5:26 El ridica un steag popoarelor indepartate, si le fluiera de la un capat al pamantului: si iata-le, vin repede si usor.
Un steag. Ebr. nes, ,,semnal”, ,,semn”, ,,standard”. In vremurile vechi, cele mai rapide mijloace de comunicare erau prin focuri sau fumuri semnalizatoare din varf in varf de deal. In mod similar Dumnezeu anunta ca trimite o solie popoarelor. Acest vechi mijloc de comunicare i-a oferit lui Isaia o comparatie deseori folosita (vezi cap. 11,10.12; 13,2; 18,3; 49,22; 62,10). ,,Semnul” lui Dumnezeu putea fi un semn pe pamant sau in cer si era orice mesaj pe care-l putea trimite Dumnezeu printr-un sol angelic sau omenesc, prin fenomene naturale sau prin orice alt mijloc pe care El l-ar fi putut folosi pentru a vorbi inimilor oamenilor. Cand Dumnezeu vorbeste popoarelor, ele raspund trimitandu-si armatele (vezi cap. 5,26-30). In cazul acesta Isaia se refera indeosebi la asirieni, care aveau sa invadeze in curand Palestina (vezi cap. 10,5-7).
Fluiera. Dupa cum ,,steagul” era un semnal pentru ochi, tot asa ,,fluieratul” urma sa fie pentru urechi. Amandoua aveau sa fie intelese de popoare, care urmau sa raspunda grabnic la chemarea Domnului.