1:8 caci este un om nehotarat si nestatornic in toate caile sale.
Nehotarat. Gr. dipsuchos, literal, ,,cu sufletul impartit”. Cuvantul acesta face referire la omul nehotarat din v. 6. Mintea lui este impartita intre ispita placerilor firesti si chemarea loialitati fata de Dumnezeu. In cartea Calatoria crestinului, John Bunyan l-a numit pe omul acesta Domnul Fata-in-doua-parti. Omul ,,nehotarat” are doua ,,suflete”, sau doua lucruri carora incearca sa le fie loial. Compara expresia ebraica ,,inima nehotarata” [,,inima impartita”] (vezi 1 Cronici 12,33). Fara indoiala ca Iacov se gandea la cuvintele Domnului Hristos din Predica de pe Munte: ,,Nimeni nu poate sluji la doi stapani” (Matei 6,24). Omul ,,nehotarat” schiopateaza intre credinta si necredinta, in timp ce omul hotarat nu ezita deloc.
De fapt versetul acesta face parte din versetul anterior, iar impreuna ar putea sa fie traduse astfel: ,,Omul acela [nehotarat] sa nu-si inchipuie ca un om nehotarat, fiind nestatornic in toate caile sale, va primi ceva de la Domnul”.
Nestatornic. Gr. akatastatos, ,,nestatornic”, ,,instabil”, ,,schimbator”. Forma substantivala akatastatos e folosita de obicei cu sensul de ,,dezordine”, ,,confuzie”, ,,tulburare”, ,,nestatornicie”, si este asociata cu ,,razboaie”, in opozitie cu ,,pace” (vezi Luca 21,9; 1 Corinteni 14,33; 2 Corinteni 6,5; 12,20).
In toate caile sale. In timp ce instabilitatea despre care se vorbeste in versetul 6 se refera in deosebi la problema rugaciunii, apostolul foloseste ocazia aceasta pentru a sublinia faptul ca un astfel de om e nestatornic si in alte aspecte ale vietii sale. Toate ,,caile” sale, adica obiceiurile, actiunile si gandurile vor reflecta nehotararea sa, iar experienta lui religioasa nu se va dovedi niciodata satisfacatoare, nici pentru sine si nici pentru Dumnezeu. Framantarea si confuzia in toate treburile vietii sunt consecintele naturale ale lipsei de incredere in Dumnezeu. Avem nevoie de intelepciune pentru a alege zilnic cum sa traim, deoarece oscilarea intre a ne increde in noi insine si a ne increde in Dumnezeu este curata nechibzuinta. Urmarirea unui singur scop este esentiala pentru succesul spiritual al crestinului.