52:1 Trezeste-te, trezeste-te! imbraca-te in podoaba ta, Sioane! Pune-ti hainele de sarbatoare, Ierusalime, cetate sfanta! Caci nu va mai intra in tine nici un om netaiat imprejur sau necurat.
Trezeste-te, trezeste-te! Compara cap. 51,9.17.
Podoaba ta. [Vesmintele tale frumoase, KJV]. Adica vesmintele frumusetii si sfinteniei (vezi Exod 28,2). Sionul fusese multa vreme intr-o stare de umilire si de obscuritate. Acum trebuia sa se trezeasca si sa-si reia locul de cinste si de slava (vezi p. 28-32).
52:2 Scutura-ti tarana de pe tine, scoala-te, si sezi in capul oaselor, Ierusalime! Dezleaga-ti legaturile de la gat, fiica, roaba a Sionului!
Tarina. Vezi comentariul la cap. 3,26�
; comp. cap. 47,1. Sionul trebuia sa schimbe movila de tarana cu scaunul de domnie, o viata de exil cu una de splendoare regala.
52:3 Caci asa vorbeste Domnul: Fara plata ati fost vanduti, si nu veti fi rascumparati cu pret de argint.
Ati fost vanduti. Iudeii se ,,vandusera” in slujba raului si drept urmare suferisera din partea vecinilor lor pagani, Asirienii, pe timpul lui Isaia, si mai urmau sa fie captivi ai Babilonului. Targul fusese intr-adevar facut cu miopie, deoarece prin acesta dadusera virtutea, onoarea, libertatea si pacea in schimbul calcarii de lege, dezonoarei, robiei si varsarii de sange. Vezi Romani 6,16.
Fara plata. In izbavirea lui Israel de sub apararea natiunilor inconjuratoare, Isaia vede o fagaduinta a eliberarii in cele din urma de sub stapanirea pacatului. Dupa cum Cir trebuia sa elibereze poporul lui Dumnezeu din Babilon (cap. 44,28 la 45,13), tot asa Hristos urma sa-l elibereze din robia pacatului (Romani 3,24; 1Petru 1,18.19). Dumnezeu nu era obligat sa plateasca un pret de rascumparare, nici domnului raului si nici natiunilor care ii tineau in captivitate.
52:4 Caci asa vorbeste Domnul Dumnezeu: Odinioara poporul Meu s-a pogorat sa locuiasca pentru o vreme in Egipt; apoi Asirianul l-a asuprit fara temei.
Sa locuiasca pentru o vreme in Egipt. Evreii se colonizasera in Egipt la invitatia lui Faraon. Greutatile la care i-au supus egiptenii au fost neprovocate.
Asirianul. Aceasta se refera probabil la imparati asirieni ca Tiglat–pileser III si Sanherib. Asirienii nu avusesera motiv sa-i trateze pe evrei asa cum au facut-o. Purtarea lor era determinata de cruzime si lacomie. Uneori, insa, scriitorii biblici folosesc termenii ,,Asiria” si asirian intr-un inteles larg pentru a-i include si pe babilonieni (vezi comentariul la Ezra 6,22).
52:5 Si acum, ce am sa fac aici zice Domnul cand poporul Meu a fost luat pe nimic? Asupritorii lui striga de bucurie zice Domnul si cat e ziulica de mare este batjocorit Numele Meu.
Batjocorit. Fiind in stare sa asupreasca poporul evreu, paganii au crezut ca zeii lor trebuie sa fie mai tari ca Iehova. Aceasta i-a facut sa-L dispretuiasca si sa-L ocarasca chiar pe adevaratul Dumnezeu.
52:6 De aceea poporul Meu va cunoaste Numele Meu; de aceea va sti, in ziua aceea, ca Eu vorbesc si zic: Iata-Ma!
Va cunoaste Numele Meu. A cunoaste Numele lui Dumnezeu insemneaza a intelege voia Lui si a te increde in El (Psalmi 9,10; 91,14).
52:7 Ce frumoase sunt pe munti, picioarele celui ce aduce vesti bune, care vesteste pacea, picioarele celui ce aduce vesti bune, care vesteste mantuirea! Picioarele celui ce zice Sionului: Dumnezeul tau imparateste!
Ce frumoase. Nu exista solie mai imbucuratoare ca aceea a eliberarii si a pacii. Pentru iudeii care se aflau sub un jug strain, nimic nu le putea aduce o mai mare bucurie ca asigurarea ca ceasul eliberarii lor era aproape. Pavel aplica aceste cuvinte ale lui Isaia la proclamarea soliei Evangheliei (Romani 10,15). Eliberarea, prezisa aici, era mai intai aceea a Israelului literal de natiunea care-l asuprea (vezi comentariul la Isaia 40,1; 22,28 la 45,13), si apoi eliberarea mai mare de pacat si de tot raul prin Robul suferind (vezi comentariul la cap. 41,8; 42,1) din cap. 53, adica, Mesia. Trebuie sa observam ca cap. 52,7-15 constituie o introducere la cap. 53.
Vesti bune. Adica Evanghelia (vezi comentariul la Marcu 1,1; 2,10).
Dumnezeul tau imparateste! Dumnezeu inca conduce treburile pamantului (vezi comentariul la Daniel 4,17) in ciuda aparentei contrariului. Puterea Lui de a-Si elibera poporul, si mai tarziu triumful Evangheliei dovedeste ca El, nu Satana este Cel care imparateste (vezi Apocalips 11,15).
52:8 Iata, glasul strajerilor tai rasuna; ei inalta glasul, si striga toti de veselie; caci vad cu ochii lor cum Se intoarce Domnul in Sion.
Strajerilor tai. Strajerii spirituali de pe zidurile Sionului se bucura laolalta la apropierea solului care duce vestea liberarii.
Cu ochii lor. [Ochii catre ochi, KJV]. Adica ,,fata catre fata”, asa cum este redata aceeasi expresie ebraica in Numeri 14,14. (KJV). Compara Numeri 12,8 ,,gura catre gura” (vezi si 1Corinteni 13,12). Din turnurile lor de veghere santinelele Il vad pe Domnul aproape intorcandu-Se sa domneasca (Isaia 52,7).
Se intoarce Domnul in Sion. LXX-a si sulul 1QIsa de la Marea Moarta adauga ,,cu indurare”.
52:9 Izbucniti cu toate in strigate de bucurie, daramaturi ale Ierusalimului! Caci Domnul mangaie pe poporul Sau, si rascumpara Ierusalimul.
Izbucniti. Vezi comentariul la v. 7.
52:10 Domnul Isi descopera bratul Sau cel sfant, inaintea tuturor neamurilor; si toate marginile pamantului vor vedea mantuirea Dumnezeului nostru.
Isi descopere. Puterea lui Dumnezeu a fost manifestata aducandu-i poporului Sau biruinta asupra vrajmasilor lor (vezi Psalmi 98,1.2; comp. Ezra 4,7).
52:11 Plecati, plecati, iesiti din Babilon! Nu va atingeti de nimic necurat! Iesiti din mijlocul lui! Curatiti-va, cei ce purtati vasele Domnului!
Plecati. Adica, din Babilon (vezi comentariul la cap. 48,20). Isaia priveste din nou inainte la momentul readucerii din Babilon. Compara invitatiile de a ,,iesi” din Babilonul mistic (Apocalips 18,1-4).
Curatiti-va. Din cauza nelegiuirii fusese hartuit Israel de asirieni si urma ca mai tarziu sa mearga in captivitate. Exilatii care se intorceau vor fi un popor curat. Fara reforma inimii si vietii restaurarea fizica a lui Israel in patria lor urma sa fie de mica valoare permanenta. Aceia care ies din Babilonul mistic trebuie sa fie si ei curati (Apocalips 18,4; 21,27; comp. 1Ioan 3,3).
Purtati vasele. Conducatorii lui Israel urmau sa fie insarcinati cu transportul vaselor sacre ale Templului de la Babilon la Ierusalim (Ezra 1,7.8; 5,14.15; 6,5). Preotii si levitii purtau in mod normal responsabilitatea tuturor lucrurilor care tineau de Templu (Numeri 3,8.38). In special ei trebuia sa se tina curati de orice fel de intinaciune (Levitic 20,26; 21,1; 22,2.32). Conducatorii bisericii de azi au o raspundere foarte solemna inaintea lui Dumnezeu de a da o pilda de vietuire evlavioasa.
52:12 Nu iesiti cu graba, nu plecati in fuga; caci Domnul va va iesi inainte si Dumnezeul lui Israel va va taia calea.
Cu graba. Israelitii fusesera constransi sa plece din Egipt cu graba (Exod 12,33.39), dar nu trebuia sa fie asa cu reintoarcerea din Babilon (vezi 2Cronici 36,22.23; Ezra 1,1-4). Deosebirea venea din faptul ca Faraon nu era binevoitor (vezi comentariul la Exod 4,21), in timp ce Cir era (vezi Isaia 44,28 la 45,13; comp. PK 557).
Va iesi inainte. Domnul pregatise inima lui Cir ca sa emita decretul restaurarii (cap. 44,28; 45,1-4.13; PK 557). La v. 12, sulul 1QIsa de la Marea Moarta adauga ,,Dumnezeu al intregului pamant El va fi numit”.
Va va taia calea. [Va fi ariegarda voastra, KJV]. Vezi comentariul la cap. 58,8.
52:13 Iata, Robul Meu va propasi; Se va sui, Se va ridica, Se va inalta foarte sus.
Iata, Robul Meu. Acestea cuvinte introduc o noua sectiune care continua pana in cap. 53,12. Despartirea in capitole ar trebui sa vina intre v. 12 si 13 si nu dupa v. 15, deoarece cap. 53,1 continua firul ideii fara intrerupere. In aceasta noua sectiune Mesia apare ca Robul suferind (vezi comentariul la cap. 41,8; 42,1). Nicaieri in alta parte a Scripturii nu se gaseste o prezentare mai vie a naturii inlocuitoare si a caracterului ispasitor al mortii lui Hristos. A fost voia lui Dumnezeu ca lucrarea de restaurare care incepea cu reintoarcerea din captivitate sa inainteze repede si sa atinga
o culme in venirea lui Mesia care prin jertfa Lui pe Golgota sa aduca o eliberare din robia pacatului. Eliberarea din Babilon inlesnita de Cir care a biruit Babilonul (vezi comentariul la cap. 44,28; 45,1), prefigura eliberarea mai mare de sub stapanirea pacatului inlesnita de biruinta lui Hristos asupra puterilor intunericului si mortii (vezi Coloseni 2,14.15; Apocalips 1,18).
Cu trecerea timpului, iudeii au pus un accent tot mai mare asupra acelor profetii care aratau catre triumful lui Israel asupra paganilor (vezi p. 32, 33), pana cand ideea unei mantuiri literale si materiale pentru Israel ca natiune a eclipsat practic ideea prezentata aici de Isaia cu privire la Mesia ca Unsul care mai intai trebuie sa-i elibereze individual de sub puterea pacatului (vezi DA 30; vezi comentariul la Luca 4,19). Lui Israel nu ii trebuia atat un mare izbavitor militar care sa le aduca biruinta asupra vrajmasilor lor exteriori, cat un Mesia care sa le dea biruinta asupra pacatului.
Va propasi. La fel este redat acelasi cuvant ebraic in Ieremia 23,5 (KJV). Mesia, Robul suferind, va reusi in misiunea Lui (vezi Filipeni 2,10.11).
Se va ridica, Se va inalta. Mesia Se va smeri pe Sine, dar Dumnezeu Il va inalta sus de tot (Filipeni 2,6-10; vezi comentariul la Luca 14,11). Oamenii mari ai pamantului se vor minuna ca un om atat de neinsemnat dupa standardele omenesti poate sa aiba o influenta atat de uimitor de mare asupra gandirii oamenilor, asupra vietii lor si asupra mersului istoriei (vezi Isaia 52,14.15). Astazi nenumarate milioane de oameni considera ca o cinste sa fie recunoscuti drept crestini.
52:14 Dupa cum pentru multi a fost o pricina de groaza atat de schimonosita Ii era fata, si atat de mult se deosebea infatisarea Lui de a fiilor oamenilor
A fost o pricina de groaza.[Multi au ramas inmarmuriti, KJV]. Oamenii raman uimiti ca Cineva atat de mult onorat ca Fiul lui Dumnezeu sa se smereasca de buna voie asa cum a fost Hristos in misiunea Sa pe pamant. Isus si-a invesmantat divinitatea Sa cu natura omeneasca (vezi comentariul la Luca 2,48) pentru ca oamenii sa poata fi atrasi catre El, nu din cauza slavei exterioare, ci din cauza frumusetii caracterului Sau. Iudeii au fost uluiti de faptul ca cineva care nu pretindea mari onoruri ci traia viata smerita pe care a trait-o Isus, putea fi Mesia al profetiei. Ei n-au vazut la El ,,nici frumusete”, nici slava exterioara care sa-i faca sa le “placa” de El (vezi comentariul la Isaia 53,2).
Infatisarea Lui. La reintoarcerea Lui de la lupta cu Satana in pustia ispitirii, si in cursul luptei mai mari cu puterile intunericului in Ghetsemani (DA 137, 689), Isus a fost atat de mult schimonosit la infatisare incat pana si prietenii Lui aproape ca nu-L cunosteau.
52:15 tot asa, pentru multe popoare va fi o pricina de bucurie; inaintea Lui imparatii vor inchide gura, caci vor vedea ce nu li se mai istorisise, si vor auzi ce nu mai auzisera.
Multe popoare. Sensul expresiei ebraice este incert. LXX zice: ,,multe popoare se vor uimi”. O usoara modificare a textului ebraic da exprimarea ,,va face multe popoare sa priveasca cu luare aminte” care seamana cu cea din LXX. Lumea va fi uimita cand umilul Rob suferind va fi ridicat, inaltat, ,,foarte sus” (v. 13).
Vor inchide gura. Oamenii cei mari ai pamantului urmau sa ramana fara grai inaintea Lui in uimire si respect (vezi Iov 29,9; 40,4).
Imperiul Asirian in timpul lui IsaiaCOMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1–109T 108
2 6T 434
3 5T 133
5 PK 352
6 Ed 302; PK 371
6–8FE 481
7 PK 374; GW 19; MH 107
7–10DA 828
8 EW 140; 3T 361; 9T 33
9, 10 GW 19; MH 108
10 PK 372
11 EW 62; GW 124; MM 184; Te 65; TM 444; 1T 262; 2T 335, 552; 3T 60; 4T 322, 330; 5T 83, 227, 591; 7T 148
12 Ev 61
14 AA 582; DA 118, 690; PK 686; 2T 207; 3T 380