T 274, 288, 292 19, 20 5T 346 20 COL 250; CSW 71; CT 268; DA 440; FE 282; GW 499; MB 129; MH 166; MM 182; 4T 65; 5T 59; 7T 15, 261 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: