57:1 Piere cel neprihanit, si nimanui nu-i pasa; se duc oamenii de bine si nimeni nu ia aminte ca din pricina rautatii este luat cel neprihanit.
Piere cel neprihanit. Capitolul acesta continua fara intrerupere firul ideii incepute in capitolul 56,9. Unii au aratat ca aceasta sectiune descrie in mod corespunzator situatia din timpul primei parti a domniei lui Manase (vezi Vol. II, p. 88). Nu se stie daca solia aceasta a fost data la momentul acela pentru a-i incuraja pe cei care sufereau sau la un alt moment.
Oamenii de bine. Adica, ,,oamenii de chesed” (vezi comentariul la Iov 10,12; Psalmi 13,7).
Este luat. Isaia se mangaie cu gandul ca moartea celor drepti ii scapa de rele mai mari care li s-ar fi intamplat daca ar fi trait mai departe.