4:4 Suflete preacurvare! Nu stiti ca prietenia lumii este vrajmasie cu Dumnezeu? Asa ca cine vrea sa fie prieten cu lumea se face vrajmas cu Dumnezeu.
Preacurvare. Adica cei care sunt necredinciosi legamantului conjugal. Unii considera ca aici Iacov vorbeste despre adulter intr-un sens figurat, adica apostazie fata de credinta in Dumnezeu (vezi comentariul de la Ezechiel 16,15 si de la 2 Corinteni 11,2). Totusi, se pare ca persoanele carora li se vorbeste in Iacov 4,1–5 se considerau membri ai bisericii si, cu toate acestea, practicau pacate ordinare. De aceea deducem ca Iacov s-ar putea sa vorbeasca despre adulterul propriu-zis. Oricum ar fi, prin favoritismul lor fata de cei ,,bogati” (vezi comentariul de la cap. 2,1–13), prin neglijarea faptelor crestinesti (vezi comentariul de la cap. 2,14–26), prin vorbirea lor pripita si necugetata (vezi comentariul de la cap. 3,1–10), prin ,,pizma amara si duhul de cearta” (vezi comentariul de la cap. 3,14–18) si prin ,,pofta” lor neinfranata pentru lucrurile interzise (vezi comentariul de la cap.4, 1–3), acesti membri ai bisericii dovedeau ca nu se purtau altfel decat cei din ,,lume” (vezi comentariul de la cap. 1,7).
Nu stiti. Din cauza cunostintei pe care o aveau din Vechiul Testament si din cuvintele Domnului Hristos, ei ar fi trebuit sa stie mai bine. Prietenia lumii. Adica prietenia cu lumea. Scopul principal al celor din lume este satisfacerea dorintelor personale. Evanghelia ii cheama pe oameni la o viata de slujire. Intre spiritul si practica
,,lumii” si acelea ale bisericii trebuie sa fie o diferenta uriasa (vezi comentariul de la 1 Ioan 2,15). Vrajmasie. Adica vrajmasie din partea omului, fata de Dumnezeu. Cine. Indiferent daca sunt sau nu inscrisi in registrul bisericii, cei stapaniti de interesul personal raman sub condamnarea lui Dumnezeu. Vrea. Gr. boulomai, ,,a intentiona”. Inima vrea puternic sa-si implineasca o anumita placere lumeasca.
Prieten cu lumea. Cand cei care si-au marturisit credinciosia fata de Dumnezeu tanjesc in continuare sa isi implineasca poftele personale, asa cum le ofera lumea, atunci inima lor nu mai este intreaga a lui Dumnezeu. Supunerea lor ,,se indoieste” (vezi cap. 1,6) si este nestatornica (conf. v. 8). A-L servi pe Dumnezeu nu poate sa fie un interes printre multe altele, deoarece vietuirea crestina nu se impaca cu lumea aceasta (vezi comentariul de la Matei 6,24).
Vrajmas. Compara cu 1 Ioan 2,15.