62:1 De dragostea Sionului nu voi tacea, de dragostea Ierusalimului nu voi inceta, pana nu se va arata mantuirea lui, lumina soarelui si izbavirea lui, ca o faclie, care s-aprinde.
De dragostea Sionului. Capitolul acesta continua ideea din cap. 61 fara nici o intrerupere – viitorul glorios al lui Israel ca sol al adevarului ales in mod special de Dumnezeu si trimis in lume, cu conditia ca el sa-I ramana credincios (vezi p. 26-30). Israel nu a reusit sa se ridice la inaltimea aleselor privilegii ale sale, de aceea fagaduintele trebuie sa-si afle implinirea in biserica de azi (vezi
p. 35, 36). Vorbitorul este inca Hristos, la fel ca in cap. 61,1, iar El spune ce va face in favoarea Sionului (vezi comentariul la Psalmi 48,2). Sionul era un nume poetic pentru Ierusalim.
Nu voi inceta. Hristos Se obliga sa nu inceteze sa lucreze spre binele propriului sau popor pana nu se va fi realizat scopul Sau vesnic pentru el (vezi comentariul la cap. 42,1).
62:2 Atunci neamurile vor vedea mantuirea ta, si toti imparatii slava ta; si-ti vor pune un nume nou, pe care-l va hotari gura Domnului.
Neamurile vor vedea. Vezi comentariul la cap. 60,3-5.
Un nume nou. In vechime, un nume nou era dat – sau luat, dupa caz – pentru a comemora un eveniment de importanta mai mare (Geneza 17,5; 32,28; Rut 1,20; comp. Osea 1,6.9; 2,1). Aici poporul lui Dumnezeu primeste un nume nou corespunzator cu noua sa experienta, cu starea slavita la care ei, ca natiune, au ajuns. Pentru natura numelui lor nou vezi Isaia 62,4.12. Compara Apocalips 2,17; 3,12; 19,12.
62:3 Vei fi o cununa stralucitoare in mana Domnului, o legatura imparateasca in mana Dumnezeului tau.
O cununa stralucitoare. In ziua cand planul glorios al lui Dumnezeu pentru Israel devine o realitate, numele Lui va fi onorat cand toti oamenii vor vedea succesul si prosperitatea inegalabile cu care El i-a binecuvantat (vezi pag. 28-30). Dumnezeu intentioneaza de asemenea ca biserica de azi sa devina si ea o unealta de lauda si frumusete in mana Sa (vezi p. 35, 36).
62:4 Nu te vor mai numi Parasita, si nu-ti vor mai numi pamantul un pustiu, ci te vor numi: Placerea Mea este in ea, si tara ta o vor numi Beula: Maritata; caci Domnul Isi pune placerea in tine, si tara ta se va marita iarasi.
Parasita. Vezi comentariul la capitolele 49,14; 54,6.7.
Placerea mea este in ea. In ebr. Hefzi-bah. Numele acesta arata repunerea in favoarea divina. Heftiba era numele sotiei lui Ezechia (2Regi 21,1), iar Azuba, ,,parasita,” era numele mamei lui Iosafat (2Cronici 20,31).
Beula. Literal, ,,posedata,” sau ,,maritata” (vezi comentariul la Ezechiel 16,8). Aceea care fusese intr-o stare de vaduvie si de intristare urma sa devina sotia onorata a Regelui Mesia. Compara copilul lui Osea, al carui nume a fost schimbat din ,,lo-Ami,” ,,nu-i poporul Meu,” in ,,Ami,” ,,poporul Meu” (Osea 1,9.10; 21).
62:5 Cum se uneste un tanar cu o fecioara, asa se vor uni fiii tai cu tine; si cum se bucura mirele de mireasa lui, asa se va bucura Dumnezeul tau de tine.
Un tanar. Legatura de casatorie este folosita adesea in Biblie ca un simbol al legaturii de legamant dintre Dumnezeu si poporul Sau (vezi Isaia 54,5; Ieremia 3,14; Ezechiel 16,8-14; Osea 2,19; 2Corinteni 11,2; Efeseni 5,23, 27; Apocalips 19,7; 21,2). Dupa cum o mireasa produce bucurie inimii sotului ei, tot asa biserica aduce bucurie inimii lui Dumnezeu. El Se va ingriji de ei asa cum un sot credincios se ingrijeste de mireasa lui iubita si o ocroteste.
62:6 Pe zidurile tale, Ierusalime, am pus niste strajeri, care nu vor tacea niciodata, nici zi nici noapte! Voi care aduceti aminte Domnului de el, nu va odihniti deloc!
Strajeri. Este de datoria strajerilor de pe zidurile Sionului sa fereasca poporul de primejdie. In Orientul antic primejdia ameninta fara incetare si era nevoia sa strajerii sa vegheze in permanenta. Fiecare conducator spiritual este un strajer, a carui datorie este sa stea de veghe pe zidurile Sionului. Vezi comentariul la cap. 2,11.
Nici zi, nici noapte. Lucrarea unui deservent cultic credincios nu se termina niciodata (vezi 2Timotei 4,2). Cand altii dorm el trebuie sa ramana de garda. Cand altii sunt obositi el trebuie sa aiba curaj si tarie. El trebuie sa fie veghetor, sarguincios, neegoist si atent, deoarece de credinciosia lui depinde siguranta bisericii. Daca el doarme sau sovaie, vrajmasul poate castiga o biruinta, iar suflete pot fi pierdute.
Aduceti aminte Domnului. Strajerul spiritual este responsabil nu numai fata de turma sa ci si fata de Dumnezeu. El trebuie sa se tina totdeauna strans legat de Dumnezeu, sa caute la El sfat, si sa depinda de El in ce priveste taria. Zi de zi este datoria lui sa infatiseze inaintea Domnului nevoile poporului sau si sa se asigure ca nevoile lor vor fi implinite. Pentru exemplul personal al lui Hristos vezi comentariul la Isaia 50,4; Marcu 3,13; Luca 2,49.
62:7 Si nu-I dati ragaz, pana nu va aseza din nou Ierusalimul, si-l va face o lauda pe pamant.
Nu-i dati ragaz. Slujitorii lui Dumnezeu nu trebuie sa-si ingaduie ragaz nici lor si, ca sa zicem asa, nici lui Dumnezeu pana cand planul Lui pentru ei nu este realizat. Ei trebuie sa dea pe fata un adanc interes personal fata de lucrarea lor, nu ca niste naimiti (vezi comentariul la Ioan 10,12.13), ci ca oameni care trebuie sa dea socoteala (vezi Evrei 13,17). Compara invatatura din parabola lui Hristos cu vaduva staruitoare (Luca 18,1-8).
Pana nu va aseza din nou. Vezi comentariul la v. 1.
62:8 Domnul a jurat pe dreapta Lui si pe bratul Lui cel puternic, zicand: Nu voi mai da graul tau hrana vrajmasilor tai, si fiii strainului nu vor mai bea vinul tau, pentru care tu te-ai ostenit.
Domnul a jurat. Cand facea un juramant omul trebuia sa-si inalte bratul drept in solemna afirmatie a veracitatii si sinceritatii sale (Deuteronom 32,40; Ezechiel 20,5.15). Pentru ca Israel pacatuise, Dumnezeu isi retrasese grija sa ocrotitoare de la el si ingaduise vrajmasilor lui sa triumfe asupra lui si sa pradeze tara (vezi comentariul la Isaia 59,1-5). De aici inainte, El il va apara de vrajmasii lui (vezi comentariul la v. 15-20). Dumnezeu ii va satisface nevoile si il va binecuvanta din plin (vezi p. 27, 28).
62:9 Ci cei ce vor strange graul, aceia il vor manca si vor lauda pe Domnul, si cei ce vor face vinul, aceia il vor bea, in curtile locasului Meu celui sfant.
Curtile locasului Meu celui sfant. Legea levitica avea prevederi pentru jertfe de multumire si cele dintai roade care sa fie aduse la Templu ca o recunoastere plina de gratitudine a binecuvantarilor Cerului (Deuteronom 12,5–18; 14,23). Daca poporul ar fi continuat sa fie mereu recunoscator si credincios lui Dumnezeu, binecuvantarile sale ar fi continuat, iar vrajmasii lui nu ar fi triumfat asupra sa (vezi comentariul la Romani 1,24).
62:10 Treceti, treceti pe porti! Pregatiti o cale poporului! Croiti, croiti drum, dati pietrele la o parte! Ridicati un steag peste popoare!
Treceti pe porti. Isaia se refera profetic la venirea lui Mesia (vezi comentariul la cap. 40,3-5). Toate piedicile trebuie sa fie date la o parte; tot ce poate sa fie o piatra de poticnire trebuie sa fie inlaturat.
Pregatiti. Vezi comentariul la capitolele 40,3; 57,14.
Croiti. Vezi comentariul la cap. 57,14.
Ridicati un steag. Un steag reprezinta autoritatea si ii invita pe oameni sa fie credinciosi fata de autoritatea respectiva. Legea lui Dumnezeu este un semn sau un steag spiritual. La fel si Scripturile ca intreg poarta pecetea Cerului si invita la ascultare loiala. Este datoria solemna a strajerilor spirituali ai lui Dumnezeu sa inalte sus stindardul adevarului pe care li l-a incredintat Dumnezeu.
62:11 Iata ce vesteste Domnul pana la marginile pamantului: Spuneti fiicei Sionului: Iata, Mantuitorul tau vine; iata, plata este cu El, si rasplatirile merg inaintea Lui.
Marginile pamantului. Adica, pana la locurile cele mai indepartate. Solia mantuirii trebuie sa mearga pana la locurile departate ale pamantului. Cu privire la felul in care urma sa fie indeplinita lucrarea aceasta pe vremuri de Israelul literal, daca ar fi fost credincios vezi p. 27-30. In timpul nostru, marea sarcina a bisericii este sa conlucreze cu Dumnezeu pentru implinirea acestor marete fagaduinte (vezi p. 35, 36).
Mantuitorul tau vine. La intaia Lui venire Hristos i-a oferit mantuirea fiicei Sionului (Zaharia 9,9; Matei 21,5-9; Ioan 12,15), insa la a doua Lui venire El Isi va rasplati poporul, pe fiecare dupa faptele Lui (Isaia 40,10; Matei 16,27; Apocalips 22,12).
Rasplatirile. Ebr. pe’ullah, ,,recompensa” sau ,,rasplata [pentru o lucrare indeplinita]” (vezi comentariul la cap. 61,8).
62:12 Ei vor fi numiti Popor sfant, Rascumparati ai Domnului. Iar pe tine, te vor numi Cetate cautata si neparasita.
Popor sfant. Hristos Isi transforma poporul intr-o ,,biserica slavita,” ,,sfanta si fara prihana” (Efeseni 5,26.27). La incheierea timpului de proba, lucrarea de sfintire a lui Hristos pentru poporul Sau va fi fost indeplinita, iar cei care sunt sfinti vor fi ,,si mai departe” sfinti pentru totdeauna. (Apocalips 22,11).
Rascumparati ai Domnului. Hristos Isi rascumpara sau mantuieste poporul, o idee pe care Isaia o subliniaza deseori. In cap. 35,8.10 el vorbeste despre o ,,cale sfanta” pe care ,,cei izbaviti de Domnul se vor intoarce, si vor merge spre Sion.” In cap. 43,1 el il mangaie pe Israel cu gandul ca Acela care l-a facut este si Acela care il izbaveste, iar in cap. 51,10.11 declara ca cei rascumparati ,,vor veni in Sion cu cantari de biruinta.” Vezi si capitolele 44,6.23; 52,3.
Cetate ... neparasita. Vezi comentariul la v. 4. Sionul pacatuise, iar din cauza pacatelor lui Domnul ingaduise sa vina judecati asupra lui. El se socotea parasit si uitat de Domnul (cap. 49,14; 54,6.7), insa Isaia vine cu o solie de mangaiere si de asigurare (vezi comentariul la cap. 40,1).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1 AA 571; CE 32; CM 38; CT 398, 548; CW 15; Ev 70, 87, 425, 578; FE 532; LS 394; TM 459; 4T 595; 6T 253, 481; 7T 54, 138; 8T 90, 211; 9T 64, 140
3 GC 676
4 DA 103
4, 5 DA 151; GC 302; PK 733
5 COL 207
6 CE 8; 1T 469; 2T 706; 4T 402, 527; 5T 263, 530; 8T 195, 248, 304; 9T 29
10–128T 253
12 COL 180; GC 650; PK 724