Printable ModeIacob, 2
|
2:1 Fratii mei, sa nu tineti credinta Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, cautand la fata omului. Fratii mei. Vezi comentariul la cap. 1,2. Este foarte potrivita aceasta formula de adresare in deosebi din cauza accentului pus aici asupra principiului egalitatii. Daca membrii bisericii se pastreaza ,,nepatati de lume” (cap. 1,27), atunci vor nu vor face discriminari intre fratii bogati si cei saraci. Sa nu tineti. Contextul sugereaza ca in biserica cei bogati fusesera favorizati. Sfatul apostolului avea deci in vedere o problema reala a bisericii de atunci Credinta Domnului nostru Isus Hristos. In versiunea greaca sensul poate fi ,,credinta Domnului nostru” sau ,,credinta in Domnul nostru”. Din context reiese ca aici este intentionat al doilea inteles (vezi comentariul de la Marcu 11,22; Efeseni 3,12). Slavei. Compara cu 1 Corinteni 2,8. Domnul Isus are toate prerogativele Dumnezeirii (vezi Vol. V, p. 919). El este ,,Imparatul slavei” (Psalmi 24,7). Privind lucrurile din perspectiva vesniciei, chiar si cel mai bogat dintre oameni este sarac in comparatie cu cel neprihanit, care are parte de mostenirea Domnului ,,slavei” (vezi comentariul de la Romani 8,17). Cautand la fata omului. Gr. prosopolepsiai, ,,partinire” (vezi comentariul de la Romani 2,11). Pastrandu-se ,,neintinati de lume” (Iacov 1,27), crestinii ar trebui sa aiba grija ca nu cumva sa-si aleaga slujbasii din biserica tinand cont de bogatie si de statutul social, si nu de darurilor spirituale necesare. 2:2 Caci, de pilda, daca intra in adunarea voastra un om cu un inel de aur si cu o haina stralucitoare, si intra si un sarac imbracat prost; Caci. Acum Iacov ilustreaza practic primejdiile partinirii. Adunarea. Gr. sunagoge, ,,adunare”, ,,intrunire”. Acesta este singurul lor din Noul Testament unde cuvantul sunagoge este folosit pentru biserica crestina. Cu un inel de aur. Gr. chrusodaktulios, ,,cu un inel [inele] de aur pe degetul [degetele] lui”. De obicei inelele erau purtate de oamenii bogati. Stralucitoare. [,,Aratoasa”, KJV]. Gr. lampros, ,,stralucitor”, ,,luxos”, ,,splendid” (compara cu Luca 23,11; Apocalipsa 18,14). Imbracat prost. [,,Vesminte urate”, KJV]. Adica haine nespalate si ponosite, in contrast cu imbracamintea eleganta a bogatului. Se pare ca aici Iacov se refera la aceia care vin din intamplare la serviciul de inchinare al crestinilor, nu la membrii bisericii. Este evident ca acesti vizitatori erau tratati potrivit starii materiale, unul fiind neglijat, iar celalalt onorat. 2:3 si voi puneti ochii pe cel ce poarta haina stralucitoare, si-i ziceti: Tu sezi in locul acesta bun! Si apoi ziceti saracului: Tu stai colo in picioare! Sau: Sezi jos la picioarele mele! Puneti ochii. [,,Aveti respect”, KJV]. Sau ,,priviti la”, ,,cinstiti”, cu dorinta de a intra in gratiile cuiva. Stralucitoare. [,,Batatoare la ochi”, KJV]. Gr. lampros (vezi comentariul de la v. 2). Locul acesta bun. Gr. kalos, despre care unii cred ca aici are sensul de ,,confortabil”, iar altii sustin ca inseamna ,,placut” (vezi RSV). Indiferent de sens, este vorba de respect si servilism. Sezi. Cel sarac nu are parte de amabilitate din partea lor. Are de ales intre a sta nebagat in seama, in picioare, langa perete sau a sedea pe podea, la picioarele membrilor sau ale oaspetilor mai respectati. La. [,,Sub”, KJV]. Adica jos, langa scaunelul pentru sprijinit picioarele. Avand si un scaunel pentru picioare, si un scaun pe care sa stea, aceasta persoana favorizata il trateaza pe sarac ca si cum nu ar fi vrednic nici de cea mai mica atentie. 2:4 Nu faceti voi oare o deosebire in voi insiva, si nu va faceti voi judecatori cu ganduri rele? Deosebire. [,,Partinire”, KJV]. Gr. diakrino, ,,a face deosebire”, ,,a diferentia” (vezi comentariul de la cap. 1,6). O asemenea partinire este o dovada a necunoasterii invataturilor clare ale Domnului cu privire la smerenie si slujire. Prin aceasta partinire, bogatul si saracul fiind tratati atat de diferit, membrii bisericii tagaduiesc prin faptele pretentia ca asculta de umilul Isus (vezi comentariul de la cap. 2,1). Manifestand partialitate, un asemenea crestin arata ca este nehotarat (cap. 1,8), ezitand intre Dumnezeu si lume. Ganduri. Gr. dialogismois, ,,rationamente”. Apostolul ii numeste pe cei partinitori ,,judecatori”, deoarece prin purtarea lor si-au exprimat judecata. I-au judecat pe bogati si pe saraci dupa principii necrestine. Deosebirea facuta intre bogati si saraci este intemeiata pe un fals simt al valorilor – norma folosita de obicei de ,,lume” (vezi cap. 1,27). Pentru un adevarat crestin saracul este la fel de valoros ca si bogatul, Golgota dand aceeasi valoare tuturor. 2:5 Ascultati, preaiubitii mei frati: n-a ales Dumnezeu pe cei ce sunt saraci in ochii lumii acesteia, ca sa-i faca bogati in credinta si mostenitori ai Imparatiei, pe care a fagaduit-o celor ce-L iubesc? Ascultati. Iacov ii cheama la judecata pe acesti ,,judecatori” (v. 4). Frati. Vezi comentariul la cap. 1,2; 2,1. Ales. Gr. eklegomai (vezi comentariul de la Romani 8,33). Forma de aici a acestui cuvant grecesc accentueaza faptul ca Dumnezeu ii alege oameni pentru Sine. Adica ii alege pe oamenii care obisnuiesc sa priveasca la Isus si sa se increada in El (vezi comentariul de la Ioan 6,40). Iar Pavel foloseste cuvantul eklegomai pentru actul lui Dumnezeu de a alege ,,lucrurile josnice ale lumii” pentru a intemeia biserica crestina (vezi comentariul de la 1 Corinteni 1,26–28). Cei ce sunt saraci in ochii lumii acesteia. [,,Saracii lumii acesteia”, KJV]. Adica saraci din perspectiva lumii acesteia. Deoarece ,,lumea” (vezi comentariul de la cap. 1,27) judeca valoarea unui om pe baza bunurilor materiale, adesea saracii sunt dispretuiti de catre cei mai avuti. Totusi Domnul Hristos a rostit o binecuvantare asupra lor, declarand ca in Imparatia Sa vor ajunge mai ales cei saraci (vezi Luca 6,20–25). Dumnezeu ii alege pe cei saraci nu pentru ca sunt saraci, ci pentru ca sunt dispusi sa-i fie credinciosi cu toata inima Domnului Isus si sa se increada cu totul in El (vezi comentariul de la Matei 6,33). Adesea bogatul face din avutiile lui un surogat pentru increderea in Dumnezeu. Prin urmare, aceasta s-ar putea sa nu para atat de necesara pentru bogat ca pentru sarac. Bogati in credinta. Adica bogati in exercitarea credintei. Acelasi om poate fi sarac in ochii lumii, dar bogat inaintea lui Dumnezeu. Mostenitori ai Imparatiei. Aici Iacov vorbeste despre imparatia viitoare a slavei, al carei plan a fost facut inainte de intrarea pacatului in lumea noastra (vezi Daniel 7,27; vezi comentariul de la Matei 25,34). Crestinii nu sunt numai mostenitori, ci si ,,impreuna mostenitori” cu Isus si au parte de toate privilegiile pe care le presupune o astfel de onoare (vezi comentariul de la Romani 8,17). Aceasta ,,imparatie” poate fi comparata cu ,,cununa vietii” (Iacov 1,12), care de asemenea este data ,,celor ce-L iubesc”. 2:6 Si voi injositi pe cel sarac! Oare nu bogatii va asupresc si va tarasc inaintea judecatoriilor? Injositi. [,,Dispretuiti”, KJV]. Gr. atimazo, ,,a dezonora”. Prima parte a acestui verset pare sa continue ideea din versetul 5. Felul in care se poarta Dumnezeu cu oamenii este opus comportamentului la care se refera aici Iacov. Dumnezeu ii trateaza pe toti oamenii la fel, nefacand partinire intre ei pe temeiul statutului social. Daca Dumnezeu i-ar fi judecat si i-ar fi ales pe oameni asa cum faceau acesti crestini, atunci cat de putini dintre ei ar fi fost in biserica si ar fi devenit ,,mostenitori ai Imparatiei” (compara cu 1 Corinteni 1,26)! Necrestinii ar fi putut sa creada ca discriminarea este specifica crestinismului, si tocmai aceasta falsa reprezentare a Domnului Isus Hristos vrea Iacov sa o evite (vezi comentariul de la v. 1). Bogatii. Adica bogatii ca o categorie sociala, mai ales iudeii bogati (vezi v. 7). Persecutia din biserica primara era provocata de iudeii care aveau putere politica, mai ales de saduchei (vezi Vol. V, p. 52; vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 8,1), care ii asupreau de obicei pe saraci. Asupresc. Gr. katadunasteuo, ,,a exercita un control aspru”. Acelasi cuvant grecesc este folosit si pentru suferintele care vin de la Satana (vezi Faptele Apostolilor 10,38). Crestini trebuie sa-i trateze pe altii asa cum ar dori si ei sa fie tratati (vezi comentariul de la Matei 7,12). Iacov le reaminteste membrilor partinitori de nedreptatile pe care li le-au facut ,,bogatii” si astfel ii indeamna sa nu ii asupreasca si ei pe oamenii saraci care vin la adunarile lor. Judecatoriilor. [,,Scaunelor de judecata”, KJV]. Gr. kriteria, ,,curti de judecata” (vezi comentariul de la 1 Corinteni 6,2.4). Nu este vorba doar de tribunalele iudaice, desi adesea iudeii bogati erau cei care initiau persecutia (vezi Faptele Apostolilor 16,19; 17,6; 18,12). 2:7 Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtati? Batjocoresc. [,,Hulesc”, KJV]. Cu siguranta ca acesti bogati care huleau erau fie iudei necredinciosi (vezi Faptele Apostolilor 13,45), fie pagani, deoarece nici un crestin nu ar fi ,,hulit” numele Domnului Isus Hristos. In primele secole ale erei crestine ascultarea de Hristos facea viata foarte dificila. Ei. In greaca acest cuvant este accentuat. Se refera la ,,bogatii” din versetul 6. Nu sunt ,,ei”, acesti bogati, cei care Il hulesc pe Domnul nostru, fata de care voi sunteti dispusi sa manifestati partinire? Frumosul. [,,Scumpul”, KJV]. Gr. kalos, ,,frumos”, ,,excelent”, ,,onorabil”. Nume. Fara indoiala este vorba de numele Domnului Hristos, dupa care erau cunoscuti ucenicii (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 11,26) si pentru care sufereau (vezi Faptele Apostolilor 5,41; 1 Petru 4,14–16). Numele Domnului Hristos este ,,frumos”, sau ,,onorabil”, deoarece ofera onoare si da pret celor care-l poarta. Pe care-l purtati. [,,Cu care sunteti numiti”, KJV]. O exprimare asemanatoare este folosita in Faptele Apostolilor 15,17, in discursul tinut de Iacov (vezi Amos 9,12). Iacov declara ca, avand in vedere faptele arogante ale celor bogati (v. 6), vizitatorul bogat nu merita ca membrii unei biserici sa fie partinitori cu el atunci cand le viziteaza biserica. Ei trebuie sa ii respecte pe bogati, dar nu mai mult decat pe cei saraci. 2:8 Daca impliniti Legea imparateasca, potrivit Scripturii: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti, bine faceti. Daca. Literal, ,,daca intr-adevar”. Impliniti. Gr. teleo, ,,a aduce la indeplinire”, ,,a savarsi perfect”. Teleo e mai puternic decat tereo (v. 10). Compara pleroo, ,,a implini”, din Matei 5,18, care este folosit cu sensul de ,,a umple pana la varf”. Imparateasca. Gr. basilikos, ,,apartinand unui rege”, deci ,,principal”, ,,suprem”. Asadar ,,Legea imparateasca” poate insemna fie o lege data de un imparat, aici Imparatul cerului, fie o lege suprema. Legea iubirii este principiul suprem pe care se bazeaza toate celelalte legi sfinte. ,,Legea imparateasca”, Decalogul, care mai este numita si ,,legea desavarsita” (vezi comentariul de la Iacov 1,25; compara cu GC 466), este bazata pe acest principiu. Scripturii. Gr. graphe, literal, ,,scriere”. In Scripturi se gaseste regula vietuirii crestine. Iacov, la fel ca scriitorii Noului Testament, foloseste termenul graphe facand referire la Vechiul Testament (vezi comentariul de la 2 Timotei 3,16). Porunca ,,sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti” apare pentru prima data in Leviticul 19,18 si este sustinuta si intarita de Domnul Hristos (vezi comentariul de la Matei 5,43; 19,16–19; 22,37–40; Luca 10,27–29; Ioan 13,34). Bine faceti. Crestinul care implineste in viata sa aceasta lege desavarsita se bucura de aprobarea divina. Dar porunca aceasta face referire atat la cel sarac, cat si la cel bogat, deoarece amandoi sunt ,,aproapele” si ar trebui sa fie considerati egali. Daca ii iubesti numai pe ,,bogati” ca ,,pe tine”, nu implinesti legea. 2:9 Dar daca aveti in vedere fata omului, faceti un pacat, si sunteti osanditi de Lege ca niste calcatori de lege. Cautati la fata omului. Vezi comentariul de la versetul 3. Faceti un pacat. Se poate ca membrii bisericii sa fi crezut ca dand o deosebita cinste celor ,,bogati” implinesc legea iubirii. Dar tocmai legea aceasta arata ca ei pacatuiau, manifestand partinire in relatiile lor cu oamenii. Osanditi. [,,Convinsi”, KJV]. Gr. elegcho, ,,a convinge [cu dovezi de vinovatie]”, ,,a demasca” (vezi comentariul de la Ioan 16,8). Lege. Legea este standardul desavarsit al neprihanirii, pe temeiul caruia sunt evaluate faptele oamenilor (vezi comentariul de la Romani 3,20; Iacov 1,25). Calcatori de Lege. Gr. parabatai, literal, ,,aceia care se abat de la calea [adevarata]”. 2:10 Caci, cine pazeste toata Legea, si greseste intr-o singura porunca, se face vinovat de toate. Pazeste. Gr. tereo, ,,a pazi”, ,,a avea mare grija de”. Aici Iacov da ca exemplu un membru al bisericii despre care presupune ca tine intreaga lege, cu exceptia unei porunci. Dar nu afirma ca o astfel de persoana chiar exista in realitate. Greseste. Gr. ptaio, ,,a se poticni”, ,,a nu-si implini datoria”. Porunca. Legea nu este o colectie de porunci separate si izolate; ea este transcrierea perfecta si armonioasa a vointei lui Dumnezeu. Toate poruncile sunt manifestari ale iubirii puse in practica, fie fata de Dumnezeu, fie fata de semeni. A asculta doar de poruncile care ne convin si a le ignora pe celelalte, chiar numai una, da pe fata dorinta de a face propria noastra voie, si nu pe a lui Dumnezeu. Iubirea dispare si apare pacatul original: vointa egoista. Vinovat de toate. Calcarea legii, civile sau religioase, nu inseamna neaparat nerespectarea tuturor poruncilor, este de ajuns nerespectarea uneia singure. Problema fundamentala este loialitatea fata de autoritate, si este suficienta o singura incalcare pentru a arata dispozitia inimii. ,,O sticla care este lovita intr-un singur loc se sparge. Legea nu este o colectie de zece popice, dintre care unul poate fi doborat in timp ce celelalte sunt lasate in picioare. Legea este o unitate, unitatea ei este iubirea; calcarea unei singure porunci inseamna un atac la adresa iubirii ca un tot” (R. C. H. Lenski, The Interpretation of the Epistle to the Hebrews and of the Epistle of James, Wartburg Press, Columbus, Ohio, 1946, p. 572). Dupa cum un lant se rupe prin cedarea chiar si a celei mai slabe verigi, dupa cum o nota poate sa strice intreaga armonie a unei melodii, asa cum o rana dauneaza intregului corp si asa cum un madular afectat de lepra face ca omul afectat sa fie numit lepros, tot asa cel care calca o singura porunca se face vinovat de calcarea intregii legi. 2:11 Caci, Cel ce a zis: Sa nu preacurvesti, a zis si: Sa nu ucizi. Acum, daca nu preacurvesti, dar ucizi, te faci calcator al Legii. Cel. Exista un singur Datator de lege (vezi cap. 4,12), iar legea este exprimarea vointei Sale (vezi comentariul de la Exodul 20,1). Astfel, autoritatea Lui este manifestata in fiecare dintre cele zece porunci rostite la Sinai, si oricine calca intentionat una dintre aceste porunci se razvrateste impotriva vointei lui Dumnezeu. A zis. Probabil se face referire la faptul ca Domnul a rostit Cele Zece Porunci (vezi comentariul de la Exodul 20,1; Deuteronomul 5,26). Sa nu preacurvesti. Apostolul da doua exemple din Cele Zece Porunci, desi oricare alte doua ar fi putut sa fie la fel de ilustrative. In Predica de pe Munte Hristos Insusi a citat aceste doua porunci, declarand ca ele pot fi calcate atat in spirit cat si in litera (vezi Matei 5,21–28). Prin ilustratia aceasta Iacov arata ca pazirea unei parti a legii nu anuleaza calcarea unei alte parti. Nici un judecator pamantesc nu va ierta calcarea unei legi numai pentru faptul ca inculpatul a respectat multe alte legi. Astfel, membrilor bisericii care isi scuza partinirea fata de cei bogati, considerand asta o implinire a legii iubirii, li se aduce aminte ca practica aceasta nu scuza nedreptatile fata de cei saraci. Unitatea adevaratei iubiri crestine este astfel distrusa. Calcator. Vezi comentariul de la versetul 9. Legii. Astfel spiritul legi este calcat si se da pe fata lipsa predarii depline fata de vointa lui Dumnezeu. 2:12 Sa vorbiti si sa lucrati ca niste oameni care au sa fie judecati de o lege a slobozeniei: Sa vorbiti. Rezumand, apostolul ii indeamna pe credinciosi sa se straduiasca sa traiasca zilnic, atat in vorbire cat si in fapte, conform Legii lui Dumnezeu. Declaratia lui Iacov, ca oamenii sunt raspunzatori pentru cuvintele si faptele lor, ii este specifica si este o noua aluzie la invataturile Domnului Hristos (vezi Matei 12,36.37). Judecati. Raportul vietii fiecarui om va fi intr-o zi judecat de Dumnezeu (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 17,31; 2 Corinteni 5,10). Lege a slobozeniei. Vezi comentariul de la Iacov 1,25. In cele din urma oamenii vor fi judecati dupa standardele Decalogului si dupa celelalte ,,cuvinte” pe care le-a rostit Domnul Isus (vezi comentariul de la Ioan 12,48). ,,Pacatul poate sa triumfe numai prin slabiciunea mintii si prin distrugerea libertatii sufletului. Supunerea fata de Dumnezeu inseamna refacerea omului – readucerea lui la slava si demnitatea de om. Legea divina fata de care suntem adusi in supunere este ‘legea slobozeniei’ ” (DA 466). Vezi Mishnah Aboth 6. 2. 2:13 caci judecata este fara mila pentru cel ce n-a avut mila; dar mila biruieste judecata. Judecata. Iacov isi incheie sfatul cu privire la favoritismul fata de bogati. Avertismentul biblic al judecatii nemiloase pentru aceia care nu practica mila este un principiu echitabil si e prezent atat in Vechiul Testament (vezi comentariul de la 2 Samuel 22,26.27; Proverbe 21,13) cat si in Noul Testament (vezi comentariul de la Matei 5,7; 6,15; 7,1; 18,21–35; 25,41–46). Mila. Gr. eleos, ,,compasiune”, ,,mila”, ,,indurare”. Vezi comentariul de la Matei 5,7 (vezi Nota Suplimentara de la Psalmi 36; vezi comentariul de la Mica 6,8). Biruieste. [,,Se bucura”, KJV]. Gr. katakauchaomai, ,,a se veseli de”, ,,a se fali impotriva”. Omul milos intampina judecata cu incredere, fara frica. El stie ca Dumnezeu va fi milos fata de cei care dau pe fata mila. Avand mila, Dumnezeu nu inlatura dreptatea, asa cum L-a acuzat Satana. Crucea a dovedit falsitatea acestei acuzatii (vezi DA 761, 762) si a dat pe fata splendoarea indurarii divine (vezi comentariul de la Psalmi 85,10). 2:14 Fratii mei, ce-i foloseste cuiva sa spuna ca are credinta, daca n-are fapte? Poate oare credinta aceasta sa-l mantuiasca? Fratii mei. Vezi versetele 1 si 5 ; vezi comentariul de la capitolul 1,2. Ce-i foloseste? Literal, ,,Ce folos?”, adica pentru mantuire. Aici apostolul trece la un alt aspect al datoriilor practice ale ,,religiei curate” (vezi comentariul de la cap. 1,27). Probabil ca unii membri ai bisericii (cap. 2,1–13) isi scuzau respectul fata de cei bogati facand apel la folosirea gresita a legii iubirii. Se pare ca altii (v. 14–26) isi scuzau lipsa faptelor bune sustinand ca aveau ,,credinta”. Credinta. Gr. pistis, ,,convingere”, ,,incredere” (vezi comentariul de la Evrei 11,1). Se pare ca membrul cu pricina sustinea ca poate sa existe credinta fara fapte, in timp ce Iacov declara ca acea ,,credinta” care nu are ca rezultat ,,fapte” bune nu are nici o valoare. Credinta adevarata este dovedita prin faptele pe care le produce, nu prin simpla marturisire personala. Cel care pretinde ca are ,,credinta” fara ,,fapte” poate fi comparat cu omul care crede ca este religios (compara cu Iacov 1,26), dar nu da pe fata ,,religiunea curata si neintinata”. Fapte. In capitolele 1 si 2 apostolul a subliniat importanta faptelor crestinesti. Acum el ii confrunta direct pe cei care, desi marturisesc ca sunt crestini, neglijeaza ,,religiunea curata” (vezi cap. 1, 27). Aici, la fel ca in scrierile lui Pavel (vezi comentariul de la Romani 2, 6–10), Iacov subliniaza atat necesitatea credintei cat si a faptelor. Faptele devin parte a unei vieti convertite – acele fapte care izvorasc spontan din credinta. Poate oare credinta? Literal, ,,poate credinta fara fapte?” Din versiunea greaca reiese ca Iacov asteapta un raspuns negativ: ,,Nu, sigur ca nu”. Credinta care nu-si gaseste expresia in fapte bune nu va salva pe nimeni, si nici faptele bune fara credinta adevarata (vezi comentariul de la Romani 3,28). 2:15 Daca un frate sau o sora sunt goi si lipsiti de hrana de toate zilele, Daca. Iacov da un exemplu de situatie obisnuita care pune adesea la incercare autenticitatea credintei unui crestin. Goi. Gr. gumnos (vezi comentariul de la Ioan 21,7). Cuvantul acesta face referire la cei imbracati subtire, nepregatiti sa faca fata vremii neprielnice. Lipsiti. Acestei persoane ii lipsesc chiar si cele mai esentiale lucruri pentru a trai. 2:16 si unul dintre voi le zice: Duceti-va in pace, incalziti-va si saturati-va! fara sa le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi? Unul dintre voi. Fara sa numeasca pe cineva, apostolul atrage cu tact atentia asupra acestei purtari inumane, avand poate in minte anumite intamplari reale. Duceti-va in pace. O forma obisnuita de ramas bun la iudei si nu numai (vezi Faptele Apostolilor 16,36). Aici ea da la iveala sustragerea de la datorie: ,,Duceti-va si fie ca Dumnezeu sau vreun prieten sa va ajute in nevoile voastre”. Incalziti-va si saturati-va. Pentru a imbraca corpul care tremura si pentru a alina chinurile foamei e nevoie de ceva mai mult decat doar de credinta. A oferi texte biblice si percepte evlavioase fara ajutorul material necesar, ar fi o cruda bataie de joc. Din versiunea greaca se intelege ca acesti membri ai bisericii considerau ca este de datoria altora sa aiba grija de nevoile acestor oameni. Trebuincioase. Acesti credinciosi, care se faleau ca au ,,credinta”, le refuzau nevoiasilor chiar si cele mai elementare lucruri necesare, desi se pare ca aveau posibilitati materiale. La ce i-ar folosi? Aceasta credinta goala nu este de nici un folos celor care au nevoie de ajutor material. Si nu foloseste nici credinciosului, care pierde inca o ocazie de a-L ajuta pe Domnul Hristos, in persoana celor mai ,,neinsemnati frati” ai Sai (Vezi 1 Ioan 3,17; vezi comentariul de la Matei 25,41–45). 2:17 Tot asa si credinta: daca n-are fapte, este moarta in ea insasi. Credinta. Adica acea ,,credinta” fara ,,fapte” din v. 14. O astfel de credinta este doar convingerea intelectuala ca anumite doctrine sunt adevarate. Mintea este convinsa din cauza dovezilor coplesitoare din Cuvantul lui Dumnezeu, dar inima ramane rece si neconvertita. N-are fapte. Dupa cum numai prin fapte se poate dovedi ca este adevarata dorinta de bine pentru cei saraci si lipsiti, tot asa si credinta nu poate adevarata fara fapte. Credinta fara fapte bune este credinta numai cu numele, fara principiul viu care sa controleze inima (compara cu Romani 2,13; 1 Corinteni 13). Moarta. Ca si un cadavru, credinta fara fapte poate sa se asemene cu cea adevarata, dar este fara viata. Dupa cum o vita-de-vie moarta nu poate aduce roade, credinta moarta nu produce fapte crestinesti veritabile. Amandoua sunt lipsite de valoare. In ea insasi. Iacov nu compara credinta cu faptele, ci o credinta adevarata cu o credinta moarta. Credinta moarta are convingerea existentei lui Dumnezeu, dar se va dovedi fara folos, deoarece aceasta convingere mentala nu il face pe om in stare sa slujeasca. Pe langa faptul ca e fara de valoare in viata aceasta, credinta aceasta moarta nu poate sa-l mantuiasca pe cel care o are (vezi comentariul de la v. 14). 2:18 Dar va zice cineva: Tu ai credinta, si eu am faptele. Arata-mi credinta ta fara fapte, si eu iti voi arata credinta mea din faptele mele. Dar. [,,Da”, KJV]. Gr. alla, ,,dar”. Iacov prezinta aici un dialog imaginar intre doua persoane. Prima persoana, se pare, un crestin, pretinde ca e mantuit numai prin credinta, iar a doua persoana, se pare, un iudeu, poate un iudeu crestin, sustine ca e mantuit prin propriile sale fapte. Iacov nu sustine nici unul din cele doua puncte de vedere, dar il provoaca (in ultima parte a versetului) pe cel care sustine doar credinta. Arata. Gr. deiknumi, ,,a demonstra”, ,,a dovedi”. Iacov isi incepe argumentatia si expune falsitatea opiniei ca poate sa existe credinta fara fapte. Fara. Este imposibila credinta fara fapte, deoarece fiind un principiu, o atitudine a mintii, ea se va manifesta intotdeauna prin actiuni exterioare. Daca cineva nu face fapte bune inseamna ca ii lipseste credinta adevarata. Voi arata. Credinta adevarata isi va gasi expresia in fapte dezinteresate, deoarece da nastere la o dorinta de a servi oamenilor. Asa au stat lucrurile cu Domnul Hristos si asa se va intampla cu toti cei care-I urmeaza exemplul. 2:19 Tu crezi ca Dumnezeu este unul, si bine faci; dar si dracii cred si se infioara! Crezi. Iacov admite ca o teologie corecta poate fi avea ca rezultat o credinta ,,moarta”. Dumnezeu este Unul. Aceasta doctrina sta la baza intregii teologii crestine. Credinta intr-un singur Dumnezeu, atotputernic si personal, ii deosebea pe iudei si pe primii crestini de adeptii altor religii. Bine faci. Compara ironia lui Iacov cu cea a Domnului Hristos din Marcu 7,9. O teologie corecta este de mare insemnatate, dar este numai un mijloc pentru scopul mai important, o viata crestina veritabila. Dracii. Gr. daimonia, ,,demoni” (vezi comentariul de la Marcu 1,23). In ce priveste originea demonilor, vezi 2 Petru 2,4. Nimeni nu se indoieste ca demonii cred in existenta lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Marcu 3,11; 5,7). Credinta lor poate fi corecta din punct de vedere intelectual, dar cu toate acestea ei raman demoni. Acum nimeni nu mai poate sustine ca doctrinele corecte sunt o credinta suficienta. Credinta care mantuieste transforma viata. Se infioara. [,,Tremura”, KJV]. Gr. phrisso, ,,a se zbarli”, ,,a fi ingrozit”, ,,a tremura [de groaza]”. Demonii sunt atat de convinsi de existenta lui Dumnezeu incat se infioara cand se gandesc la pedeapsa pe care ii asteapta in ziua judecatii (vezi comentariul de la Matei 25,41; 2 Petru 2,4). 2:20 Vrei dar sa intelegi, om nesocotit, ca credinta fara fapte este zadarnica? Vrei. Gr. thelo, ,,a fi hotarat”, ,,a dori”. Este posibila si traducerea: ,,Doresti sa sti?” Iacov face apel la intelect, deoarece adesea adevaratul obstacol la primirea adevarului este ignoranta voita. Intelegi. [,,Stii”, KJV]. Gr. ginosko, ,,a intelege si a aprecia”. Nesocotit. [,,Stupid”, KJV]. Gr. kenos, ,,lipsit de continut”, ,,insuficient” (vezi comentariul de la 1 Corinteni 15,14). O credinta moarta este o credinta goala, deoarece nu poate mantui pe nimeni. Printr-o avertizare solemna Iacov face apel la acei membri ai bisericii a caror credinta nu e mai eficienta decat a demonilor. Fara. Gr. choris, ,,lipsit de” (compara cu v. 18). Nu faptele fac credinta vie, ci o credinta vie va produce fapte bune. Zadarnica. [,,Moarta”, KJV]. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru traducerea ,,neproductiva”, ,,sterila”, ,,inefectiva”. Indiferent de exprimarea aleasa, sensul este clar – o simpla marturisire de credinta e fara folos (vezi v. 14, 16) atat pentru cel care marturiseste ca o are cat si pentru cei in nevoie. 2:21 Avraam, parintele nostru, n-a fost el socotit neprihanit prin fapte, cand a adus pe fiul sau Isaac jertfa pe altar? Avraam, parintele nostru. Atat crestinii iudei cat si crestinii dintre neamuri sunt descendenti spirituali ai lui Avraam (vezi comentariul de la Romani 4,10–12; Galateni 3,7–9.29). Dupa apelul facut la logica (v. 19), Iacov face acum apel la Scriptura. Crestinii sinceri nu pot sa-si doreasca ceva mai mult decat o credinta ca a lui Avraam. A fost. Din versiunea greaca se intelege ca destinatarii acestei epistole aveau sa fie repede de acord cu cele afirmate de Iacov. Socotit neprihanit. [,,Indreptatit”, KJV]. Gr. dikaiaoo, ,,a declara neprihanit” (vezi comentariul de la Romani 2,13; 3,28). Prin fapte. Literal, ,,din fapte”. Iacov nu spune ca faptele singure il vor declara neprihanit pe pacatos. El releva ca faptele lui Avraam au dovedit autenticitatea credintei sale, prin care Dumnezeu il declarase neprihanit. Ca si Pavel (vezi comentariul de la Romani 4,1–25; Evrei 11,4–39), Iacov arata rolul important al credintei in cadrul indreptatirii si, citand faptele meritorii ale neprihanitilor, ilustreaza puterea ei. Cand. Evenimentul la care se face referire nu este prima ocazie din viata lui Avraam cand Dumnezeu l-a declarat neprihanit. Prima ocazie a fost cu cativa ani inainte de nasterea lui Isaac, si este descrisa in Romani 4. Dupa multi ani, Dumnezeu a pus la incercare credinta lui Avraam, cerandu-i sa-l aduca pe Isaac ca jertfa. Cand patriarhul a inceput ,,faptele” care pregateau aducerea jertfei, el a dat dovada de autenticitatea credintei sale. A adus. [,,A oferit”, KJV]. Vezi Genesa 22,5–13; Evrei 11,17. Altar. Numai convingerea neclatinata a lui Avraam ca Dumnezeu este vrednic de incredere poate sa explice supremul sau act de ascultare. Credinta lui, asa cum a fost dovedita prin ,,faptele” sale, a primit din nou, ca si in prima ocazie de indreptatire (vezi Genesa 15,6), aprobarea lui Dumnezeu (vezi Genesa 22,15–18). 2:22 Vezi ca credinta lucra impreuna cu faptele lui, si, prin fapte, credinta a ajuns desavarsita. Vezi. [,,Vezi?”]. In versiunea greaca acest cuvant poate fi citit ca o simpla afirmatie si probabil ca asa ar si trebui sa fie aici. Ilustratia experientei lui Avraam poate fi inteleasa de toti. Credinta. Si anume credinta care l-a determinat pe Avraam sa-l aduca jertfa pe Isaac. Lucra impreuna. Gr. sunergeo, ,,a lucra impreuna cu”, ,,a conlucra cu”. Versetul acesta este culminarea logica a argumentatiei cu privire la legatura dintre credinta si fapte. Iacov nu este interesat in primul rand ca sa fie recunoscuta importanta faptelor, ci este preocupat de legatura dintre adevarata credinta si faptele crestinesti. Fara o credinta statornica nimeni nu poate infrunta de bunavoie problemele si pericolele. Adevarata credinta ii ajuta pe oameni sa faca fapte mari. Cu faptele lui. [,,Prin fapte”, KJV]. Vezi comentariul de la versetul 21. ,,Faptele lui” Avraam au constat in ascultarea de poruncile lui Dumnezeu, nu in indeplinirea unui sir de fapte prescrise de vreo autoritate omeneasca. Desavarsita. Gr. teleioo, ,,a aduce [ceva] la tinta”, ,,a incheia” (vezi comentariul de la Matei 5,48; Luca 13,32). In viata unui crestin adevarat credinta si faptele nu pot fi separate. Cand Avraam a fost incercat, faptele lui au dovedit autenticitatea credintei sale. 2:23 Astfel s-a implinit Scriptura care zice: Avraam a crezut pe Dumnezeu, si i s-a socotit ca neprihanire; si el a fost numit prietenul lui Dumnezeu. S-a implinit. Adica s-a indeplinit pe deplin (compara cu Genesa 15,6; vezi comentariul de la Matei 5,17). Inainte de nasterea lui Isaac Dumnezeu ii promise lui Avraam ca va avea multi urmasi (vezi comentariul de la Genesa 15,1–5). Profetia aceasta depindea de nasterea unui fiu si de perpetuarea familiei sale. Chiar daca era in varsta si nu avea copii, Avraam a crezut ca fagaduinta lui Dumnezeu se va implini (vezi comentariul de la Genesa 15,6). Dar, dupa multi ani, Dumnezeu a cerut ceva care aparent zadarnicea fagaduinta originala, de a face din Avraam o natiune mare. Totusi Avraam s-a increzut in intelepciunea lui Dumnezeu si a ascultat. Crezut. Vezi comentariul de la Genesa 15,6. Socotit. Gr. logizomai, ,,a socoti”, ,,a calcula” (vezi comentariul de la Romani 4,3). Avraam a fost declarat neprihanit deoarece se increzuse in cuvantul lui Dumnezeu si primise cu bucurie fagaduinta unui Rascumparator (vezi comentariul de la Galateni 3,6). Cea mai puternica dovada a increderii sale in Dumnezeu a fost descoperita in supunerea la porunca divina de a-l ucide pe Isaac – un act care aparent anula insasi fagaduinta lui Dumnezeu. Aceasta grea si suprema incercare a indreptatit declaratia lui Dumnezeu despre credinciosia patriarhului. Prietenul lui Dumnezeu. Vezi 2 Cronici 20,7. Titlul acesta era des folosit cu privire la Avraam de catre iudei, iar astazi este obisnuit printre arabi. Autenticitatea increderii lui Avraam in Dumnezeu este un exemplu pe care toti ar trebui sa doreasca sa il urmeze. 2:24 Vedeti dar ca omul este socotit neprihanit prin fapte, si nu numai prin credinta. Vedeti. Folosindu-l pe Avraam ca exemplu pentru faptul ca este imposibila separarea credintei de fapte, Iacov trage concluzia la argumentatia din versetele 14–23. Socotit neprihanit. [,,Indreptatit”, KJV]. Iacov nu tagaduieste ca omul este declarat neprihanit prin credinta, deoarece declaratia pe care tocmai a citat-o din Genesa 15, 6 este o dovada in acest sens. Totusi el infirma opinia ca o simpla marturisire de credinta poate sa indreptateasca pe cineva. Faptele bune insotesc si dovedesc credinta prin care omul este socotit neprihanit. Daca nu exista ,,fapte”, este evident ca nu este nici credinta adevarata (vezi comentariul de la Iacov 2,17.20). Prin fapte. Nici un om care vrea sa se asemene tot mai mult cu Domnul Hristos nu va trai o viata lipsita de fapte bune. Nu numai. Apostolul continua sa accentueze faptul ca faptele si credinta sunt inseparabile (vezi comentariul de la v. 22). Cu siguranta ca nu se refera la ,,faptele legii” in sensul ritualurilor iudaismului (vezi comentariul de la Romani 3,28). 2:25 Tot asa, curva Rahav: n-a fost socotita si ea neprihanita prin fapte, cand a gazduit pe soli si i-a scos afara pe alta cale? Tot asa. Pentru a ilustra mai bine principiul credintei dovedite de fapte bune, Iacov aminteste de inca un binecunoscut incident din Vechiul Testament. Invatatura este asemanatoare cu cea luata din experienta lui Avraam, desi actul suprem al credintei se deosebeste de cel al patriarhului. Rahav. Vezi comentariul de la Iosua 2,1; Evrei 11,31. Avraam era vestit pentru evlavie; Rahav, pentru imoralitate. Credinta lui Avraam era cu mult anterioara momentului in care l-a adus jertfa pe Isaac; Rahav nu Il cunostea demult pe Dumnezeu. Dar amandoi si-au dovedit credinta netinand seama de siguranta personala si acceptand fara sovaire planul lui Dumnezeu. Iacov arata ca atat cel mai onorat dintre credinciosi cat si cea mai dispretuita dintre pagane au fost socotiti neprihaniti prin credinta manifestata in fapte. Socotita … neprihanita. [,,Indreptatita”, KJV]. Vezi comentariul de la v. 21. Rahav a fost gata sa impartaseasca soarta poporului lui Dumnezeu si si-a demonstrat credinta in Dumnezeul lui Israel punandu-si in primejdie viata pentru a le salva pe iscoade. Iacov da de inteles ca daca si-ar fi marturisit credinta in Dumnezeul lui Israel, dar nu i-ar fi ascuns pe soli, credinta ei ar fi fost fara rod si deci moarta. 2:26 Dupa cum trupul fara duh este mort, tot asa si credinta fara fapte este moarta. Duh. Sau ,,rasuflare”. Apostolul isi incheie argumentatia cu un fapt incontestabil, invitandu-i pe adversarii sai sa-l ia in considerare – trupul este mort daca lipseste rasuflarea (vezi comentariul de la Genesa 2,7). Credinta. Adica asa-numita credinta, deoarece nu exista credinta autentica fara fapte. Consimtamantul intelectual si convingerea credula pot sa existe fara fapte bune, dar nu si credinta vie, care conlucreaza cu planul lui Dumnezeu pentru refacerea omului. Moarta. Credinta lui Avraam, a lui Rahav sau a oricaruia dintre ceilalti credinciosi amintiti in Evrei 11 nu era moarta. Ea le-a dat putere sa asculte de Dumnezeu. Crestinii cu numele, fara o viata care sa reflecte lucrarea Domnului Hristos in favoarea lor, sunt ca niste cadavre. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1–26TM 125 2–54T 550 5 CH 424; Ev 565 5, 6 2T 160 6, 7 AA 157 7 MB 107; MH 491 8 GC 466 10 AH 327; DA 763; Ev 372; FE 118; GC 582; MB 51; 1T 532; 3T 524; 4T 55, 253 12 DA 466; GC 482 13 COL 178; 6T 282 14 GC 472; 2T 657, 663; 4T 58, 250 14–162T 685 14–172T 160 15–17MM 251; WM 32 16 7T 291 17 CS 29; PP 73, 154; SC 61; 1T 192, 620, 705; 2T 159, 167, 236, 645, 663; 3T 249, 393; 4T 58, 228; WM 316 17–192T 657 18 CS 41; FE 337; PP 279; 1T 123, 132; 4T 308, 596; 5T 537 19 DA 777; EW 227; SC 63; 2T 161 20 CS 29; TM 443; 4T 250, 527; 6T 112 20–22GC 472 21–23PP 153 22 CS 263; PP 73; SR 289; 2T 689; 3T 393 23 PP 128, 140; 4T 615; 6T 342 24 GC 472; 3T 526 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: