66:24 Si cand vor iesi, vor vedea trupurile moarte ale oamenilor care s-au razvratit impotriva Mea; caci viermele lor nu va muri, si focul lor nu se va stinge; si vor fi o pricina de groaza pentru orice faptura.
Vor vedea trupurile moarte. Versetul acesta trebuie sa fie privit in lumina principiilor schitate in comentariul la Isaia 65,17. Limbajul este o dovada in plus ca descrierea lui Isaia prezinta cum ar fi fost asezate cerurile si pamantul noi daca natiunea iudeilor si-ar fi acceptat destinul ei divin. Inainte ca pamantul cel nou de care vorbeste Ioan (Apocalips 21,22) sa devina salasul celor drepti si inchinatorii sa mearga la Ierusalim, orice urma de pacat va fi fost indepartata si nici un trup mort nu va ramane care sa strice desavarsirea acelui Eden refacut (vezi 2Petru 3,10). De aceea cuvintele lui Isaia nu trebuie sa fie luate ca aplicandu-se direct la viitoarea stare a noului pamant. Aplicatia secundara trebuie sa se faca in armonie cu declaratiile scriitorilor inspirate ulterior care ne-au informat cu privire la felul cum planurile vesnice ale lui Dumnezeu vor fi aduse la indeplinire prin biserica crestina (vezi p. 36, 37).
Aceia care aplica versetul acesta la pedeapsa vesnica a sufletelor intr-un iad care arde pururi ar face bine sa observe ca sunt vazute trupuri moarte, nu suflete descarnate in chinuri. O astfel de aplicare gresita a profetiei ignora de asemenea principiile mai sus notate.
Viermele. Ebr. tola’at, aici probabil larva. Acelasi cuvant ebraic este folosit in Exod 16,20; Iov 25,6; Psalmi 22,6; Isaia 14,11. Tabloul este al larvelor care rod din trupurile moarte.
Nu va muri. Prin aceeasi aplicare gresita mentionata mai sus unii au inteles expresia aceasta ca aratand in mod figurat viata nesfarsita a celor rai. Totusi expresia in ebraica este un imperfect simplu, un timp care denota o actiune neindeplinita si inseamna pur si simplu ca in momentul considerat actiunea verbului nu este inca deplina. De pilda, timpul imperfect este folosit la Geneza 2,25 in afirmatia cu privire la Adam si Eva ca ,,lor nu le era rusine.” Afirmatia nu era o prezicere ca lor nu urma sa le fie niciodata rusine. Ca mai tarziu le-a fost rusine este clar implicat in Geneza 3,7. O traducere sugerata a timpului ebraic care transmite aceasta nuanta de sens este: ,,viermele lor na murit inca.”
Nu se va stinge. Timpul ebraic este acelasi ca in expresia ,,viermele lor nu va muri.” De aceea expresia poate fi tradusa, ,,focul lor nu s-a stins inca” (vezi mai sus la ,,nu va muri”). Ca expresia, ,,focul lor nu se va stinge,” nu inseamna foc care va arde pururi este evident din prezicerea din Ieremia 17,27, unde Ierusalimul este amenintat cu un astfel de foc. Focul a fost aprins (2Cronici 26,19), dar el de mult s-a mistuit. Focul de nestins inseamna pur si simplu un foc pe care nimeni nu-l va stinge sau nu-l poate stinge. Totusi, atunci cand va fi consumat cele din care se hraneste, el se stinge in mod natural.
Astfel defineste Biblia in mod clar focul care ,,nu se va stinge.” S-ar mai putea observa ca ebraica din Isaia 66,24 este poetica in forma si ca expresiile ,,viermele lor nu va muri” si ,,focul lor nu se va stinge” sunt paralele. Sensul celei de-a doua expresii, care este clar definit, sugereaza astfel interpretarea care ar trebui sa i se acorde cele dintai.
Cu privire la folosirea din partea Domnului Isus a cuvintelor din Isaia 66,24 vezi comentariul la Marcu 9,44. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1, 2 DA 437; FE 371; 6T 184
2 FE 451; GW 177; TM 207, 250
3, 4 8T 249
5 EW 13; GC 372; LS 53; SR 361; 1T 44
8 Ev 579
10 PK 729
12 PK 374
13 CS 17; Ed 245
19 PK 374
22, 23 ML 364
23 DA 283, 770; PK 733; 6T 368
24 EW 294