Printable ModeIacob, 3
|
3:1 Fratii mei, sa nu fiti multi invatatori, caci stiti ca vom primi o judecata mai aspra. Fratii mei. Vezi cap. 2,1–5.14; vezi comentariul de la capitolul 1,2. Apostolul continua tema inceputa in cap. 1. El ii indeamna pe fratii sai de credinta sa se obisnuiasca sa asculte si sa studieze ,,Cuvantului sadit” (vezi comentariul de la cap. 1,19.21.25). Aceasta va avea ca rezultat ,,blandete” (cap. 1,21), impartialitate fata de bogati si saraci (cap. 2,1–13) si credinta adevarata (cap. 2,15–26). In plus, o intelegere corecta a tintei asemanarii cu Domnul Hristos va descoperi nevoia de a parasi cat mai repede obiceiul vorbirii pripite (vezi comentariul de la cap. 1,19.26; 2,12). Capitolul 3 releva raspunderea fiecarui crestin de a se abtine de la vorbirea necugetata, imprudenta (vezi comentariul de la v. 2–8). De asemenea arata in continuare ca faptele si credinta sunt inseparabile, credinta autentica manifestandu-se printr-un caracter crestin (vezi comentariul de la v. 9–18). Sa nu fiti. Sau ,,incetati sa mai deveniti”. Invatatori. Gr. didaskaloi, ,,invatatori”. In biserica crestina Duhul Sfant califica anumite persoane sa fie invatatori (vezi comentariul de la Efeseni 4,11). Vom. Apostolul se include si pe sine, atat ca invatator cat si ca om predispus la primejdiile si greselile inaltei sale slujbe. Facand asa, el da pe fata spiritul adevaratei umilinte la care ii indeamna si pe fratii sai. Judecata mai aspra. [,,Osandire mai mare”, KJV]. Adica o judecata mai aspra. In lucrarea lui Dumnezeu exista grade de raspundere, iar cei care sunt pusi sa ii invete pe altii vor fi raspunzatori atat pentru purtarea lor cat si pentru influenta exercitata asupra celorlalti (vezi comentariul de la Matei 23,14). Invatatorul trebuie sa cunoasca mai bine decat altii voia lui Dumnezeu, iar purtarea lui sa fie exemplara. 3:2 Toti gresim in multe feluri. Daca nu greseste cineva in vorbire, este un om desavarsit, si poate sa-si tina in frau tot trupul. Greseste. Gr. ptaio, ,,a se poticni”, ,,a da gres in datoria sa”. Afirmatia poate fi parafrazata: ,,In fiecare zi, toti oamenii fac multe feluri de greseli” (vezi comentariul de la 1 Ioan 1,8). Realitatea este ca cei care sunt ,,invatatori” (Iacov 3,1) ,,se poticnesc” si ei, chiar daca ar trebui sa stie mai mult ca altii. In consecinta, Iacov da de inteles ca numai cei mai buni ar trebui sa vrea sa fie invatatori. In vorbire. [,,In cuvant”, KJV]. Vezi si cap. 1,26. Stapanirea limbii este sarcina cea mai dificila a omului (vezi Matei 5,37). Desavarsit. Gr. teleios (vezi comentariul de la Matei 5,48). Cel care vorbeste numai despre lucrurile curate, cinstite si frumoase a atins tinta asemanarii cu Domnul Hristos. Un astfel de om este cel mai bun invatator. Si poate. Tinand in stapanire madularul cel mai dificil al trupului, ii este destul de usor sa-si stapaneasca celelalte madulare. Sa-si tina in frau. Vezi comentariul de la cap. 1,26. Cuvintele unui om dau pe fata gandurile sale. Daca isi controleaza gandurile astfel incat cuvintele sale sa fie demne de un crestin, atunci cu siguranta ca ,,intregul trup” este tinut in frau (vezi comentariul de la Matei 12,34–37). 3:3 De pilda, daca punem cailor fraul in gura, ca sa ne asculte, le carmuim tot trupul. De pilda, daca. [,,Iata”, KJV]. Dovezi textuale favorizeaza exprimarea ,,acum daca”. Cailor fraul in gura. Calul este poate cel mai sprinten dintre animalele domestice, dar e de ajuns un mic dispozitiv in gura pentru a-i conduce toate miscarile. Asculte. Dupa cum un cal nedisciplinat il pune in primejdie pe calaret, tot asa o limba nedisciplinata primejduieste intreaga viata crestina. Ascultarea si stapanirea sunt necesare pentru oameni, la fel ca pentru animalele domesticite. Tot trupul. Vezi comentariul de la v. 2. 3:4 Iata, si corabiile, cat de mari sunt, si, macar ca sunt manate de vanturi iuti, totusi sunt carmuite de o carma foarte mica, dupa gustul carmaciului. Corabiile. Destinatarii acestei epistole erau familiarizati cu corabiile, deoarece Imperiul Roman inconjura Marea Mediterana. Mari. Corabiile din vechime pareau mari pentru oamenii de pe vremea aceea, desi transoceanicele de astazi le intrec cu mult in marime. Pavel a calatorit la Malta cu o corabie mare, in care incapeau 276 de persoane, inclusiv echipajul si pasagerii (vezi Faptele Apostolilor 27,37). Insa, fata de carma sa, orice corabie este mare. Iuti. [,,Cumplite”, KJV]. Gr. skleros, ,,aspru”, ,,tare”, ,,darz”. Calul (compara cu v. 3) este foarte incapatanat, iar o corabie este victima vanturilor puternice, dar atat calul cat si corabia pot fi stapanite cu ajutorul unui obiect destul de mic. Carma. Desi este foarte mica, ea este absolut necesara. Dupa gustul. [,,Asa cum doreste”, KJV]. Gr. boulomai, ,,a voi”, ,,a intentiona”. Desi conduce corabia, carma este stapanita de carmaci. La fel, desi intr-un anumit sens limba poate da directie intregului trup, ea e carmuita, la randul ei, de vointa (vezi cap. 1,15). Carmaciului. Sau ,,pilotului”. 3:5 Tot asa si limba, este un mic madular, si se faleste cu lucruri mari. Iata, un foc mic ce padure mare aprinde! Tot asa. Iacov compara marimea carmei cu cea a limbii si accentueaza influenta limbii spre bine sau spre rau. Se faleste cu lucruri mari. Limba poate sa inspire la fapte mari, fie bune, fie rele. Padure. [,,Cantitate”, KJV]. Gr. hule ,,padure”. Marimea padurii nu este o garantie impotriva puterii de distrugere a unei mici flacari. Tot asa, cele mai importante lucruri din viata unei persoane sau a unei biserici intregi pot fi primejduite de fortele puse in miscare de o singura limba careia ii place sa critice. 3:6 Limba este si ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre madularele noastre, care intineaza tot trupul si aprinde roata vietii, cand este aprinsa de focul gheenei. Foc. Tot ce se poate spune despre puterea distrugatoare a unei mici flacari poate fi aplicat si la puterea limbii. Crestini nu numai ca trebuie sa evite cuvintele care au efect negativ, dar nici nu trebuie sa atate scanteile aruncate de cuvintele altora. Lume. Gr. kosmos (vezi comentariul de la Ioan 1,9). Ea este aceea. [,,Tot asa”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza omiterea acestor cuvinte. Pentru prima parte a acestui verset traducerea cea mai potrivita ar fi: ,,Limba este si ea un foc, este o lume de nelegiuiri printre madularele noastre”. Ea [limba]. Adica limba care vorbeste de rau. Intineaza. Compara cu cea a spus Domnul Hristos: ,,Ce iese din gura, aceea spurca pe om” (Matei 15,11; vezi Introducerea, tema). Tot trupul. Compara cu v. 2 si 3. Roata. [,,Cursul”, KJV]. Literal, ,,roata”, fiind vorba de cercul trasat de o roata atunci cand se invarteste pe axa ei. Vietii. [,,Naturii”, KJV]. Cursul vietii unei persoane sau al bisericii este adesea aprins de manifestarea maniei sau a cuvintelor urate. Gheenei. [,,Iadului”, KJV]. Vezi comentariul de la Matei 5, 22. Aici gheena simbolizeaza tot ceea ce este rau si vrednic de distrugere. ,,Limba” care distruge armonia, pacea si prietenia este pusa in miscare de o vointa stapanita de Satana (vezi comentariul de la Matei 13,25–28). 3:7 Toate soiurile de fiare, de pasari, de taratoare, de vietuitoare de mare se imblanzesc, si au fost imblanzite de neamul omenesc, Soiurile. Sau ,,felurile” de animale, in contrast cu omul. Imblanzite. Mai degraba ,,supuse” (vezi Marcu 5,4). Neamul omenesc. ,,Regnul” sau ,,ordinul” animal a fost supus de ,,natura”, sau ,,rasa” umana, asa cum a intentionat Creatorul (Genesa 1,28). 3:8 dar limba nici un om n-o poate imblanzi. Ea este un rau, care nu se poate infrana, este plina de o otrava de moarte. Dar. Iacov pune in contrast cele patru categorii de animale salbatice (v. 7) care au fost imblanzite de om, si limba omului, pe care el insusi nu o poate supune. Nici un om. Nu inseamna ca limba nu poate fi niciodata stapanita, ci ca omul firesc nu poate face asta. Omul poate imblanzi animalele, dar e lipsit de puterea de a-si supune propria limba. Numai prin harul divin poate realiza lucrul acesta. Iacov admite posibilitatea de a o imblanzi (vezi v. 2) si declara ca urmasii Domnului Hristos ar trebui sa castige biruinta asupra vorbirii necugetate (vezi comentariul de la v. 10). Rau. Limba este rea numai cand e stapanita de o minte stapanita de fortele raului. Cand un om nu-L lasa pe Duhul Sfant sa-i stapaneasca gandurile, si in felul acesta nici vorbirea, limba este un instrument al raului. Care nu se poate infrana. [,,De nestapanit”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,neastamparat”, ,,nelinistit” (vezi comentariul de la cap. 1,8). Otrava de moarte. Adica actioneaza asupra fericirii omului si asupra pacii societatii, la fel cum actioneaza otrava asupra corpului omenesc. Pierderea increderii, a pacii si a prieteniei este rezultatul inevitabil al vorbirii pripite si necugetate (compara cu Psalmi 140,3; Romani 3,13). 3:9 Cu ea binecuvantam pe Domnul, si Tatal nostru, si tot cu ea blestemam pe oameni care sunt facuti dupa asemanarea lui Dumnezeu. Binecuvantam. Gr. eulogeo, ,,a vorbi de bine”, ,,a lauda”, ,,a binecuvanta”. Domnul. [,,Dumnezeul”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,Domnul”. Vezi cap. 1,1. Blestemam. Dovedim ca suntem crestini atunci cand ii binecuvantam pe vrajmasii nostri (vezi comentariul de la Matei 5,44.45). Nici chiar Domnul Hristos nu a rostit impotriva lui Satana ,,o judecata de ocara” (vezi Iuda 9). Blestemul izvoraste din ura si da pe fata spiritul Celui Rau, ,,parasul fratilor nostri” (vezi Apocalipsa 12,10). Iacov arata aici ca limba poate fi folosita de aceeasi persoana pentru scopuri opuse (in engleza ,,double-tongued”), la fel cum mintea poate fi nehotarata (In KJV ,,double-minded”) (vezi comentariul de la cap. 1,8). Asemanarea. Gr. homoiosis, ,,asemanare”. Versetul acesta se refera in primul rand la felul in care a fost creat omul, dupa ,,chipul” (,,asemanarea”) lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Genesa 1,26), pe care inca il mai pastreaza intr-o oarecare masura (vezi 1 Corinteni 11,7). Desi chipul divin a fost aproape cu totul sters de pacat, Dumnezeu a luat masuri ca acesta sa poata fi refacut. 3:10 Din aceeasi gura iese si binecuvantarea si blestemul! Nu trebuie sa fie asa, fratii mei! Din. Prima propozitie a v. 10 completeaza ideea din v. 9. Si binecuvantarea si blestemul. Alaturarea blestemului cu binecuvantarea poate sa sugereze ca binecuvantarea nu a fost rostita cu sinceritate (compara cu Proverbe 18,21). Nu trebuie sa fie asa. Mustrarea este facuta cu mult tact. Adesea o declaratie discreta accentueaza ideea sugerata si incurajeaza cooperarea. In ciuda dificultatii de a imblanzi limba, Domnul va lucra pentru noi daca Ii predam vointa. De fapt, mai intai trebuie sa fie predate gandurile si abia atunci limba este imblanzita (vezi comentariul de la 2 Corinteni 10,5), dar pentru a-si stapani gandurile, om trebuie mai intai sa-si predea inima lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Iacov 1,14). Fratii mei. Iacov apeleaza din nou la partasia crestina si la fratia celor care au acelasi Tata, pe Dumnezeu (vezi v. 9). Desi unii din destinatarii acestei epistole sunt vinovati de blestemul rostit asupra semenilor, in timp ce Il binecuvanteaza pe Dumnezeu, Iacov inca ii priveste cu dragoste. 3:11 Oare din aceeasi vana a izvorului tasneste si apa dulce si apa amara? Oare? Din versiunea greaca reiese ca se asteapta un raspuns negativ. Vana. [,,Loc”, KJV]. Gr. ope, ,,deschizatura”, ,,crapatura”. Izvorului. [,,Fantana”, KJV]. Gr. pege, ,,izvor”. Dupa cum din izvor tasneste apa, tot asa inima este sursa cuvintelor (vezi comentariul de la Proverbe 4,23.24). Desi izvorul este neinsufletit, este condus de legile naturii. Si crestinii ar trebui sa actioneze in armonie cu legea naturii lor reinnoite. Apostolul porneste de la un lucru imposibil in natura pentru a demonstra un comportament uman absurd, dar din nefericire real. Apa dulce. Adica apa de baut. Amara. Adica salcie. Din nici un izvor nu iese si apa dulce si apa salcie. Cei care cunosteau Palestina erau dusi cu gandul la contrastul dintre izvoarele minerale din apropiere de Marea Moarta si paraiele de apa dulce din nord, alimentate de zapezile Libanului. 3:12 Fratii mei, poate oare un smochin sa faca masline, sau o vita sa faca smochine? Nici apa sarata nu poate da apa dulce. Poate? Din versiunea greaca reiese ca se asteapta un raspuns negativ. Smochin. Pomii fructiferi si izvoarele de apa dau fructe si respectiv apa. Nu se poate sa produca altceva. Iacov sugereaza aici ca blestemul si vorbirea nechibzuita dovedesc faptul ca persoana respectiva nu este un crestin autentic. Apostolul nu vrea sa spuna ca o persoana convertita nu cade niciodata in pacat (compara cu v. 2), ci ca o persoana cu adevarat convertita nu are obiceiul de a se angaja in vorbire necrestineasca (vezi comentariul de la v. 10). Vita. Ilustratiile de aici se aseamana cu cele folosite de Domnul Hristos (vezi Matei 7,16). Intentia lui Iacov nu este in primul rand sa puna in contrast binele cu raul, ci sa accentueze faptul ca toti pomii dau roade ,,dupa soiul lor” (Genesa 1,11.12) si ca, inevitabil, roadele arata soiul pomului care le produce (vezi Matei 7,20). Nici. [,,Tot asa”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea: ,,Nici apa sarata nu poate da apa dulce” (ca in traducerea Cornilescu. In KJV propozitia aceasta suna astfel: ,,Tot asa, nici un izvor nu poate da si apa sarata, si apa dulce”). Iacov arata ca e cu neputinta ca adevarata inchinare sa porneasca dintr-o inima rea. Concluziile lui sunt indeosebi aplicabile la invatatori. 3:13 Cine dintre voi este intelept si priceput? Sa-si arate, prin purtarea lui buna, faptele facute cu blandetea intelepciunii! Intelept. [,,Un om intelept”, KJV]. Mai degraba ,,intelept” (ca in traducerea Cornilescu). Iacov se refera la intelepciunea necesara pentru trairea unei vieti evlavioase (vezi 1 Corinteni 6,5; Efeseni 5,15). Priceput. [,,Inzestrat cu cunostinte”, KJV]. Sau ,,intelept”. Sa-si arate. Adevarata intelepciune va fi demonstrata prin fapte. Natura omului va fi dovedita prin roadele pe care le aduce, asa cum este subliniat in v. 12. Purtarea. Gr. anastrophe, ,,fel de vietuire”, ,,comportament”. Compara cu Efeseni 2,3; vezi Galateni 1,13; 1 Timotei 4,12; Evrei 13,7; 1 Petru 1,15; vezi comentariul de la Efeseni 4,22. Buna. Gr. kalos, ,,excelent”, ,,laudabil”. Faptele. Adica faptele credintei. Blandetea. Gr. praütes, ,,amabilitate” (vezi comentariul de la cap. 1,21). Falsa blandete este doar autolinistire si lipsa de initiativa. Omul cu adevarat intelept si bland isi exprima convingerile si isi pune in practica planurile cu delicatete si in acelasi timp cu fermitate. Blandetea duce la gandire clara si la capacitatea de a conduce cu calm. Un om intelept este smerit inaintea lui Dumnezeu, iar aceasta experienta spirituala devine o bariera impotriva arogantei si a conducerii neinduratoare (vezi cap. 2,13). Doar intelegerea unor lucruri nu inseamna intelepciune, si numai ,,blandetea” in purtare este cea care il face pe omul educat sa fie cu adevarat intelept. 3:14 Dar daca aveti in inima voastra pizma amara si un duh de cearta, sa nu va laudati si sa nu mintiti impotriva adevarului. Inima. Interesul personal poate sa fie ascuns si deci neobservat de ceilalti, dar este ca un izvor amar (compara cu v. 11) – intr-o zi se va revarsa prin cuvinte sau fapte. Iacov da de inteles ca inima trebuie cercetata mereu cu atentie. Pizma. Gr. zelos, ,,zel”, intr-un sens rau, ,,gelozie” (vezi comentariul de la Iacov 2,17). Daca ,,zelul” este bun sau rau depinde de scopul urmarit. Iacov vorbeste aici despre zelul rau, deoarece este ,,amar”. Un asemenea zel sta in puternic contrast cu blandetea descrisa mai inainte (Iacov 3,13). Cearta. Gr. eritheia, ,,spirit partizan”, ,,spirit de dezbinare”, ,,interes personal”. Oamenii pot deveni foarte zelosi in promovarea intereselor personale si pot arata foarte putin respect pentru dorintele altora. Blandetea intelepciunii este o conditie esentiala pentru crestin. Sa nu va laudati. Sau ,,incetati sa va mai laudati”. Crestinii nu trebuie sa se laude cu realizarile sau cu aptitudinile lor. Cei cu spirit certaret cauta de obicei sa atraga adepti, laudandu-se. Aceasta atitudine da pe fata lipsa adevaratei intelepciuni. Doar slujirea ar trebui sa aduca popularitatea. Adevarului. Adica adevarul Evangheliei. Cel care marturiseste despre sine ca e intelept nu ar trebui, prin lipsa spiritului crestin, sa tradeze adevarul pe care-l proclama. Adevaratul crestinism este un fel de viata. Teoria adevarului are valoare numai cand isi gaseste expresie intr-o purtare care Il da pe fata pe Domnul Hristos, intruparea adevarului (vezi comentariul de la 1 Ioan 2,6; vezi Ioan 14,6; 3T 59). 3:15 Intelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pamanteasca, fireasca, draceasca. Intelepciunea aceasta. Adica intelepciunea celor care tradeaza adevarul printr-un spirit lipsit de blandete (vezi comentariul de la v. 13). Iacov recunoaste doua feluri de intelepciune, asa cum a recunoscut doua feluri de credinta (vezi comentariul de la cap. 2,17). Asa cum se intampla si cu credinta, acest fel de intelepciune este intelepciune doar cu numele. De fapt ea consta in perspicacitate, logica si argumente subtile, toate folosite in interes personal. Nu vine de sus. Invatatura si iscusinta folosite gresit nu sunt de la Dumnezeu, care este sursa adevaratei intelepciuni (vezi DA 219; vezi comentariul de la cap. 1,5). Dumnezeu nu ii ajuta cu intelepciune pe cei certareti si preocupati doar de interesul personal (vezi comentariul de la cap. 3,14). Pamanteasca. Aceasta intelepciune izvoraste din principii si motive pamantesti si serveste doar scopurilor pamantesti. Are in vedere numai viata prezenta. Fireasca. [,,Senzuala”, KJV]. Gr. psuchikos, ,,nespirituala” (vezi comentariul de la 1 Corinteni 15,44). Intelepciunea pamanteasca are ca scop satisfacerea dorintelor si pornirilor omului firesc. Draceasca. Sau ,,demonica”. Vezi cap. 2,19. Aceasta intelepciune nu doar ca nu are caracteristicile intelepciunii care vine ,,de sus”, dar contine si elemente caracteristice demonilor. Lucifer, acum seful demonilor, n-a fost satisfacut cu intelepciunea pe care i-o acordase Dumnezeu (vezi Ezechiel 28,17). In cele din urma acest duh invidios l-a condus la ,,pizma amara si un duh de cearta” (compara cu Iacov 3,14). Unii vad in cele trei adjective, ,,pamanteasca”, ,,fireasca” si ,,draceasca”, pe cei trei dusmani spirituali ai omului – lumea, firea si diavolul. 3:16 Caci acolo unde este pizma si duh de cearta, este tulburare si tot felul de fapte rele. Pizma si duh de cearta. Vezi comentariul de la v. 14. Tulburare. Gr. akatastasia, ,,stare de dezordine”, ,,neliniste”. Vezi cap. 1,8; 3,8. Rezultatul urmaririi interesului personal, intr-o familie sau intr-o biserica, este intotdeauna o stare de instabilitate care duce la nefericire si tulburare. Astfel, intelepciunea care nu vine ,,de sus” cu timpul isi va da pe fata adevarata natura prin roadele ei. Rele. Gr. phaulos, ,,fara valoare”, ,,care nu este bun de nimic”. Un sistem nascut din interese personale si promovat de un spirit de dominatie tiranica se va dovedi in cele din urma un esec din cauza slabiciunii sale inerente. Pacatul si interesul personal nu produc niciodata armonie. 3:17 Intelepciunea care vine de sus, este, intai, curata, apoi pasnica, blanda, usor de induplecat, plina de indurare si de roade bune, fara partinire, nefatarnica. Intelepciunea. Adica adevarata intelepciune, pe care o promite Dumnezeu tuturor celor care o cer cu sinceritate (vezi comentariul de la cap. 1, 5). Curata. Gr. hagnos, ,,neintinata”. Acesta este insusirea de baza, deoarece toate celelalte trasaturi ale intelepciunii izvorasc dintr-o filozofie de viata care este neintinata. Intelepciunea aceasta nu este intinata de principii si scopuri ,,pamantesti” Pasnica. Vezi comentariul de la Matei 5,9. Omul cu adevarat intelept incearca sa evite neintelegerile si certurile, dar dorinta de a fi pace nu-l va impiedica sa prezinte adevarul, chiar daca aceasta ar avea ca rezultat tulburare. Domnul Isus a profetizat ca proclamarea adevarului va aduce controversa in lume (vezi comentariul de la Matei 10,34), dar neintelegerea aceasta este din vina celor care se impotrivesc adevarului, nu a acelora care il prezinta cu intelepciune. Curatia vietii si a doctrinei nu trebuie niciodata sacrificate din dorinta de a asigura pacea. Blanda. Gr. epieikes, ,,rezonabil”, ,,bland” (vezi 1 Timotei 3,3; Tit 3,2). Adevarata intelepciune este blanda, sufera cu rabdare provocarile si este toleranta fata de greselile altora. Ea face din om un crestin nobil. Usor de induplecat. Gr. eupeithes, ,,usor de induplecat”, adica neincapatanat si cu care nu este greu sa cooperezi. Indurare. Vezi comentariul de la cap. 2,13. Roduri bune. Vezi comentariul de la Matei 7,17; 21,34; Galateni 5,22.23. Fara partinire. Sau ,,nesovaitor”, ,,fara incertitudine”, adica este hotarat cu privire la ce trebuie sa faca. Crestinul nu trebuie sa oscileze intre partile in litigiu, doar pentru a castiga avantaje. Un om intelept nu se rusineaza de pozitia sa, indiferent de cat de multi i s-ar opune. Nefatarnica. [,,Fara ipocrizie”, KJV]. Gr. anupokritos, ,,neprefacut”, ,,nedeghizat”. 3:18 Si roada neprihanirii este semanata in pace pentru cei ce fac pace. Roada. Adica produsul sau rasplata unei purtari neprihanite (vezi comentariul de la Proverbe 11,30; Matei 7,16). Neprihanirii. Aici se arata ca ea produce roade (vezi comentariul de la Matei 3,8; vezi COL 69). Pace. Un caracter neprihanit este dezvoltat numai de cei impaciuitori. Este evident ca Iacov face o comparatie intre rezultatele pe care le aduce ,,pizma si duhul de cearta”, adica fapte fara valoare (vezi comentariul de la v. 16), si rasplata metodelor pasnice. Fac pace. Adevaratii crestini cauta sa rezolve neintelegerile din familie si din biserica (vezi comentariul de la Matei 5,9). Cel care seamana semintele pacii se bucura de roada pacii, partial in viata aceasta si pe deplin in viata viitoare, in imparatia ,,Dumnezeului pacii” (1 Tesaloniceni 5,23). COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 2 1T 308, 698; 4T 235, 367; 7T 243 2–52T 316 5, 6 4T 139, 243 5–82T 52 6 PP 659; 2T 426; 4T 244, 331; 5T 57 8 4T 236, 311; 5T 175, 176 11 FE 167; 7T 167 11–182T 178 13 ML 111; 2T 544; 5T 175 14–185T 225 15 GC 474, 554; SL 30; SR 395 15–188T 242 16 PP 385 17 Ev 368; FE 121; GC 474; GW 119, 164, 448; MB 24; MM 146; SL 30; 3T 106; 5T 121, 175; 7T 48 17, 18 AA 526; AH 18; CT 194; FE 266; GW 186; TM 157; 2T 544 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: