58:1 Striga in gura mare, nu te opri! Inalta-ti glasul ca o trambita, si vesteste poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov pacatele ei!
Striga in gura mare. In cap. 57,15-21 Isaia prezinta solia Cerului de impacare si pace. In cap. 58 el da instructiuni cu privire la ce implica pocainta si ce este esential inainte ca binecuvantarile fagaduite sa poata fi obtinute. O chemare la pocainta nu poate fi eficienta daca nu prezinta clar ce trebuie sa faca oamenii cu pacatul din viata lor (vezi Ezechiel 13,10-16). O chemare la pocainta este
o chemare la actiune hotarata. Compara solia din Ioel 2,12.13.
Vesteste. [,,Arata,” KJV]. Conducatorii care nu reusesc sa traseze o linie despartitoare lamurita intre bine si rau, pentru ca oamenii sa poata intelege principiile despre care este vorba, sunt ,,calauze oarbe de orbi” (Matei 15,14; Luca 6,39; vezi comentariul la Matei 23,16).
58:2 In toate zilele Ma intreaba, si vor sa afle caile Mele, ca un neam, care ar fi infaptuit neprihanirea, si n-ar fi parasit legea Dumnezeului sau. Imi cer hotarari drepte, doresc sa se apropie de Dumnezeu.
In toate zilele Ma intreaba. Formal natiunea lui Iuda marturisea ca Il urmeaza pe Domnul, insa pe dinauntru ei erau departe de El. Ei tineau formele exterioare ale religiei, dar neglijau principiile de baza. Ei posteau si se rugau, tineau Sabatul, tineau sarbatorile sfinte, isi aduceau jertfele la Templu si luau parte la adunarile solemne, in timp ce se dedau la tot felul de rautati (cap. 1,11-15). Ei nu aveau altceva decat o incercare deplasata de a-i servi si lui Dumnezeu si lui Mamona (vezi comentariul la Matei 6,24-34). Ei se dadeau drept iubitori de lumina, dar au ales sa traiasca in intuneric (vezi comentariul la Matei 6,19-23). Ei doreau tot ce avea de oferit lumea aceasta – si pe deasupra si cerul. Ei doreau sa se bucure de privilegiile ascultarii, dar nu erau dispusi sa poarte raspunderile ei (vezi p. 32, 33; vezi comentariul la Matei 21,28-32).
58:3 La ce ne foloseste sa postim zic ei daca Tu nu vezi? La ce sa ne chinuim sufletul, daca Tu nu tii seama de lucrul acesta? Pentru ca, zice Domnul, in ziua postului vostru, va lasati in voia pornirilor voastre, si asupriti pe simbriasii vostri.
La ce ne foloseste sa postim? Fatarnicia impregnase viata lor religioasa (vezi comentariul la Matei 6,2). Fatarnicii acestia doreau sa se faca bine primiti inaintea lui Dumnezeu supunandu-se la diferite forme de suferinte fizice. Postul, credeau ei, urma sa faca ispasire pentru nelegiuire. Mintea lor intunecata nu putea sa inteleaga ca Dumnezeu este drept si ca El cere dreptate de la copii Sai. Ei uitasera ca esenta adevaratei religii este exercitarea dreptatii, milei si smereniei (Mica 6,8; vezi comentariul la Isaia 57,5).
Va lasati in voia pornirilor voastre. [,,Gasiti placere,” KJV]. Fatarnicii acestia posteau deoarece credeau ca astfel pot castiga aprobarea lui Dumnezeu. Ei nu puteau sa inteleaga semnificatia spirituala a unor lucruri precum postul si tinerea Sabatului, si credeau ca aderarea la formele religiei le dadea libertatea de a-si satisface propriile lor pasiuni si de a-i asupri pe saraci si lipsiti de sprijin.
Asupriti pe simbriasii vostri. Vezi Levitic 19,13; Iacov 5,4.
58:4 Iata, postiti ca sa va ciorovaiti si sa va certati, ca sa bateti rautacios cu pumnul; nu postiti cum cere ziua aceea, ca sa vi se auda strigatul sus.
Ca sa va ciorovaiti si sa va certati. Formele postirii erau urmate cu religiozitate, dar spiritul adevaratului post (vezi v. 6) lipsea. Practicile riguroase slujeau numai ca sa excite nervii si sa stimuleze capriciile. Postul asa cum fusese randuit de Dumnezeu (vers. 6) ar fi dus la o vietuire mai virtuoasa.
58:5 Oare aceasta este postul placut Mie: sa-si chinuiasca omul sufletul o zi? Sa-si plece capul ca un pipirig, si sa se culce pe sac si cenusa? Acesta numesti tu post si zi placuta Domnului?
Acesta este postul? Postul lor nu era dupa randuiala lui Dumnezeu, si de aceea era cu totul inacceptabil pentru El. Ei posteau doar ca sa obtina favoarea lui Dumnezeu si sa-si asigure aprobarea Lui pentru faptele lor rele, ca si cum abtinerea de la mancare era de o mai mare importanta inaintea lui Dumnezeu decat abtinerea de la rele! Vezi comentariul la Matei 6,13.
58:6 Iata postul placut Mie: dezleaga lanturile rautatii, deznoada legaturile robiei, da drumul celor asupriti, si rupe orice fel de jug;
Dezleaga lanturile. Adevaratul post avea scopul sa purifice motivele si sa reformeze viata. Dar la iudei practicile religiei devenisera o manta pentru asuprirea celor slabi, jefuirea vaduvelor si orfanilor, si pentru tot felul de mituiri, inselaciuni si nedreptati (Isaia 1,17.23; Osea 4,2; Amos 2,6; 3,10; 4,1; 5,11; 8,4–6; Mica 6,11, 12). Adevaratul scop al religiei este de a-i elibera pe oameni de poverile lor de pacat, de a elimina intoleranta si asuprirea, de a promova neprihanirea, libertatea si pacea. Dumnezeu intentionase ca poporul Sau sa fie liber, dar conducatorii lui Israel facusera din el un popor de sclavi si cersetori.
58:7 imparte-ti painea cu cel flamand, si adu in casa ta pe nenorocitii fara adapost; daca vezi pe un om gol, acopera-l, si nu intoarce spatele semenului tau.
Imparte-ti painea. Adevarata religie este practica. Fireste ca ea cuprinde ritualurile si ceremoniile bisericii, dar prezenta sau absenta adevaratei religii este manifestata in viata traita de cineva intre semenii sai. Ea nu este atat de mult o chestiune de abtinere de la hrana, cat de impartire a hranei cu cel flamand. Evlavia practica este singurul fel de religie recunoscut la bara de judecata a lui Dumnezeu (Matei 25,34-46).
58:8 Atunci lumina ta va rasari ca zorile, si vindecarea ta va incolti repede; neprihanirea ta iti va merge inainte, si slava Domnului te va insoti.
Lumina ta. Vezi comentariul la cap. 60,1.
Vindecarea ta. Ceea ce dam noi pentru a contribui la bunastarea altora se intoarce spre propriul nostru bine. Propriul nostru bine este profund legat de acela al semenilor nostri.
Slava Domnului te va insoti. [,,Slava Domnului va fi ariegarda ta,” KJV]. comp. cap. 52,12. Compara experienta lui Israel din pustie (Exod 14,19.20). Cand mergem pe caile alese de Dumnezeu putem fi siguri de prezenta Lui protectoare.
58:9 Atunci tu vei chema, si Domnul va raspunde, vei striga, si El va zice: Iata-Ma! Daca vei indeparta jugul din mijlocul tau, amenintarile cu degetul si vorbele de ocara,
Atunci tu vei chema. Fagaduintele lui Dumnezeu sunt conditionate de ascultare. Isaia arata deosebirea dintre rugaciunea la care Dumnezeu poate sa raspunda si inchinarea care este inacceptabila pentru El (capitolele 1,11-17; 58,2-4). Daca Dumnezeu ar revarsa favoruri asupra acelora care nu se apropie de El cu sinceritate si in adevar, rezultatul ar fi sa-i incurajeze pe caile lor rele.
Daca vei indeparta. Prin critici, cautari de greseli, barfe si insinuari, multi asa-zisi crestini fac povara semenilor lor aproape imposibil de suportat. Multi crestini nobili au fost zdrobiti si impinsi in mormant in descurajare si infrangere prin faptul ca un semen crestin a tot intins spre ei degetul dispretului. Dumnezeu nu Se poate apropia de poporul Sau cata vreme el este ocupat cu criticarea si asuprirea semenilor lui.
58:10 daca vei da mancarea ta celui flamand, daca vei satura sufletul lipsit, atunci lumina ta va rasari peste intunecime, si intunericul tau va fi ca ziua in amiaza mare!
Vei da mancarea ta celui flamand. Adica sa dai pe fata un interes personal fata de el. Daca biserica ar trai pe masura ocaziilor si responsabilitatilor ei, daca membrii ei ar fi crestini in spirit ca si dupa nume, lucrarea ei pe pamant ar fi curand terminata, iar Domnul ar reveni in slava. Viata plina de slujire neegoista pentru altii revarsa lumina slavei lui Dumnezeu (vezi cap. 9,2; 60,1.2).
58:11 Domnul te va calauzi neincetat, iti va satura sufletul chiar in locuri fara apa, si va da din nou putere madularelor tale; vei fi ca o gradina bine udata, ca un izvor ale carui ape nu seaca.
Domnul te va calauzi. Dumnezeu nu-i poate conduce pe cei incapatanati, ingamfati si egocentrici. Crestinii care vor sa fie calauziti de Dumnezeu trebuie ca mai intai sa dea la o parte eul si sa se consacre pe deplin lucrarii Domnului. Experienta crestina a multora din timpul de fata este intunecoasa si stearpa din cauza lipsei de iubire fata de semenii lor.
In locuri fara apa. In vremuri de seceta spirituala Dumnezeu fagaduieste sa-i invioreze pe aceia care au cautat cu sinceritate sa fie o binecuvantare pentru semenii lor.
58:12 Ai tai vor zidi iarasi pe daramaturile de mai inainte, vei ridica din nou temeliile strabune; vei fi numit Dregator de sparturi, Cel ce drege drumurile, si face tara cu putinta de locuit.
Daramaturile de mai inainte. Sau ,,vechile ruine” (RSV). Odata, cand iudeii se vor intoarce din captivitatea lor, vor gaseasca Ierusalimul in ruina. Dar si edificiul moral al naratiunii zacea in ruine, si acesta trebuia sa fie rezidit. Aici este infatisata o mare lucrare de redesteptare, reforma si refacere. Se facuse o spartura in zid, ca sa zicem asa, din cauza ca nu se practicase adevarata religie (v. 3-5). Cu toate acestea, temeliile ramasesera si pe ele trebuia sa fie zidit un nou edificiu. Felul de rezidire a ,,daramaturilor de mai inainte” fusese aratat in v. 6-10; el consta din redesteptarea religiei practice. Locul de unde trebuie sa inceapa reforma este aratat in v. 13.
Cu putinta de locuit. [,,Carari pentru a locui in ele,” KJV]. Adica, cai drepte. Cararile vechi pe care umblase poporul lui Dumnezeu vor fi refacute (vezi Ieremia 6,16). Principiile cele drepte vor fi onorate si urmate in toate aspectele vietii. Pretutindeni pe pamant are loc lucrarea de restaurare. Sabatul este repus la locul cuvenit in legea lui Dumnezeu si in viata oamenilor. Din nou barbati si femei sunt invatati sa umble pe caile Domnului. Ei sunt invitati sa intre in cetatea lui Dumnezeu si sa-si ocupe locul in Templul cel viu care se zideste (1Corinteni 3,9-11.16; Efeseni 2,20-22; 2Timotei 2,19; 1Petru 2,4-9).
58:13 Daca iti vei opri piciorul in ziua Sabatului, ca sa nu-ti faci gusturile tale in ziua Mea cea sfanta; daca Sabatul va fi desfatarea ta, ca sa sfintesti pe Domnul, slavindu-L, si daca-l vei cinsti, neurmand caile tale, neindeletnicindu-te cu treburile tale si nededandu-te la flecarii,
Iti vei opri piciorul. Lucrarea de refacere trebuie sa inceapa cu o redesteptare a adevaratei paziri a Sabatului, a carei esenta este comuniunea cu Dumnezeu si amintirea puterii Sale creatoare, in ziua pe care El a sfintit-o. Soarta lui Israel ca natiune a fost hotarata de atitudinea lui fata de sfanta zi a lui Dumnezeu (vezi Ieremia 17,24-27). Sabatul n-a fost menit vreodata sa fie un scop in sine, ci mai degraba un mijloc prin care omul sa poata face cunostinta cu caracterul si scopurile Creatorului sau (vezi comentariul la Exod 20,8).
Ca sa nu-ti faci. ,,Ca sa” nu apare in toate versiunile, totusi el se afla in sulul 1QIsa de la Marea Moarta si in LXX.
Gusturile tale. Esenta pacatului este egoismul – savarsirea a ceea ce-i place cuiva fara sa tina seama de Dumnezeu sau de om. Ziua Sabatului ofera omului prilejul de a infrange egoismul si de a cultiva deprinderea de a face lucruri care sunt placute lui Dumnezeu (1Ioan 3,22) si care contribuie la binele altora. Inteles bine si tinut cum se cuvine, Sabatul este cheia fericirii omului atat aici cat si in viata cealalta. Adevarata pazire a Sabatului duce la lucrarea de reforma descrisa in Isaia 58,5-12. Aceia care nu intra in spiritul Sabatului asa cum l-a randuit Dumnezeu, nu-si dau seama de ceea ce pierd. Sabatul este una din cele mai mari binecuvantari revarsate asupra oamenilor de catre un Creator iubitor.
Desfatarea. Simpla forma a tinerii Sabatului este doar de mica valoare. Aceia care socotesc
Sabatul o povara, nu au descoperit adevarata lui insemnatate si valoare.
Sa sfintesti pe Domnul. Vezi comentariul la Geneza 2,1-3.
Il voi cinsti. Aici avem unealta de punere la proba a ceea ce este drept si cuvenit in Sabat – cinsteste aceasta pe Dumnezeu? Orice activitate savarsita cu scopul de a cunoaste mai mult din caracterul, faptele, caile si voia Creatorului, sau care este facuta ca un mijloc prin care iubirea Lui poate atinge inima si viata semenilor nostri, este intr-adevar o cinstire a lui Dumnezeu.
58:14 atunci te vei putea desfata in Domnul, si Eu te voi sui pe inaltimile tarii, te voi face sa te bucuri de mostenirea tatalui tau Iacov; caci gura Domnului a vorbit.
Desfata. Aceia care fac din Sabat ceea ce a intentionat Dumnezeu ca el sa fie intra intr-o stransa partasie cu El pe care altii nu o pot cunoaste. Compara Psalmi 40,8; vezi comentariul la Exod 20,12.20.
Inaltimile tarii. Acelora care intra cu toata inima in spiritul Sabatului le este fagaduita prosperitate atat materiala cat si spirituala (vezi comentariul la Matei 6,33).
Mostenirea tatalui tau Iacov. Pentru un rezumat al feluritelor binecuvantari incluse in ,,mostenirea lui Iacov” vezi p. 27, 28.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1–14CS 85; Ev 516; MM 123, 263; TM 126; 1T 355; 2T 35, 684; 6T 265, 289; 8T 159, 170; WM 29–34, 121, 221
1 CW 38, 174; Ev 195; GC 459; GW 304; LS 202; TM 89, 411; 1T 197, 216, 249; 2T 440, 608; 3T 258; 4T 517; 5T 211; 6T 17, 61; 8T 31, 159; 9T 243; WM 77
1, 2 GC 452; TM 296; 5T 299
1–32T 146
2 1T 257
3 2T 156
4 AA 413; 1T 257, 258
4–6DA 278
5–71T 256
5–112T 33
6 TM 481; 1T 258; 8T 218
6, 7 COL 210, 370; 2T 146, 156, 331; 3T 519; 6T 266; WM 270
6–92T 684; 8T 159
6–114T 60
7 CH 390; ChS 215; CS 161, 164; DA 369; GC 654; MH 147, 206; ML 240; 6T 85, 276, 282; WM 220, 306, 309
7, 8 COL 417; PK 718; 2T 29
7–11MB 122; MH 256
8 DA 350; FE 349; MH 100, 258; ML 246; 2T 36, 332; 4T 63; 6T 82, 267, 438; 7T 60, 120; WM 302
8–102T 35
8–11TM 126; 6T 306; WM 303
9–11ML 246; 2T 146
10 COL 371; DA 278, 369
10, 11 MH 100; PK 132, 327; 2T 685; 8T 134
10–128T 218
11 AA 340; 1T 592; 2T 29, 36, 669
11, 12 Ev 240
11–14MM 215
12 ML 224; PK 677; 5T 321; 6T 126; 7T 139; WM 32
12, 13 Ev 355; 1T 76
12–14GC 452; LS 96; PK 678; 3T 573; 6T 265, 352
13 CG 537; Ev 235; GC 447; 4ML 224; PP 307; 2T 584
13, 14 DA 289; 2T 702; 4T 114, 252; 8T 159
14 Ev 240; 6T 312