51:1 Ascultati-Ma, voi, care umblati dupa neprihanire, care cautati pe Domnul! Priviti spre stanca din care ati fost ciopliti, spre gaura gropii din care ati fost scosi.
Ascultati-Ma. Isaia se adreseaza acum celor evlaviosi din Israel, acelora care cu sinceritate si ravna au asteptat implinirea fagaduintelor facute parintilor lor, dar care se descurajasera din cauza intarzierii si aparentei lor nereusite (vezi cap. 49,4.14; 50,1). Ei uitasera cum Domnul ii condusese pe parintii lor in vremurile trecute (vezi LS 196). Dumnezeu ii invita acum sa se intoarca la El si sa uite indoielile si temerile lor. Pentru aceia care cauta dreptatea si eliberarea este o singura cale de a ajunge la obiectivele acestea, si anume prin ascultare credincioasa de glasul Domnului.
Neprihanire. Ebr. sedeq de obicei ,,neprihanire”, dar si ,,dreptate”, ,,izbanda” sau ,,eliberare”. Acela care seamana neprihanire va secera ,,dreptate”, ,,izbanda” si ,,eliberare”. Una este cauza, cealalta rezultatul. Ambele nuante de inteles pot sa fie intentionate aici. Prima este accentuata in v. 7, iar a doua in v. 5. Daca Israel macar ar fi savarsit neprihanirea, el ar fi putut astepta dreptatea, izbanda si eliberarea.
Din care ati fost ciopliti. Israel trebuia sa cugete la calea pe care Dumnezeu condusese natiunea in vremurile trecute. Pornind de la un inceput umil ei devenisera o mare natiune. Dupa cum piatra este luata din cariera si cioplita pentru a alcatui un templu frumos, tot asa poporul Israel fusese adus din Egipt si Mesopotamia si pregatit de Dumnezeu pentru a fi reprezentantii Lui in viata. Cat de minunat lucrase Domnul in favoarea lor! Acum El voia ca ei sa prinda curaj, increzandu-se in credinta ca El va face din nou lucrul acesta.
51:2 Uitati-va la parintele vostru Avraam, si spre Sara care v-a nascut; caci l-am chemat, cand era numai el singur, l-am binecuvantat si inmultit.
Uitati-va la Avraam. Dumnezeu ii reaminteste lui Israel de originea lui ca natiune (Geneza 11,28,31; 12,1.4.5). Biruintele din trecut ar trebui sa inspire curaj in prezent si nadejde pentru viitor (vezi Osea 1,10).
l-au binecuvantat. Sulul 1QIsa zice ,,L-am facut sa fie roditor” (vezi Geneza 17,6; 28,3; 48,4; 49,22).
51:3 Tot astfel, Domnul are mila de Sion, si mangaie toate daramaturile lui. El va face pustia lui ca un Rai, si pamantul lui uscat ca o gradina a Domnului. Bucuria si veselia vor fi mijlocul lui, multumiri si cantari de lauda.
Sion. Vezi comentariul la Psalmi 48,2; Isaia 40,1.
Ca o gradina a Domnului. Vezi Deuteronom 28,4.-6; COL 289.
Cantari. Sulul 1QIsa de la Marea Moarta adauga ,,iar durerea si suspinul vor fugi”.
51:4 Ia aminte spre Mine, dar, poporul Meu, pleaca urechea spre Mine, neamul Meu! Caci din Mine va iesi Legea, si voi pune Legea Mea lumina popoarelor.
Legea. Ebr. torah care cuprinde toata voia descoperita a lui Dumnezeu (vezi comentariul la Deuteronom 31,9; Psalmi 19,7). Dumnezeu fagaduieste aici sa continue sa-Si descopere planurile lui Israel (vezi Amos 3,7).
Legea Mea. [Judecata Mea, KJV]. Dreptatea divina va fi din nou asezata pe pamant (vezi comentariul la cap. 42.4,6), iar increderea in conducerea lui Dumnezeu va determina un spirit de pace si siguranta.
51:5 Neprihanirea Mea este aproape, mantuirea Mea se va arata, si bratele Mele vor judeca popoarele, ostroavele vor nadajdui in Mine, si se vor increde in bratul Meu.
Neprihanirea Mea Adica ,,eliberarea” (vezi comentariul la v. 1). Eliberarea pe care Dumnezeu
o fagaduieste poporului Sau nu va intarzia multa vreme.
Ostroavele. Vezi comentariul la cap. 42,4. Refacerea lui Israel va fi urmata de strangerea neamurilor (vezi p. 28-30).
51:6 Ridicati ochii spre cer, si priviti in jos pe pamant! Caci cerurile vor pieri ca un fum, pamantul se va preface in zdrente ca o haina, si locuitorii lui vor muri ca niste muste; dar mantuirea Mea va dainui in veci, si neprihanirea Mea nu va avea sfarsit.
Cerurile vor pieri. Vezi comentariul la cap. 34,4. In locul propozitiei acesteia si a celei urmatoare sulul 1QIsa de la Marea Moarta are: ,,Si vezi cine a creat acestea (vezi 40,26). Vine ceasul cand cerurile atmosferice urmeaza sa ,,treaca” (2Petru 3,10.11).Cerul si pamantul pot trece, dar voia descoperita a lui Dumnezeu (vezi comentariul la Isaia 51,4), ramane in veci (vezi Matei 5,18).
In veci. Cand Dumnezeu restaureaza pamantul la starea lui originala el nu va mai reveni la starea lui actuala de haos moral.
51:7 Ascultati-Ma, voi care cunoasteti neprihanirea, popor, care ai in inima Legea Mea! Nu te teme de ocara oamenilor, si nu tremura de ocarile lor.
Cunoasteti neprihanirea. Cei care ,,cunosc neprihanirea” sunt definiti ca avand legea lui Dumnezeu – o transcrierea a caracterului Lui – in inima lor. Voia Lui descoperita (vezi comentariul la
v. 4) este gravata in mintea lor, iar ei sunt asemenea Lui in caracter (vezi Galateni 2,20; Coloseni
1,27; 1 Ioan 3,2.3). Nu te teme. Vezi comentariul la cap. 41,10.13. Ocara oamenilor. Vezi comentariul la Matei 10,28.
51:8 Caci ii va manca molia ca pe o haina, si-i va roade viermele cum roade lana; dar neprihanirea Mea va dainui in veci, si mantuirea Mea se va intinde din veac in veac.
Molia. Vezi comentariul la Matei 6,19.20; comp. Isaia 50,9. Pacatul si pacatosii vor pieri, dar neprihanirea este vesnica. Calcarea de lege va aduce in mod inevitabil ruina, dar ascultarea aduce viata si binecuvantare (Isaia 1,19.20.28; Ioan 3,16; Romani 6,23; vezi comentariul la Matei 7,21-28).
Neprihanirea mea. Vezi comentariul la versetele 1,6.
51:9 Trezeste-te, trezeste-te si imbraca-te cu putere, brat al Domnului! Trezeste-te, ca in zilele de odinioara, si in veacurile din vechime! Oare n-ai doborat Tu Egiptul, si ai strapuns balaurul?
In zilele de odinioara. Reprezentandu-i pe cei evlaviosi din Israel, Isaia Il roaga pe Dumnezeu sa repete marile lucrari de eliberare care marcasera zilele de odinioara (vezi comentariul la v. 1, 2).
Egiptul. In original, Rahab, un termen poetic pentru Egipt [vezi comentariul la Psalmi 87,4; Isaia 30,7]. Asa cum Dumnezeu Si-a eliberat poporul in vremurile trecute, la fel poate sa-i izbaveasca si acum!
Balaurul. Vezi Apocalips 12,7-9; vezi comentariul la Isaia 27.1.
51:10 Nu esti Tu acela, care ai uscat marea, apele adancului celui mare, si ai croit in adancimile marii, un drum pentru trecerea celor rascumparati?
Tu. Adica ,,Bratul” Domnului (v. 9). Uscat marea. O aluzie la trecerea Marii Rosii (vezi Exod 14,21; comp. Isaia 43,16).
51:11 Astfel cei rascumparati de Domnul se vor intoarce, vor veni in Sion cu cantari de biruinta, si o bucurie vesnica le va incununa capul; ii va apuca veselia si bucuria, iar durerea si gemetele vor fugi.
Cei rascumparati. Vezi comentariul la cap. 35,10. Isaia prevesteste din nou reintoarcerea din captivitatea babiloniana. La fel ,,tot Israelul” (Romani 11,26), copiii spirituali ai lui Avraam (Galateni 3,29), vor fi eliberati de sub tirania Babilonului mistic (Apocalips 18,1–4; 19,1, 2; 21,1–4). In loc de ,,rascumparati” sulul 1QIsa de la Marea Moarta zice ,,[oile] imprastiate” (vezi Ieremia 50,17).
51:12 Eu, Eu va mangai. Dar cine esti tu, ca sa te temi de omul cel muritor, si de fiul omului, care trece ca iarba,
Eu, Eu. Repetarea pronumelui scoate in evidenta pe Domnul ca sursa increderii lui Israel.
Daca Dumnezeu este cu ei, cine poate fi impotriva lor (vezi Romani 8,31)? Nu exista alt ajutor.
Mangai. Vezi comentariul la cap. 40,1.
Ca iarba. Vezi comentariul la cap. 40,6.
51:13 si sa uiti pe Domnul, care te-a facut, care a intins cerurile si a intemeiat pamantul? De ce sa tremuri necontenit toata ziua, inaintea maniei asupritorului, cand umbla sa te nimiceasca? Unde este mania asupritorului?
Uiti pe Domnul. Aceasta era cauza tuturor dificultatilor care venisera asupra lui Israel si a celor carora inca mai trebuia sa le faca fata. Cu privire la primejdia care vine pe urma uitarii de Dumnezeu, vezi Romani 1,20-24.
Care te-a facut. [Facatorul tau, KJV]. Vezi comentariul la cap. 40,12.26.28.
Sa tremuri necontenit. Vezi comentariul la cap. 41,10.
51:14 In curand cel incovoiat sub fiare va fi dezlegat; nu va muri in groapa, si nu va duce lipsa de paine.
Muri in grapa. Egiptul fusese odinioara ,,groapa” in care lancezise Israel. La fel, o vreme, Babilonul urma sa-i detina. Dar nici o putere de pe pamant nu poate sa impiedice planul lui Dumnezeu de a-i izbavi pe ai Sai cand vine timpul eliberarii lor. Cu privire la ,,groapa” ca loc de detentie vezi Geneza 37,20; Isaia 24,22; Zaharia 9,11. Pentru acelasi cuvant ebraic tradus cu ,,temnita” vezi Geneza 40,15; Ieremia 38,9.
51:15 Eu sunt Domnul, Dumnezeul tau, care starnesc marea si fac sa-i urle valurile, si al carui Nume este Domnul ostirilor.
Stirbesc marea. [Impartit marea, KJV]. Vezi comentariul la v. 10.
51:16 Eu pun cuvintele Mele in gura ta, si te acopar cu umbra mainii Mele, ca sa intind ceruri noi si sa intemeiez un pamant nou, si sa zic Sionului: Tu esti poporul Meu!
Cuvintele Mele. Adica, cuvintele lui Dumnezeu in gura lui Isaia.
Intind ceruri. Sau ,,asez cerurile” (vezi comentariul la cap. 40,12). Isaia vede pamantul readus la starea lui edenica (vezi Isaia 65,17; 66,22; 2Petru 3,13).
51:17 Trezeste-te, trezeste-te! Scoala-te, Ierusalime, care ai baut din mana Domnului potirul maniei Lui, care ai baut, ai sorbit pana in fund potirul ametelii!
Trezeste-te, trezeste-te! Compara v. 9, unde Israel adreseaza cuvintele acestea Domnului. Aici Dumnezeu vorbeste unui Ierusalim nelegiuit sa se trezeasca din amorteala betiei adusa, ca sa zicem asa, de vinul furiei lui Dumnezeu. Aplicarea pedepsei este adesea asemanata cu turnarea unui potir de manie (Psalmi 75,8; Ieremia 25,15.16; Ezechiel 23,33-34; Apocalips 14,10). Ierusalimului ii este adresata o chemare zeloasa de a se ridica si a-si veni in fire inainte de a fi prea tarziu.
51:18 Caci nu este nici unul, care sa-l calauzeasca, din toti copiii pe care i-a nascut, nu este nici unul, care sa-l ia de mana din toti copiii pe care i-a crescut.
Nici unul, care sa-l calauzeasca. Fiii Ierusalimului cazusera in lupta (cap. 49,20.21) si el se gaseste singur intr-un exil trist (vezi comentariul la cap. 49,21). El avusese multi copii dar acum nici unul din ei nu este prezent ca sa-l ajute. In timpul celei mai mari nevoi a lui se afla cu totul parasit. Daca trebuie sa i se dea ajutor, acesta va veni de la Dumnezeu.
51:19 Amandoua aceste lucruri ti s-au intamplat: dar cine te va plange? pustiirea si darapanarea, foametea si sabia. Cum sa te mangai eu?
Amandoua aceste lucruri. Unul, foamea si sabia il adusese pe celalalt, pustiirea si distrugerea (vezi Ezechiel 14,21; Apocalips 6,8).
Cum sa te mangai Eu? [Prin cine sa te mangai? KJV]. Sulul 1QIsa de la Marea Moarta. LXX, Siriaca si Vulgata zic: ,,Cine te va mangaia?” .
51:20 Fiii tai, lesinati, zaceau in toate colturile ulitelor, ca cerbul intr-un lat, plini de mania Domnului, si de mustrarea Dumnezeului tau.
Cerbul. [Un bou salbatic, KJV]. Ebr. to’, un cuvant care apare numai aici si in Deuteronom 14,5 si al carui sens nu este sigur. Dupa cat se pare era un animal salbatic curat (vezi Deuteronom 14,5) identificat de unii cu oile salbatice si de altii cu antilopa. Ierusalimul este descris ca intr-o stare de asediu, aparatorii lui fiind cazuti pe ulite. Ei sunt ca un animal salbatic prins intr-o plasa, incercand cu desperare sa se elibereze si in cele din urma biruit si istovit.
51:21 De aceea, nenorocitule, beat ce esti, dar nu de vin, asculta:
Beat. Pentru comentariu vezi comentariul la cap. 29,9; 51,17.
51:22 Asa vorbeste Domnul tau, Domnul, Dumnezeul tau, care apara pe poporul Lui: Iata ca iti iau din mana potirul ametelii, potirul maniei Mele, ca sa nu mai bei din el!
Maniei Mele. Mustrandu-l pe Israel, Dumnezeu S-a purtat cu el asa cum se poarta un parinte iubitor cu un fiu ratacitor (vezi Proverbe 3,11.12; Evrei 12,5-11; Apocalips 3,19). Pentru Israel potirul fusese intr-adevar amar.
Sa nu mai bei din el. Domnul Se ridica raspunzand la apelul din v. 17 (vezi v. 18,19), pentru a mangaia (vezi comentariul la cap. 40,1) si salva Ierusalimul. Ceasul eliberarii lui este aproape.
51:23 Si il voi pune in mana asupritorilor tai, care iti ziceau: Indoaie-te, ca sa trecem peste tine! Iti faceai atunci spinarea ca un pamant, si ca o ulita pentru trecatori.
Asupritorilor tai. Motivul pentru trecerea potirului maniei divine la asupritorii lui Israel este clar aratat in capitolele 10,5-13; 49,25. Cruzimea iesita din comun a cuceritorilor lui Israel cerea dreptate.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1 DA 106; 3T 21
3 Ed 161, 307; GC 302; ML 33; PK 730, 733; SC 104; 6T 24; 7T 52, 230
6 MH 200; 6T 178
6–89T 231
7 PP 338, 341
7, 8 GC 460
8 ML 269
11–16GC 633
12 PP 341
12, 13 8T 114
13 FE 84; PP 596; 5T 25
21–23GC 633
22 PP 341