53:2 El a crescut inaintea Lui ca o odrasla slaba, ca un Lastar care iese dintr-un pamant uscat. N-avea nici frumusete, nici stralucire ca sa ne atraga privirile, si infatisarea Lui n-avea nimic care sa ne placa.
El. Adica ,,robul” prezentat in cap. 52,13, Mesia (vezi comentariul la cap. 41,8).
Inaintea Lui. Probabil insemnand ,,inaintea lui Dumnezeu” in sensul de a fi supus fata de vointa Lui, si supus grijii Lui (vezi comentariul la Luca 2,49).
O odrasla slaba. Hristos a crescut pana la statura de barbat – fizic, mintal si spiritual – in armonie cu legile naturale ale dezvoltarii umane (vezi comentariul la Luca 2,52). Dupa cum o planta trage hrana din sol, tot asa El avea sa ia din intelepciunea si taria lui Dumnezeu. Imaginea ,,odraslei slabe” pare sa fie o aluzie la ,,Vlastarul” din Isaia 11,1.
Pamant uscat. O planta care creste intr-un pamant uscat pare pipernicita si neatragatoare. Conducatorii iudei au gasit caracterul lui Isus ca fiind neatragator.
Lastar. Ebr. shores. Desi cuvantul este folosit in sensul sau literal, el apare mai mult in sensul sau figurat in Vechiul Testament. Imaginea se bazeaza pe faptul ca in multe ocazii o planta sau un copac poate fi doborat la pamant, dar daca radacina ramane, planta va creste din nou. Aici cuvantul ,,lastar” este echivalent cu ,,planta tanara”.
N-avea nici frumusete. Literal ,,nici un aspect”, adica nimic care sa atraga atentia. Oamenii nu urmau sa fie atrasi la Hristos printr-o desfasurare de slava supranaturala, ci prin frumusetea unei vieti neprihanite (vezi DA 23, 27, 43). El a umblat printre oameni ca un om – un Om desavarsit. Isaia insa nu se refera la infatisarea personala a lui Hristos ca om, ci numai la faptul ca El nu era felul de Mesia care ii interesa pe iudei (vezi comentariul la Luca 4,29). Pentru un comentariu la infatisarea personala a lui Isus vezi comentariul la Luca 2,52.