English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Isaia

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Isaia, 7


7:1 S-a intamplat, pe vremea lui Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Ozia, imparatul lui Iuda, ca Retin, imparatul Siriei, s-a suit cu Pecah, fiul lui Remalia, imparatul lui Israel, impotriva Ierusalimului, ca sa-l bata; dar n-a putut sa-l bata.

Pe vremea lui Ahaz. Vezi tabelul, Vol. II, p. 77. Solia aceasta pare sa fi fost data cam pe la anul 734 i.Hr., aproape de inceputul domniei lui Ahaz (vezi comentariul la v. 16). Pentru cadrul istoric al evenimentelor amintite aici, vezi Vol. II, p. 86.

Retin, imparatul Siriei si Pecah. Sursele asiriene arata ca Ozia luase o pozitie ferma impotriva Asiriei, impartasita, probabil, si de fiul sau, Iotam, dar ca Ahaz era prietenos. Acesta din urma a trimis aur si argint, pe care l-a luat de la Templu si din propriul sau palat, lui Tiglat-pileser ca sa cumpere ajutor asirian (vezi comentariul la 2Regi 16,5-10). Stim din 2Regi 15,29 ca Pecah al lui Israel era anti-asirian, intrucat Tiglat-pileser a venit contra lui; iar din surse asiriene mai stim ca acest lucru era valabil si cu privire la Retin din Siria. Probabil ca majoritatea natiunilor din Asia apuseana erau unite pe vremea aceea intr-o alianta contra Asiriei, iar atacul lui Pecah si al lui Retin asupra lui Ahaz avea ca scop sa-l detroneze pe el si sa puna un nou rege, si poate sa oblige regatul lui Iuda sa intre in coalitie contra Asiriei.

N-au putut sa-l bata. Dupa 2Cronici 28,5-15 Iuda suferise o infrangere dezastruoasa din partea lui Pecah si a lui Retin, iar Elat, la Golful Acaba, cazuse in mainile Siriei (2Regi 16,6). Dar, desi asediata, cetatea Ierusalim nu a fost luata (2Regi 16,5).



7:2 Cand au venit si au spus casei lui David: Sirienii au tabarat in Efraim! a tremurat inima lui Ahaz si inima poporului sau, cum se clatina copacii din padure cand bate vantul.

Au spus. Adica i s-a raportat lui Ahaz, reprezentantul in viata al casei lui David. Atacul era directionat in special impotriva dinastiei lui David, intrucat avea scopul de a-l detrona pe Ahaz si de a aseza un nou rege, din casa lui Tabeel, pe tronul lui Iuda (v. 6).

Inima lui. In sulul 1QIsa de la Marea Moarta lipsesc cuvintele acestea.

A tremurat. Ahaz a fost apucat de groaza in fata perspectivei de a fi inlaturat de la tron (v. 6). Fiind un apostat, el nu se incredea in Dumnezeu, si i se parea ca regatul lui va cadea in curand.



7:3 Atunci Domnul a zis lui Isaia: Iesi inaintea lui Ahaz, tu si fiul tau Sear-Iasub, la capatul canalului de apa al iazului de sus, pe drumul care duce la ogorul inalbitorului,

Iesi. Cu toate ca Ahaz era un rege pacatos, Domnul nu are de gand sa ingaduie ca dinastia lui David sa se stinga (vezi Geneza 49,10; 2Samuel 7,12, 13). De aceea, Isaia a fost trimis la rege ca sa-l informeze de planul Domnului de a ocroti regatul lui Iuda si de a-i infrange invadatorii.

Sear-Iasub. Literal: ,,[o] ramasita [se va] intoarce”. Isaia si copiii lui erau randuiti de Dumnezeu ca semne pentru popor (cap. 8,18). La fel stau lucrurile si cu contemporanul lui Isaia, Osea, ai carui copii purtau si ei nume cu semnificatie (Osea 1,4-9). Isaia a tinut in mod constant inaintea poporului solia aceasta a intoarcerii ramasitei (capitolele 4,2.3; 10,21; etc.).

Al iazului de sus. Aprovizionarea cu apa a cetatii era totdeauna importanta pe timp de asediu. ,,Iazul de sus” a fost identificat ca fiind izvorul de sus Ghihon, cunoscut ca Izvorul Sf. Maria sau Fantana Fecioarei (vezi Ierusalimul in perioada israelita). Era asezat in valea Chedron pe partea de rasarit a Ofelului si la sud de Templu. Chiar de la Ghihon a facut Ezechia mai tarziu vestitul sau apeduct, tunelul Siloam (2Regi 20,20; 2Cronici 32,30), care aducea apa la scaldatoarea Siloam din interiorul cetatii. Pe vremea lui Ahaz aceasta sursa de apa ar fi fost in afara cetatii pe timp de asediu, si fara indoiala ca inca de pe atunci s-au construit planuri pentru ca apa sa poata fi adusa in cetate si refuzata unui vrajmas din exterior.



7:4 si spune-i: Ia seama si fii linistit; nu te teme de nimic, si sa nu ti se inmoaie inima, din pricina acestor doua cozi de taciuni care fumega: din pricina maniei lui Retin si a Siriei, si din pricina fiului lui Remalia!

Fii linistit, nu te teme. Avand ajutorul Domnului cerului, nu era nevoie sa se teama. Dar regele a refuzat sa se increada in Dumnezeu, si ca urmare a dat frau liber disperarii cand a fost confruntat de imprejurari carora nu stia sa le faca fata.

Acestor doua cozi. O expresie de dispret. Regatele la suprafata viguroase, dar de fapt epuizate, al lui Israel si al Siriei, s1Regi i lor, nu erau decat ramasitele aproape stinse si fumegande ale unor taciuni. Inca o palpaire si ele aveau sa se stinga de tot. Dumnezeul cerului prezicea acum soarta lor nenorocita pentru ca Ahaz sa poata urma o politica inteligenta in ce le priveste. Ceea ce trebuia sa ia in considerare Ahaz era puterea ascendenta a Asiriei, nu regatele stinse Siria si Israel. In cursul urmatorilor 40 sau 50 de ani, Iuda urma sa fie aproape inghitita de Asiria, si cu toate acestea politica lui Ahaz dadea ajutor asirienilor sa-si implineasca in mod inevitabil planurile.



7:5 Nu te teme ca Siria gandeste rau impotriva ta, si ca Efraim si fiul lui Remalia zic:

Verset ce nu a fost comentat.

7:6 Sa ne suim impotriva lui Iuda, sa batem cetatea, s-o spargem, si sa punem imparat in ea pe fiul lui Tabeel.

Impotriva lui Iuda. Planul era sa cucereasca Iuda si sa o ia pentru ei.

Sa punem imparat. Ahaz avea sa fie detronat, dinastia lui David desfiintata, si un nou imparat, ,,fiul lui Tabeel”, asezat pe tron. Identitatea acestui nou rege este necunoscuta, dar se considera ca este vorba de un sirian, intrucat numele ,,Tabeel” este aramaic si inseamna ,,bun [este] Dumnezeu”. Israel si Siria se intelesesera intre ele in privinta unui nou monarh marioneta care sa sada pe tronul lui David.



7:7 Caci asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: Asa ceva nu se va intampla si nu va avea loc.

Nu va avea loc. Casa lui David nu urma sa cada. Planul propus de Israel si de Siria era indreptat contra lui Dumnezeu si nu putea reusi. Dumnezeu avea alte planuri pentru casa lui David (vezi Geneza 49,10; 2Samuel 7,12). El nu le va ingadui oamenilor sa se amestece in planul Sau pentru Iuda, sau sa puna capat dinastiei prin care trebuia sa vina Mesia.



7:8 Caci Damascul va fi capitala Siriei, si Retin va fi capitala Damascului. Si peste saizeci si cinci de ani, Efraim va fi nimicit si nu va mai fi un popor.

Peste saizeci si cinci de ani. Sensul acestei preziceri este nesigur. Dupa cronologia regilor propusa in acest comentariu (vezi Vol. II, p. 77, 143, 749), prezicerea a fost facuta pe la 734 i.Hr., si nici o alta cronologie nu plaseaza urcarea la tron a lui Ahaz mai devreme de 742. Totusi, pe la 722 Israel, regatul nordic, isi ajunsese sfarsitul prin caderea Samariei in mainile asirienilor. Unii invatati moderni au tras concluzia ca aceste cuvinte au fost inserate de o mana mai tarzie. Ei atrag atentia la faptul ca afirmatia aceasta pare sa intrerupa firul gandirii dintre v. 8 si 9. Insa nu exista nici o dovada certa ca s-a facut o astfel de inserare.

Presupunand ca numarul 65 se gasea in textul original al lui Isaia, si neavand vreun motiv decisiv pentru a crede ca nu era acolo, s-au sugerat doua impliniri posibile. Saizeci si cinci de ani dupa 734, inclusiv, ar fi 670, cand Esarhadon (681-669) a domnit peste Asiria. Este stiut ca Esarhadon (si dupa el urmasul lui, Asurbanipal, biblicul Osnapar) a transportat cateva popoare mesopotamiene in fostul teritoriu al regatului nordic (Ezra 4,2-10). Aceasta s-a petrecut la mult timp dupa ce Israel incetase sa mai fie o natiune (723/722 i.Hr.). Politica asiriana de a imprastia popoarele supuse urmarea sa stearga vechile identitati si loialitati nationale. Atat de multi izraeliti din cele zece semintii au fost absorbiti de populatiile invecinate, incat au fost deseori amintiti ca semintiile ,,pierdute”. Probabil ca unii dintre ei sa s-au alaturat mai tarziu captivilor din Iuda si s-au inapoiat cu ei dupa Exil, dar ca indivizi intr-o comunitate iudaica ce era o continuare a vechiului regat al lui Iuda, nu al lui Israel.

O alta interpretare a mai fost sugerata – ca cei 65 de ani au inceput pe vremea cutremurului din timpul domniei lui Ozia sau Ieroboam II. Cutremurul acesta a fost semnul judecatilor Domnului asupra lui Israel mentionate de Amos. Daca lucrurile stau asa, Isaia aici se refera doar la caderea Samariei din 723/722. Lucrul acesta este posibil, dar nu poate fi dovedit, data exacta a cutremurului nefiind cunoscuta. Intrucat nu avem nici un punct precis de incepere a celor 65 de ani, nu este posibil astazi – si nici necesar – sa precizam semnificatia prezicerii. Dupa toate probabilitatile, o profetie specifica ca aceasta a fost clara si inteligibila pentru aceia in timpul carora a fost data. Evident, era mult mai important ca ei sa o inteleaga decat este pentru noi.



7:9 Samaria va fi capitala lui Efraim, si fiul lui Remalia va fi capul Samariei. Daca nu credeti, nu veti sta in picioare.

Daca nu credeti. Era vizibil ca Ahaz nu credea fagaduinta lui Dumnezeu ca Pecah si Retin nu vor izbuti in planurile lor. El inca se temea. Fara de credinta este cu neputinta sa-I fim placuti lui Dumnezeu (Evrei 11,6), cu atat mai putin sa ne supunem conducerii Lui intelepte si milostive.



7:10 Domnul a vorbit din nou lui Ahaz, si i-a zis:

Verset ce nu a fost comentat.

7:11 Cere un semn de la Domnul, Dumnezeul tau; cere-l, fie in locurile de jos, fie in locurile de sus.

Cere un semn. Dumnezeu a facut oferta aceasta pentru a intari credinta lui Ahaz. Semne ca acesta sunt deseori date pentru a intari credinta unor suflete slabe si stapanite de prejudecati.

Cere-l, fie in locurile de jos. Masoretii (vezi Vol. I, p. 34, 35) au citit textul ebraic consonantic h’mq sh’lh ca ha’emeq she’alah, literal: ,,[in] adanc cere”. Revizuiri ulterioare ale LXX din partea traducatorilor greci cu cateva secole mai inainte de masoreti, totusi, au luat pe h’mq sh’lh ca insemnand ha’emeq she’olah: ,,[in] adancul lui Seol”. Nu avem o cale de a determina citirea corecta, desi echilibrul gramatical al cuvintelor in ebraica favorizeaza expresia ,,[in] adancul lui Seol”. Pentru sensul lui Seol, vezi comentariul la 2Samuel 12,23; 22,6; Proverbe 15,11. Pentru alte ocazii cand se pune in contrast inaltimea cerului cu adancul Seolului, vezi Deuteronom 32,22; Iov 11,8; Psalmi 86,13; 139,8.



7:12 Ahaz a raspuns. Nu vreau sa cer nimic, ca sa nu ispitesc pe Domnul.

Nu vreau sa cer. Ahaz a refuzat sa se lase convins. El nu voia sa creada, si nu dorea nimic ce l-ar fi putut ajuta sa creada. El isi fixase politica, era hotarat sa o urmeze, si se temea de orice l-ar fi putut influenta sa o schimbe. Ajutorul pe care il cauta era de la Asiria, nu de la Dumnezeu.

Sa nu ispitesc pe Domnul. Adica, sa puna pe Domnul la incercare cerand un semn. Prin aceasta Ahaz si-a dat pe fata incapatanarea si razvratirea impotriva lui Dumnezeu. Dumnezeu S-a oferit sa-l ajute si sa-l calauzeasca, dar el a ales in schimb sa se increada in Asiria pentru ajutor. Ahaz era hotarat sa nu aiba nimic de-a face cu Dumnezeu, si facea lucrul acesta cat se poate de clar.



7:13 Isaia a zis atunci: Ascultati totusi, casa lui David! Nu va ajunge oare sa obositi rabdarea oamenilor, de mai obositi si pe a Dumnezeului meu?

Verset ce nu a fost comentat.

7:14 De aceea Domnul insusi va va da un semn: Iata, fecioara va ramane insarcinata, va naste un fiu, si-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi).

Domnul Insusi va va da. Ahaz urma sa aiba un semn de la Domnul chiar fara voia lui, dar semnul urma sa fie dupa alegerea Domnului. Pentru incurajarea acelora care aveau sa ramana credinciosi in anii de criza care stateau inainte, Dumnezeu a considerat ca este potrivit sa le dea o asigurare ca va fi cu ei. Natiunea avea deja un asemenea semn in Sear-Iasub, fiul cel dintai al lui Isaia (vezi comentariul la v. 3; compara cu cap. 8,18), al carui nume insemna ,,[o] ramasita [se va] intoarce”, si a carui prezenta era o amintire constanta ca in apropiata invazie asiriana o ramasita va fi salvata.

Va. In ebraica, ,,va” este la plural. Reiese din v. 13 ca ,,va” de aici se refera la ,,casa lui David”, adica la casa regala a lui Iuda, al carui reprezentant viu era Ahaz. Reiese de asemenea din versetele 1 si 2 ca expresia ,,casa lui David” il vizeaza pe Ahaz insusi. Ca urmare, unii au luat pluralul ,,voi” din v. 14 ca o forma de adresare comparabila cu ,,noi” folosit in articolele redactionale si au tras concluzia ca ,,semnul” i-a fost dat, prin urmare, lui Ahaz personal, ca reprezentant in viata al ,,casei lui David” si in pozitia lui de rege si conducator al lui Iuda. Altii au sugerat ca pluralul ,,voi” se refera la Ahaz si urmasii sai pe tronul lui David.

Semn. Ebr. ’oth, un ,,semn”, ,,simbol”, ,,urma”, ,,memento”. In VT un ’oth poate sa fie si poate sa nu fie o minune. In esenta, asa cum a fost curcubeul legamantului (Geneza 9,12), Sabatul (Exod 31,13; Ezechiel 20,12.20), sangele mielului pascal pe usiorii usii (Exod 12,13) si cadelnitele lui Core, Datan si Abiram (Numeri 16,38), ’oth era un memento vizibil al unui adevar spiritual important. ,,Semnele” din Egipt (Exod 4,8; 7,3; Deuteronom 4,34; etc.) si cele date lui Ghedeon (Judecatori 6,17) si Ezechia (2Regi 20,8.9; Isaia 38,7.8) au fost semne miraculoase menite sa provoace cooperarea si sa inspire credinta. Fara exceptie, un ,,semn” consta dintr-un obiect sau o intamplare al carui scop era de a confirma, sau de a aminti adevarul spiritual sau mesajul profetic legat de el de catre Inspiratie. Elementul miraculos poate sa fie sau sa nu fie prezent. Face parte din insasi esenta unui ,,semn” ca el sa fie vizibil in mod literal pentru persoana sau persoanele carora le este dat, asa incat la randul lui ochiul credintei sa poata percepe vointa lui Dumnezeu si sa se prinda cu tarie de fagaduintele Lui. Ori de cate ori cineva cerea un ,,semn”, asa cum Dumnezeu Il invita pe Ahaz sa faca (Isaia 7,11), sau cand Dumnezeu Insusi alegea ,,semnul”, acesta era, fara exceptie, vizibil in mod literal pentru aceia carora le era adresat.

In legatura cu aceasta este important sa observam declaratia lui Isaia: ,,Eu si copiii, pe care mi i-a dat Domnul, suntem niste semne si niste minuni in Israel, din partea Domnului ostirilor” (cap. 8,18), o declaratie a carei semnificatie este lamurita de faptul ca apare in aceeasi secventa profetica ca si ,,semnul” fagaduit in cap. 7,14. Cele trei nume, Isaia, Sear-Iasub, Maher-Salal-Has-Baz – care inseamna respectiv: ,,Domnul va mantui”, ,,O ramasita se va intoarce” si ,,Grabeste de pradeaza, arunca-te asupra prazii” – toate vorbesc cu elocventa despre evenimente legate de iminentele si repetatele invazii asiriene in Iuda. Isaia si fiii lui erau ,,semne” randuite de Dumnezeu sa castige, daca era cu putinta, conlucrarea lui Ahaz si a lui Iuda in cursul anilor de criza care au insotit prabusirea si captivitatea regatului nordic, Israel.

Fecioara. Ebr. ’almah. Cuvantul acesta, la singular si la plural, apare numai de noua ori in VT (Geneza 24,43; Exod 2,8; 1Cronici 15,20; Psalmi 46, in introducere; 68,25; Proverbe 30,19; Cantarea Cantarilor 1,3; 6,8; Isaia 7,14), niciodata intr-un context care sa dezvaluie sensul sau precis. Aceasta incertitudine a dat nastere la diferente de pareri in ce priveste faptul daca ’almah trebuie sa fie tradus ,,fecioara” sau ,,femeie tanara”. Au fost facute incercari elaborate de a se dovedi ca el inseamna exclusiv una sau alta, insa dovezile prezentate pana acum in ambele directii nu au fost suficiente pentru a-i convinge pe toti invatatii ebraisti. Lexicografii ebraici sunt de acord ca ’almah deriva de la radacina ’alam, ,,a fi matur [din punct de vedere sexual]” si ca cuvantul ’almah denota o ,,femeie tanara”, implicand capacitatea de a naste copii. Atat ’almah cat si ’elem, forma masculina a cuvantului, denota clar maturitatea fizica, dar nu avem o dovada absoluta ca ele implica virginitatea sau, dimpotriva, pozitia de casatorit. Putem observa, totusi, ca in Cantarea Cantarilor 6,8.9 ,,virginele”, ’alamoth (pluralul de la ’almah) sunt puse laolalta cu ,,reginele” si ,,tiitoarele” in contrast cu o tanara ,,neprihanita”. Potrivit limbii ebraice ’almah din Isaia 7,14 poate sa fi nascut deja (vezi mai jos ,,va ramane insarcinata”), iar daca ea inca era o virgina cand Isaia a vorbit, am fi atunci confruntati cu inca o nastere miraculoasa similara cu cea a lui Isus, lucru care ar crea o profunda problema teologica. Pentru mai multe informatii, vezi Problems in Bible Translation,

p. 152-157.

Termenul ebraic specific pentru virginitate aste bethulah, care inseamna strict ,,virgina” si nimic altceva in cele 50 de ocazii cand apare in Vechiul Testament. In uzanta biblica, o bethulah era, prin definitie, o femeie la varsta de casatorie, fie tanara sau batrana, desi probabil tanara, care nu se impreunase cu vreun barbat. Nici macar o singura data cuvantul ’almah nu este folosit cu referire la virginitate, asa cum este folosit bethulah si formele lui. Bethulah nu are echivalent masculin inrudit, dar este adesea cuplat cu bachur, ,,tanar ales” sau ,,tanar deosebit”. Bachur si bethulah zugravesc idealurile ebraice cele mai inalte de barbat tanar si de femeie tanara, dupa cum ’elem si ’almah denota maturitatea fizica. Fara nici o exceptie, acolo unde se face referire la integritate morala si virginitate, sunt folosite bachur si bethulah; ’elem si bethulah nu sunt niciodata folosite astfel.

Isaia vorbeste despre Dumnezeu ca bucurandu-Se de poporul Sau asa ,,cum se uneste un tanar [bachur] cu o fecioara [bethulah]” (Isaia 62,5). Este extrem de semnificativ ca Sionul, ca un tip al poporului lui Dumnezeu, o ,,fecioara curata”, parthenos (2Corinteni 11,2) este pomenit in 2Regi 19,21; Isaia 37,22; 62,5; Ieremia 14,17; 31,4; Plangerile 1,15; etc., ca o bethulah – insa niciodata ca o ’almah. De fapt, poporul lui Dumnezeu nu este numit nicaieri in limbaj figurat ’almah; El nu va fi multumit cu nimic mai putin decat cu o biserica descrisa ca o bethulah. Dumnezeu nu este atat de preocupat de varsta, cat de caracter. Isaia foloseste pe bethulah in total de cinci ori (capitolele 23,4.12; 37,22; 47,1; 62,5), si daca ar fi intentionat ca ,,tanara femeie” din cap. 7,14 sa fie considerata ,,virgina” in sensul strict al cuvantului, era de asteptat ca el sa-l foloseasca si aici tot pe bethulah. Totusi, citand Isaia 7,14, Matei foloseste cuvantul parthenos, care inseamna strict ,,fecioara”. In ce priveste motivele lui pentru a proceda astfel, vezi comentariul la Matei 1,23.

Contextul lui Isaia 7,14, impreuna cu lucrurile anterior relatate cu privire la cuvintele traduse ,,semn” si ,,fecioara”, da certitudinea ca prezicerea facuta aici a avut o aplicatie imediata in cadrul imprejurarilor istorice prezentate in capitol. Referirea lui Matei la prezicere face la fel de sigur faptul ca prezicerea aceasta arata si in viitor catre Mesia. Multe profetii din Vechiul Testament au o dubla aplicatie ca si aceasta, intai la viitorul mai apropiat si apoi la viitorul mai indepartat (vezi comentariul la Deuteronom 18,15).

In naratiunea lui Isaia 7 nu se mai spune nimic cu privire la identitatea ,,tinerei femei” la care se refera Isaia aici. Totusi, in ebraica ea este numita ,,tanara femeie”, indicand o anumita tanara. Daca ea era de fata cu acea ocazie sau daca Ahaz sau Isaia ii cunosteau identitatea la momentul respectiv este, totusi, incert (vezi Gramatica ebraica a lui Gesenius, § 126; comp. Amos 5,19, unde in loc de ,,un leu” in ebraica se spune ,,leul”, adica acel leu care alerga dupa omul care fugea). Pe baza tacerii cap. 7 cu privire la identitatea, ,,tinerei femei” amintite in v. 14, unii sugereaza ca prezicerea si-a gasit implinirea intr-o persoana necunoscuta noua, insa bine cunoscuta atat de Ahaz, cat si de Isaia. Pe temeiul credintei ca ,,semnul” cerut trebuie sa fie miraculos in natura si ca cuvantul ’almah inseamna strict ,,fecioara” si nu doar ,,tanara femeie”, unii au sugerat ca implinirea literala a prezicerii in zilele lui Isaia necesita ca mama fiului fagaduit sa fie, ca si Maria, o fecioara in sensul strict al cuvantului. Practic, ar fi cu totul posibil ca Dumnezeu sa faca acest lucru daca ar vrea. Dar, un atare copil ar fi reprezentat, ca si Hristos, o unire a naturii divine cu cea umana, si in felul acesta l-ar lipsi pe Hristos de pozitia Lui unica de Fiul divin-uman al lui Dumnezeu.

Tinand cont de faptul ca Ahaz era un barbat tanar, de 21 de ani la data aceasta (2Regi 16,1.2; vezi Vol. II, p. 77), altii au sugerat ca aceasta ,,tanara femeie” se poate sa fi fost propria lui sotie, sau vreo alta tanara femeie din anturajul regal, prezenta la acea ocazie. Altii mai sugereaza ca Isaia se refera la propria lui sotie, ,,proorocita” din cap. 8,3, care poate ca l-a insotit in misiunea lui de a-l intalni pe regele Ahaz (vezi comentariul la cap. 8,3). Faptul ca lucrarea profetica a lui Isaia a continuat vreme de o jumatate de secol sau mai bine dupa aceasta intamplare, petrecuta pe la inceputul lucrarii lui (PK 382; vezi capitolele 1,1; 6,1), da certitudinea ca el insusi era pe atunci un barbat tanar si ca sotia lui putea fi numita pe drept cuvant la momentul acela ,,tanara femeie”.

Va ramane insarcinata. Verbul ebraic este la timpul perfect, ceea ce de obicei denota o actiune terminata, si normal ar trebui sa fie tradus ,,a ramas insarcinata”. Totusi, profetii au folosit adesea timpul perfect pentru a denota o actiune viitoare. Ei erau atat de increzatori cu privire la implinirea prezicerilor lor, incat vorbeau despre lucruri viitoare ca fiind deja implinite (vezi Vol. I, p. 27). Pe temeiul acesta ,,va ramanea insarcinata” ar fi o traducere mai exacta. Este imposibil sa determinam care traducere reflecta mai exact intentia Inspiratiei, dar multi considera ca cea mai naturala interpretare a expresiei ebraice arata ca conceptia copilului semn avusese deja loc la data cand Isaia vorbea. Succesiunea timpurilor in v. 14 pare sa ceara aceasta. Aceia care considera ca ,,tanara femeie” este sotia lui Ahaz sau o alta tanara femeie din familia regala, sugereaza ca prezicerea aceasta constituia un ,,semn” pentru Ahaz prin faptul ca Isaia, probabil, nu avea de unde sa stie ca conceptia avusese loc si ca nici unul dintre ei nu putea, la data aceea, sa cunoasca sexul copilului nenascut. Insa este important sa tinem minte ca nu este catusi de putin necesar ca ,,semnul” sa fie miraculos in caracter (vezi comentariul de mai sus de la v. 14 la ,,Semn”).

Ii va pune numele. Textul ebraic general acceptat spune literal ,,ea ii va pune numele”, cu toate ca intr-o serie de manuscrise gasim ,,tu ii vei pune numele”. Potrivit cu varianta din urma, copilul inca nenascut urma sa fie un membru al familiei regale, iar mama lui fie sotia lui Ahaz, fie o alta tanara a carei odrasla era prerogativa lui Ahaz sa o numeasca. Totusi, varianta ,,ea ii va pune numele” este mai probabil corecta.

Emanuel. Ebr. ’Immanu ’El, literal: ,,Dumnezeu cu noi” si insemnand ,,Dumnezeu [este] cu noi”, adica asa cum lamureste contextul, ca sa ne elibereze de vrajmasii nostri. Pentru semnificatia mesianica a numelui, vezi comentariul la Matei 1,23. Ca si numele Isaia, care inseamna ,,Domnul va mantui [pe Iuda]”, Sear-Iasub (v. 3), ,,[o] ramasita [se va] intoarce”, adica Iuda nu va cadea o data cu regatul nordic, si ,,Maher-Salal-Has-Baz”, ,,Grabeste de pradeaza, arunca-te asupra prazii”, numele Emanuel era un nume simbol, randuit de Dumnezeu sa marturiseasca despre scopul Sau pentru Iuda la data aceea si despre natura evenimentelor care urmau sa aiba loc in curand. Vezi mai departe la cap. 8,1-3.8.10. Semnul Emanuel urma sa marturiseasca despre prezenta lui Dumnezeu cu poporul Sau, pentru a calauzi, a ocroti si a binecuvanta. In timp ce alte natiuni au fost infrante, Iuda urma sa fie sustinuta; in timp ce Israel avea sa piara, Iuda avea sa traiasca. Cand Sanherib a venit contra tarii lui Iuda pentru a o distruge, Ezechia, fiul lui Ahaz, a gasit fara indoiala in cuvintele lui Isaia cu privire la Emanuel un izvor de incredere si de tarie. In solia lui de incurajare catre locuitorii Ierusalimului, Ezechia ii asigura: ,,Cu noi este Domnul, Dumnezeul nostru, care ne va ajuta si va lupta pentru noi” (2Cronici 32,7.8).



7:15 El va manca smantana si miere, pana va sti sa lepede raul si sa aleaga binele.

Smantana si miere [KJV: ,,Unt si miere”]. ,,Smantana” [untul] vremurilor biblice era lapte inchegat, considerat o delicatesa in multe parti ale Orientului chiar si astazi (vezi Exod 3,17; Judecatori 5,25). O tara in care curge ,,lapte si miere” era o tara a belsugului. Astfel, mentionarea aici a consumului de lapte inchegat si miere implica o abundenta de alimente. Tara urma sa fie pustiita, dar avea sa fie hrana corespunzatoare pentru putinii ramasi in tara dupa invazia asiriana (Isaia 7,22).

Pana va sti. Literal: ,,la [ebr. le] cunoasterea lui”, insemnand ,,cand stie”. Prepozitia le are acelasi sens in Geneza 24,63, ,,pe inserat” [KJV]; Geneza 3,8 ,,in racoarea serii”; Geneza 8,11 ,,spre seara”; 2Samuel 11,1, ,,pe vremea cand”; etc. Cand copilul care urma sa fie numit Emanuel avea sa ajunga destul de mare pentru ,,a sti sa lepede raul si sa aleaga binele”, el va avea ,,smantana si miere” ca sa manance. Daca aceasta se refera la varsta de 2 sau 3 ani, cand gusturile copilului s-au pronuntat, sau la varsta de aproximativ 12 ani, cand perceptia morala este bine dezvoltata, nu este cert. Doi sau trei ani de la data aceea ar fi fost in jurul lui 732 i.Hr., iar 12 ani, in jurul lui 722 (vezi comentariul la Isaia 7,1). Damascul a cazut in 732, iar Samaria zece ani mai tarziu. Putinii care nu fusesera dusi captivi urmau sa gaseasca belsug de mancare (vezi comentariul la versetele 21,22) in tara pustiita (vezi comentariul la versetele 17-20, 23-25). Vezi comentariul la cap. 8,4.



7:16 Dar inainte ca sa stie copilul sa lepede raul, si sa aleaga binele, tara de ai carei doi imparati te temi tu, va fi pustiita.

Dar. Ebr. ki. Conjunctia aceasta cere ca ,,copilul” din v. 16 sa fie identificat cu ,,fiul” din v. 14, 15, si nu cu ,,fiul” Sear-Iasub, din v. 3, asa cum au sugerat unii. Cuvantul ki face ca v. 16 sa fie de nedespartit de ceea ce il precede imediat. Mai mult, articolul hotarat ,,l” care insoteste cuvantul ,,copil” din v. 16 cere ca ultimul copil de care a fost vorba, in cazul acesta Emanuel, sa fie vizat aici.

Inainte ca sa stie copilul. Vezi comentariul la v. 15.

Pustiita [KJV: ,,Parasita de cei do1Regi ai ei”]. Isaia il indemnase pe Ahaz sa nu se teama de Retin si de Pecah, acele ,,doua cozi de taciune care fumega” (v. 4). Acum el declara ca copilul care urma sa se nasca in curand urma sa nu fie mai mare de aproximativ doi ani cand acest1Regi urmau sa-si piarda tronurile. Daca Ahaz a ajuns la tron in 736/735, s-ar putea ca aceasta intrevedere cu Isaia sa fi avut loc fie pe la sfarsitul lui 735, fie pe la inceputul lui 734. In anul 735, Tiglat-pileser al III-lea al Asiriei era angajat intr-o campanie contra regatului Urartu din partile Armeniei, in 734 a luptat contra Filistiei, iar in 733 si 732 contra Damascului (vezi Vol. II, p. 61, 62). Asiria depunea un efort neobosit ca sa-si asigure controlul asupra Asiei nord-vestice. In campania lor contra Asiriei, Pecah si Retin se ridicasera impotriva lui Ahaz, care se aliase cu Tiglat-pileser (2Regi 16,5-7). Iuda nu avea de ce sa se teama daca conducatorii lui s-ar fi increzut in fagaduinta implicita din numele Emanuel, ,,Dumnezeu este cu noi”. Pe vremea cand copilul semn Emanuel urma sa fie in varsta de vreo doi ani, domnia lui Pecah si a lui Retin avea sa ajunga la sfarsit. Aceasta ar fi fost in 732, in ultimul an din cei doi in care Tiglat-pileser a purtat razboi impotriva Damascului. Compara Isaia 8,3.4, unde este prezis din nou timpul implinirii acestei profetii. Vezi 2Regi 15,30; 16,9.



7:17 Domnul va aduce peste tine, peste poporul tau si peste casa tatalui tau, zile cum n-au mai fost niciodata, din ziua cand s-a despartit Efraim de Iuda (adica pe imparatul Asiriei).

Domnul va aduce. Ahaz deja aratase lamurit ca nu se va indrepta spre Domnul pentru ajutor. In schimb, el planuieste sa se sprijine pe Asiria (2Regi 16,5-7). Dar, Isaia il avertizeaza ca Asiria nu se va dovedi un ajutor pentru Iuda, ci mai de graba o sursa de necazuri (Isaia 7,17-20; 8,7.8; 10,6). Mai tarziu, cand Asiria invadeaza Iuda, acesta din urma va cauta ajutor la Egipt, dar si aceasta urma sa fie in zadar (capitolele 30,1-3; 31,1-3.8). Profetul incearca acum sa ii explice regelui toate aceste lucruri.

Imparatul Asiriei. Zile de intuneric si de primejdie stateau inaintea lui Iuda, zile de necaz cum nu mai fusesera de la rascoala lui Ieroboam, cu doua secole in urma. Imparatul Asiriei urma sa invadeze nu numai Israelul, ci si Iuda. Daca Iuda s-ar fi intors la Domnul, El Si-ar fi prelungit binecuvantarile, si n-ar fi ingaduit asirienilor sa vina contra tarii. Isaia a cautat cu ravna sa-l conduca pe rege si poporul acestuia inapoi la Dumnezeu, dar ei au refuzat. Din cauza aceasta Asiriei i se va ingadui sa invadeze tara.



7:18 In ziua aceea, Domnul va suiera mustelor, de la capatul raurilor Egiptului, si albinelor din tara Asiriei;

Va suiera mustelor. Literal: ,,fluiera mustei” sa vina din partile indepartate ale Egiptului, adica sa adune ostirile Egiptului. Perioada Dinastiei a douazeci si patra din Egipt a fost cam pe la 750-715. Dar, contemporana cu aceasta dinastie era o alta, intemeiata de Piankhi, o capetenie puternica din Nubia, care in cele din urma si-a intins stapanirea peste Egiptul sudic (vezi Vol. II, p. 52, 53). Aceasta dinastie etiopiana, Dinastia a douazeci si cincia, a carmuit Egiptul de la aproximativ 715 la 663. Cand Sanherib a venit contra lui Iuda, evident in a doua sa invadare a lui Iuda (vezi Vol. II, p. 64), Taharka (vezi Vol. II, p. 53, 64, 65, 160; si vezi comentariul la 2Regi 18,13; 19,9), al patrulea rege al Dinastiei a douazeci si cincia (vezi Vol. II, p. 53, 77) a stat ca o amenintare impotriva inaintarii asiriene (vezi 2Regi 19,9; Isaia 37,9). Multi din poporul lui Iuda si-au pus probabil increderea in Egipt in ce priveste scaparea de Asiria (2Regi 18,21). Regele ,,etiopian” al Egiptului este aici numit o ,,musca”, deoarece musca este o plaga, iar egiptenii aveau sa se dovedeasca o pacoste, nu un ajutor pentru Iuda. Isaia scoate in evidenta nebunia poporului lui Dumnezeu intorcandu-se spre Egipt pentru ajutor (Isaia 30,1-7; 31,1-3). Domnul, si nu Egiptul, era Acela care Il putea scapa pe Iuda de Asiria (capitolele 31,4-9; 37,33-36).

Albinelor. Asiria este comparata cu o albina. Albina simbolizeaza aici un vrajmas persistent si formidabil (Deuteronom 1,44; Psalmi 118,12). Intepatura unei albine, oricat de dureroasa, rareori este fatala. Asiria urma sa vina impotriva lui Iuda ca o nuia a maniei lui Dumnezeu (Isaia 10,5-7), dar natiunea nu urma sa piara.



7:19 ele vor veni, si se vor aseza toate in valcelele pustii, si in crapaturile stancilor, pe toate stufisurile, si pe toate imasurile.

Ele vor veni. Imaginea cu insectele navalitoare este continuata. Egiptenii si asirienii urmau sa vina in tara ca mustele si albinele, patrunzand prin toate partile tarii.



7:20 In ziua aceea, Domnul va rade, cu un brici luat cu chirie de dincolo de Rau, si anume cu imparatul Asiriei, capul si parul de pe picioare; ba va rade chiar si barba.

In ziua aceea [KJV: ,,In aceeasi zi”]. Adica, in acelasi timp. Profetul da noi amanunte cu privire la cursul evenimentelor in Iuda.

Un bici [KJV: ,,o lama”] luat[a] cu chirie. Imaginea se schimba. Isaia asemanase mai inainte pe Iuda cu un om bolnav fara nici o particica sanatoasa ramasa pe trupul lui (cap. 1,5.6). Acum, omul este comparat cu un bolnav supus supremei ocari de a fi ras din cap pana in picioare, inclusiv barba, a carei pierdere era privita de catre orientali ca o mare dezonoare.

Dincolo de Rau. Eufratul (vezi comentariul la Iosua 24,2). Asiria urma sa fie folosita ca un instrument in mainile Domnului, pentru a devasta si a smeri pe nepocaitul Iuda. Vezi imaginea asemanatoare folosita in Isaia 10,5-7.



7:21 In ziua aceea, fiecare va hrani numai o junca si doua oi,

O junca. Cu prilejul invaziei asiriene, tara urma sa fie in cea mai mare parte jefuita. Sanherib pretinde ca a luat ,,vite mari si mici fara numar”. Prin ,,vite mari” asirienii intelegeau vaci si boi, iar prin ,,vite mici”, oi si capre. Cu toate ca cea mai mare parte a vitelor fusese luata, ici si acolo cate o persoana din ramasi va izbuti sa scape o junca si poate niste oi.



7:22 si vor da un asa belsug de lapte incat vor manca smantana; caci cu smantana si cu miere se vor hrani toti cei ce vor ramane in tara.

Belsug de lapte. Totusi, ramasita din tara nu urma sa fie parasita de Domnul. Binecuvantarile cerului urmau sa se odihneasca asupra lor, iar ei urmau sa aiba ,,smantana si miere” sa manance. Desi oamenii ar putea aduce un blestem, Dumnezeu va binecuvanta ramasita credincioasa. Vezi comentariul la v. 15.



7:23 In ziua aceea, orice loc care va avea o mie de butuci de vita, pretuind o mie de sicli de argint, va fi lasat prada maracinilor si spinilor:

O mie de sicli de argint. Adica, ,,piese de argint” sau sicli (vezi comentariul la Geneza 20,16, comp. cu Cantarea Cantarilor 8,11). Un siclu de argint pentru un butuc de vita era probabil un pret ridicat, si deci vitele acestea trebuie sa fi fost de cel mai ales soi. Sensul aici este ca cele mai bune vii se vor preschimba in locuri salbatice din lipsa de ingrijire. Cand ,,via” lui Israel a fost blestemata, a adus spini si maracini (Isaia 5,6).



7:24 vor intra acolo cu sageti si cu arcul, caci toata tara nu va fi decat maracini si spini.

Cu sageti si cu arcul. Acestea urmau sa fie purtate pentru apararea impotriva animalelor salbatice aflate la panda in tinuturile candva cultivate, dar acum pustii, ale tarii. Sau, poate oamenii vor vana de placere in aceste tinuturi.



7:25 Si toti muntii lucrati cu cazmaua acum, nu vor mai fi cutreierati, de frica maracinilor si a spinilor; vor da drumul boilor in ei, si le vor batatori oile.

Lucrati cu cazmaua. Literal: ,,care obisnuiau sa fie sapati”.

Maracinilor si spinilor. Ogoare candva pasnice si roditoare vor fi preschimbate in locuri salbatice, pentru ca fostii lor stapani si ingrijitori au fost luati in captivitate, pentru a nu se mai intoarce niciodata in patria lor.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

2, 4-7, 9 PK 329

14 DA 578

14, 15 PK 695

15 Ed 231; 2T 397; 8T 250


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: