61:1 Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, caci Domnul M-a uns sa aduc vesti bune celor nenorociti: El M-a trimis sa vindec pe cei cu inima zdrobita, sa vestesc robilor slobozenia, si prinsilor de razboi izbavirea;
Duhul. Acesta este unul din capitolele cele mai impresionante ale cartii lui Isaia. Pentru fiecare crestin aceasta este in mod clar o profetie mesianica, o profetie pe care Hristos a aplicat-o la Sine in propriul Sau oras Nazaret (vezi comentariul la Luca 4,16-21). Cel care vorbeste este Hristos, in rolul Sau de Rob al lui Dumnezeu (vezi comentariul la Isaia 41,8). Subiectul este strans legat de acela din cap. 60 (compara cap. 61,3 cu cap. 60,9.15.18.20.21).
Vechii comentatori iudei recunosteau importanta mesianica a acestui pasaj si a altor pasaje din Isaia. Versetele 1-5 reprezinta o descriere vie a ceea ce Mesia ar fi trebuit sa indeplineasca pentru poporul sau Israel ca indivizi si ca natiune. Totusi, din cauza lepadarii de catre acestia a lui Isus ca Mesia (vezi p. 31-33) natiunea ca atare a pierdut lucrarea si favoarea lui Mesia.
M-a uns. Ebr. mashach, de la care este derivat cuvantul mashiach, ,,cel uns,” sau ,,Mesia” (vezi comentariul la Psalmi 2,2; Matei 1,1; Luca 4,18). Mashach ar putea deci pe buna dreptate sa fie tradus ,,m-a facut Mesia.” La ceremonia ungerii o persoana era pusa deoparte pentru o slujba sau misiune deosebita. Aaron a fost uns de Moise pentru a fi mare preot (Exod 40,13). Atat Saul cat si David au fost unsi de Samuel (1Samuel 10,1; 16,13). Ilie trebuia sa il unga pe Iehu ca rege si pe Elisei ca profet (1Regi 19,16). Hristos avea sa fie uns de Dumnezeu Tatal (Psalmi 45,7) prin Duhul Sfant (Fapte 10,38) la data botezului Sau (Marcu 1,10; Luca 21,22).
Sa aduc. [,,Sa predic,” KJV]. Marea lucrare a lui Hristos pe pamant a fost sa proclame ,,vestea buna a mantuirii (vezi comentariul la Marcu 1,1). Dupa ungerea Lui, Isus a mers din loc in loc predicand solia Lui de iertare si acceptare din partea lui Dumnezeu (Luca 4,14.15.21.31.43.44; 5,32; 6,20; 8,1 etc.).
Nenorociti. [,,Smeriti,” KJV] Dupa LXX scriitorii Noului Testament citesc ,,saraci” (vezi comentariul la Luca 4,18; comp. Matei 11,5). Solia lui Hristos a fost pentru cei saraci si smeriti cu duhul (Matei 5,3-5). Isus Insusi era ,,bland si smerit cu inima” (Matei 11,29), iar cei care veneau la El urmau sa devina ca El (vezi 1Ioan 3,1-3).
Sa vindec. [,,Sa bandajez,” KJV]. Isus a venit ca sa aline suferinta celor intristati si obositi de povara pacatului (vezi comentariul la Matei 5,3; Matei 11,28–30; Luca 4,18). Hristos este Marele Medic, venit sa vindece inima si sufletul oamenilor.
Sa vestesc ... slobozenia. Oamenii care cedeaza fata de pacat devin captivii si robii lui (Ioan 8,34; Romani 6,16). Hristos a venit ca sa-i elibereze pe oameni din robia raului si sa-i faca liberi in el (Ioan 8,36; Romani 6,1-23; 8,2.15.21). Expresia insasi si gandul pe care-l exprima sunt imprumutate din proclamatia facuta in anul jubiliar (Levitic 25,10; Ieremia 34,8; Ezechiel 46,17). Vezi la Luca 4,18.
Izbavirea. [,,Deschiderea inchisorii,” KJV]. Literal, ,,restaurarea vederii,” ca in LXX, sau ,,recapatarea vederii,” ca in Luca 4,18. Verbul ebraic paqach nu este niciodata folosit cu sensul deschiderii unei usi, ci exclusiv pentru redarea vederii unui orb si auzului unui surd (Isaia 35,5; 42,7; etc.). In cap. 42,1.7, Slujitorul Domnului – Mesia – urma sa faca exact lucrarea prezisa aici.
61:2 sa vestesc un an de indurare al Domnului, si o zi de razbunare a Dumnezeului nostru; sa mangai pe toti cei intristati;
Un an de indurare. Literal, ,,anul de favoare [aratata de Dumnezeu oamenilor].” Aceasta se refera la manifestarea harului mantuitor al lui Dumnezeu asa cum este vazuta in viata si lucrarea Mantuitorului nostru (vezi comentariul la Luca 4,19).
O zi de razbunare. Contrastul este intre ,,indurarea” aratata celor care Il primesc pe Mesia si ,,razbunarea” aratata celor ce-L leapada. In sinagoga din Nazaret Hristos Si-a incheiat lectura din Isaia cu cuvintele care preceda expresia aceasta (vezi comentariul la Luca 4,18). Ierusalimul avea sa vada cu adevarat ,,zile de razbunare” (Luca 21,22), dar numai pentru ca iudeii Il lepadasera pe Hristos si solia Lui de mantuire (Matei 21,43.44; 23,36-38). Nimicirea Ierusalimului a constituit un tip al marii zile finale de razbunare (vezi Matei 24,3).
Toti cei intristati. Adica, pentru propriile lor pacate (vezi comentariul la Matei 5,4) si pentru pacatele altora (Psalmi 119,53.136; Ieremia 13,17; Ezechiel 9,4; 2Corinteni 2,1; 12,21; 2Petru 2,8).
61:3 sa dau celor intristati din Sion, sa le dau o cununa imparateasca in loc de cenusa, un untdelemn de bucurie in locul plansului, o haina de lauda in locul unui duh mahnit, ca sa fie numiti terebinti ai neprihanirii, un sad al Domnului, ca sa slujeasca spre slava Lui.
Intristati. Vezi comentariul la v. 2.
Cununa imparateasca. literal, ,,pieptanatura,” ,,coronita,” sau ,,ghirlanda” ca aceea purtata de un mire sau de un biruitor in razboi. O diadema de bucurie urma sa ia locul cenusei care fusese pusa pe cap in semn de pocainta si durere (vezi cap. 58,5).
Untdelemn de bucurie. Compara Psalmi 45,7, unde se foloseste o expresie asemanatoare pentru Hristos. In timpul intristarii si al postului evreii se abtineau de la folosirea uleiurilor de ungere (Daniel 10,3; comp. Matei 6,17). Acum orice semn de intristare va fi inlaturat, iar poporul lui Dumnezeu se va impodobi ca pentru o ocazie de sarbatoare si bucurie. Vesmintele lor de intristare vor fi inlocuite de cele folosite la prilejuri de gala (vezi Zaharia 3,3-5; comp. Luca 15,22).
Duh mahnit. Sau cum am spune noi azi, ,,un spirit intristat.”
Terebinti ai neprihanirii. In Vechiul Testament, copacii sunt adesea folositi ca simboluri pentru oameni (vezi comentariul la Psalmi 1,2); iar aici, pentru cei rascumparati ai lui Dumnezeu. Ei vor fi neprihaniti pentru ca si-au luat asupra lor asemanarea Lui si au fost creati din nou dupa chipul Lui (vezi comentariul la Isaia 60,1).
Un sad. Vezi comentariul la cap. 60,21).
Sa slujeasca spre slava Lui. Dumnezeu este onorat cand copiii Lui aduc roadele neprihanirii si descopera in viata lor propriile Lui trasaturi de caracter (Ioan 15,8; Galateni 5,22, 23).
61:4 Ei vor zidi iarasi vechile daramaturi, vor ridica iarasi naruirile din vechime, vor innoi cetati pustiite, ramase pustii din neam in neam.
Vor zidi iarasi vechile daramaturi. Vezi comentariul la cap. 58,12.
61:5 Strainii vor sta si va vor paste turmele, si fiii strainului vor fi plugarii si vierii vostri.
Straini. Adica, neamurile (vezi comentariul la cap. 56,6). Aceia care fusesera candva vrajmasi ai lui Israel vor deveni prieteni. Aceia care candva pustiisera tara vor conlucra cu Israel la refacerea ei. Compara cap. 14,1.2. Israel va fi in fruntea lucrarii, iar convertitii lor dintre neamuri vor ajuta (vezi comentariul la cap. 14,1.2; 56,6-8; 60,3-10).
61:6 Dar voi va veti numi preoti ai Domnului, si veti fi numiti slujitori ai Dumnezeului nostru, veti manca bogatiile neamurilor, si va veti fali cu fala lor.
Preoti. Fiii lui Aaron au fost consacrati in slujba Domnului (Exod 40,13-15). Isaia prezice aici lucrarea intregului popor al lui Dumnezeu, ca o ,,imparatie de preoti,” in cadrul marii insarcinari de a aduce neamurile la o cunoastere a adevaratului Dumnezeu (Exod 19,6; 1Petru 2,5-9; vezi p. 28-30).
Bogatiile. Ebr. chel, acelasi cuvant folosit in cap. 60,5 (vezi comentariul acolo, vezi si Romani 15,27; 1Corinteni 9,11).
Fala lor. Sau ,,cu bogatiile lor” (RSV). Bogatiile neamurilor aduc cinste lucrarii lui Dumnezeu (vezi comentariul la Isaia 60,5.6.16; Apocalips 21,24).
61:7 In locul ocarii voastre, veti avea indoita cinste; in locul rusinii, se vor inveseli de partea lor, caci vor stapani indoit in tara lor, si vor avea o bucurie vesnica.
Indoita. Dupa suferinta lui Iov Dumnezeu i-a rasplatit de doua ori mai mult decat avusese mai inainte (Iov 42,10). Poporul lui Dumnezeu suferise, dupa cum li se parea lor, de doua ori mai mult decat meritase, dar Dumnezeu ii va rasplati din belsug (vezi Isaia 40,2; Zaharia 9,12; comp. Ieremia 16,18; Apocalips 18,6).
Rusine. In loc de rusine si ocara, Dumnezeu le va da bucurie. Roata se va intoarce. In timp ce alta data fusesera asupriti si dispretuiti acum vor fi onorati si inaltati. In v. 7-9 Isaia vorbeste despre Israel si nu lui Israel, ca in v. 5 si 6.
61:8 Caci Eu, Domnul, iubesc dreptatea, urasc rapirea si nelegiuirea; le voi da cu credinciosie rasplata lor, si voi incheia cu ei un legamant vesnic.
Urasc rapirea. Aici Isaia pare sa se intoarca la ideea din cap. 1,15-17. Dumnezeu respecta dreptatea, mila si iubirea (Psalmi 11,7; Mica 6,8) dar respinge cu totul simpla forma de inchinare (vezi comentariul la Isaia 1,11; 2Timotei 3,5; comp. Ioan 4,23.24). Numai aceia care au ,,mainile nevinovate”, si ,,inima curata”, care au o purtare cinstita, savarsesc dreptatea si vorbesc adevarul in inima lor, vor putea sa ,,locuiasca” pe muntele Lui ,,cel sfant” (Psalmi 24,3-5; 15,1-5; vezi comentariul la Matei 7,21-27).
Le voi da cu credinciosie rasplata lor. [,,Voi indruma lucrarea lor in adevar,” KJV]. Ebr. pe’ullah, literal ,,rasplata [pentru o lucrare indeplinita].” Compara Levitic 19,13 si Ezechiel 29,20, unde se foloseste acelasi cuvant si unde contextul implica in mod clar ideea de rasplata pentru munca. Dumnezeu va acorda rasplata in strict acord cu meritul (vezi comentariul la Matei 20,1-16).
Legamant. Vezi comentariul la Isaia 55,3; Ieremia 31,31.33.
61:9 Samanta lor va fi cunoscuta intre neamuri, si urmasii lor printre popoare; toti cei ce-i vor vedea, vor cunoaste ca sunt o samanta binecuvantata de Domnul.
Samanta lor. Adica, “urmasii lor.”
Cunoscuta. Adica, cunoscuta bine si favorabil (vezi Psalmi 76,1; Proverbe 31,23). Oamenii vor recunoaste ca poporul lui Dumnezeu este binecuvantat si favorizat de Cer in mod special (vezi Deuteronom 4,6-8; 28,10; p. 28, 29).
Neamuri. Literal, “natiuni” (vezi p. 28-30).
61:10 Ma bucur in Domnul, si sufletul Meu este plin de veselie in Dumnezeul Meu; caci M-a imbracat cu hainele mantuirii, M-a acoperit cu mantaua izbavirii, ca pe un mire impodobit cu o cununa imparateasca, si ca o mireasa, impodobita cu sculele ei.
Ma bucur. Sionul aduce multumiri si laude lui Dumnezeu pentru minunatele favoruri revarsate asupra lui. Dumnezeu i-a inlaturat milostiv ocara si l-a facut sa apara plin de slava inaintea lumii (capitolele 49,13-23; 54,1-8; vezi comentariul la cap. 54,5-7; 61,7).
Hainele mantuirii. “Hainele” acestea reprezinta caracterul desavarsit al lui Hristos (4T 88) pe care trebuie sa-l poarte poporul Lui, chiar in viata aceasta (COL 319; vezi comentariul la Matei 22,1-14). Ele se afla in contrast clar cu propria noastra “haina manjita” (vezi comentariul la Isaia 64,6).
Cununa imparateasca. [“Podoaba,” KJV]. Acelasi cuvant din v. 3 (vezi comentariul acolo).
Ca o mireasa. Vezi comentariul la cap. 49,18.
61:11 Caci, dupa cum pamantul face sa rasara lastarul lui, si dupa cum o gradina face sa incolteasca semanaturile ei, asa va face Domnul, Dumnezeu, sa rasara mantuirea si lauda, in fata tuturor neamurilor.
Lastarul lui. Pacatul a facut pamantul trist si pustiu, dar el nu va ramane pururi asa. Evanghelia harului lui Dumnezeu va face ca locurile pustii sa infloreasca si sa rodeasca roadele neprihanirii spre slava lui Dumnezeu (vezi comentariul la Isaia 61,3; Galateni 5,22.23). Compara parabola lui Isaia cu via (vezi cap. 5,1-7; comp. cap. 32,15.16; 35,1.2; 41,18.19; 43,19-21; 44,3.4; 55,12.13).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1–11DA 458
1 GW 49; ML 118; Te 287; 6T 54, 225; 9T 107, 202
1, 2 DA 34, 217, 237; MH 35, 423; PK 689; 7T 138
1–3AA 224; FE 371
1–4CH 530
2 DA 240
3 AH 17; COL 214; DA 301; GC 650; PK 724; SC 67; 6T 86; 7T 22; 8T 42, 243; 9T 287
4 MH 406; PK 677; 6T 126
6–9MH 406
8 FE 353; GW 450; MM 125; Te 232; 7T 179
10 COL 206; PK 668; 2T 453; 5T 472, 510; 8T 42 9T 114, 182
11 COL 63; Ed 104; GC 301; GW 29; MH 406; PK 733; PP 342; 6T 419