48:1 Ascultati lucrul acesta, casa lui Iacov, voi, care purtati numele lui Israel, si care ati iesit din apele lui Iuda; voi, care ati jurat pe Numele Domnului, si care chemati pe Dumnezeul lui Israel, dar nu in adevar, nici cu neprihanire!
Ascultati lucrul acesta. Isaia se adreseaza fatarnicilor din Israel, acelora care pretind ca Ii slujesc lui Dumnezeu, dar de fapt se poarta asa cum le place (vezi comentariul la Matei 6,2).
Apele lui Iuda. Targumurile zic: ,,Samanta lui Iuda”.
Chemati. Literal ,,faceti sa se pomeneasca”.
48:2 Caci ei isi trag numele de la cetatea sfanta, si se bizuiesc pe Dumnezeul lui Israel, al carui Nume este Domnul ostirilor.
Cetatea Sfanta. Renegatii acestia se dau drept cetateni ai Sionului, dar sunt numai cu numele (vezi Isaia 29,13; Ieremia 7,4.9-11; Mica 3,11; Matei 3,9; 15,8; Ioan 8,33.39; Romani 4,1.2; 9,6). Ei umbla dupa beneficiile pe care le aduce credinciosia fata de Dumnezeu, dar nu sunt dispusi sa plateasca pretul ascultarii (vezi comentariul la Matei 7,21-27). Ei doresc toate privilegiile pozitiei de ucenic, dar refuza sa poarte raspunderile ei.
48:3 De multa vreme am facut cele dintai prorocii, din gura Mea au iesit, si Eu le-am vestit: deodata am lucrat, si s-au implinit.
Am facut. [Am vestit, KJV]. Vezi comentariul la cap. 41,4.23; 42,9. Nu paganii, ci poporul necredincios al lui Iuda este chemat acum sa recunoasca prestiinta lui Dumnezeu.
Deodata. Sau pe neasteptate. Dumnezeu prezisese aceste evenimente, dar pentru fatarnicii lipsiti de credinta ceea ce s-a petrecut a venit ca o deplina surpriza (vezi Matei 24,39). Pentru un sfat asemanator pentru aceia care asteapta venirea Domnului, vezi 1Tesaloniceni 5,1-8.
48:4 Stiind ca esti impietrit, ca grumazul iti este un drug de fier, si ca ai o frunte de arama,
Impietrit. Cand Dumnezeu l-a chemat pe Israel El stia cum vor fi. Avertizarile impotriva abaterilor au fost date pentru ca Domnul cunostea primejdiile care le stateau in fata si cat de usor puteau cadea in ispita (vezi comentariul la Deuteronom 9,6; comp. cu comentariul la Exod 4,21).
48:5 ti-am vestit de mult aceste lucruri, ti le-am spus mai inainte ca sa se intample, ca sa nu poti sa zici: Idolul meu le-a facut, chipul meu cioplit sau chipul meu turnat le-a poruncit!
Idolul meu. Israel de abia parasise Egiptul si au si pus eliberarea lor pe seama unui idol (Exod 32,4). Pe vremea captivitatii din 586 i.Hr., Ieremia l-a mustrat si el pe Israel din cauza impietririi lui de inima (Ieremia 44).
48:6 Ai auzit toate aceste lucruri pe care le vezi acum! Si nu vreti sa le marturisiti acum? De acum, iti vestesc lucruri noi, ascunse, necunoscute de tine.
Ai auzit. Ceea ce prezisese Domnul se adeverise, si ei vazusera cu proprii lor ochi. Nu vor recunoaste deschis prestiinta Lui?
Lucruri noi. Acum Domnul descopera alte amanunte cu privire la evenimente care inca urmeaza sa aiba loc. Nici oamenii si nici idolii lor nu puteau sustine ca prezisesera lucrurile acestea.
48:7 Ele se fac in timpul de fata, si nu fac parte din trecut; pana in ziua de azi n-aveai nici o cunostinta despre ele, ca sa nu poti zice: Iata, ca le stiam.
Verset ce nu a fost comentat.
48:8 Nici nu le-ai auzit, nici nu le-ai stiut, si nici nu-ti era deschisa odinioara urechea la ele: caci stiam ca ai sa fii necredincios, si ca din nastere ai fost numit razvratit.
Necredincios. Vezi comentariul la v. 1. Dumnezeu cunostea bine caracterul stricat al poporului Israel. El stia ca ei nu doreau sa creada si ca, pana la urma, ei se vor indreptati in razvratirea lor. De aceea, El prezinta acum o serie de preziceri neobisnuite cuprinzand viitoarea lor captivitate, misiunea lui Cir, cu un veac si jumatate inainte de timpul lui, eliberarea lor din Babilon si alte evenimente culminand cu venirea lui Mesia.
Razvratit. (Deuteronom 29,4; 31,27).
48:9 Din pricina Numelui Meu, sunt indelung rabdator, pentru slava Mea Ma opresc fata de tine, ca sa nu te nimicesc.
Din pricina Numelui Meu. Din cauza stricaciunii lor (vezi comentariul la v. 1, 2) poporul lui Iuda nu mai merita mila sau favoarea de la Dumnezeu. Dar prabusirea lor ar fi adus ocara asupra Numelui Sau, deoarece oamenii L-ar fi socotit capricios, razbunator, neinstare sa-Si aduca la indeplinire propriile Lui planuri si scopuri, Numele lui Dumnezeu reprezenta caracterul Lui – un Dumnezeu care era “plin de indurare si milostiv, incet la manie, plin de bunatate si credinciosie” (Exod 34,6). Din cauza aceasta urma ca Dumnezeu sa continue sa manifeste bunatate si mila fata de ei in ciuda incapatanarii lor. Ei erau poporul Lui, iar planul Lui de mantuire a lumii era, in vremurile vechi, legat de ei (vezi p. 26-30).
48:10 Iata, te-am pus in cuptor, dar nu te-am gasit argint; te-am lamurit in cuptorul urgiei.
Nu te-am gasit argint. De preferat ,,dupa felul argintului“ sau ,,ca argintul“. Israel nu urma sa fie curatit cu acea intensitate de caldura necesara pentru curatirea argintului deoarece atunci ar fi fost pe deplin nimicit. Israel urma sa fie corectat ,,cu masura“ (KJV) (Ieremia 30,11; Osea 11,9), adica, numai in masura necesara arderii murdariei si zgurii lui (vezi Ezechiel 22,15-22).
Te-am lamurit. Sau ,,incercat“ (vezi Maleahi 3,2.3).
48:11 Din dragoste pentru Mine, din dragoste pentru Mine vreau sa lucrez! Caci cum ar putea fi hulit Numele Meu? Nu voi da altuia slava Mea.
Din dragoste pentru Mine. [Pentru Mine, KJV]. Vezi comentariul la v. 9. Daca Domnul nu l-ar fi izbavit pe Israel, Numele Lui ar fi fost profanat printre pagani. Dumnezeu urma sa-l refaca pe Israel, nu din cauza meritelor lor, ci din cauza milei lui – pentru ca Numele Lui sa fie slavit.
48:12 Asculta-Ma, Iacove! Si tu, Israele, pe care te-am chemat! Eu, Eu sunt Cel dintai, si tot Eu sunt si Cel din urma.
Te-am chemat. In v. 1 si 2 lui Israel i se vorbea ca unui popor care purta numele Domnului cu fatarnicie si nu cu sinceritate. Acum Dumnezeu le reaminteste de chemarea lor originala de a fi poporul Lui (vezi Deuteronom 7,6-16; 10,15; 14,2; Psalmi 135,4; Isaia 41,8; 43,1; 44,1.2). Amintindu-le de iubirea Lui, Dumnezeu cauta sa-i castige din nou pentru Sine (vezi Ezechiel 16,1-14; Osea 11,1-8).
Eu sunt Cel dintai. Vezi Isaia 41,4; comp. Apocalips 1,5.8.17; 22,13. Era atat o onoare cat si o raspundere sa fi ales de Dumnezeu asa cum fusese Israel.
48:13 Mana Mea a intemeiat pamantul, si dreapta Mea a intins cerurile: cum le-am chemat, s-au si infatisat indata.
Intemeiat. Vezi comentariul la cap. 40,12.26.28. Dumnezeu care chemase universul la fiinta este acelasi Dumnezeu care l-a chemat pe Israel sa fie o natiune si i-a dat pozitia de reprezentant ales al Sau pe pamant (vezi p. 16,27).
48:14 Strangeti-va cu totii si ascultati! Cine dintre ei a vestit aceste lucruri? Acela pe care-l iubeste Domnul va implini voia Lui impotriva Babilonului, si bratul lui va apasa asupra Haldeilor.
Strangeti-va. Dumnezeu Se adreseaza din nou acelora care adusesera inchinare idolilor (vezi comentariul la v. 5).
Acela pe care-l iubeste Domnul. Fie ca se refera la Cir (comp. v. 14, 15 cu cap. 44,26 la 45,4) sau la Israel (comp. cap. 45,4; 48,12,13), cuvintele sunt corespunzatoare si pentru unul si pentru altul.
48:15 Eu am vorbit, si Eu l-am si chemat; Eu l-am adus, si lucrarea lui va izbuti.
Eu l-am si chemat. Vezi comentariul la v. 14. Atat Cir (cap. 45,1-4) cat si Israel (cap. 43,1; 48,10) fusesera chemati de Dumnezeu.
48:16 Apropiati-va de Mine, si ascultati! De la inceput, n-am vorbit in ascuns, de la obarsia acestor lucruri, am fost de fata. Si acum, Domnul Dumnezeu m-a trimis cu Duhul Sau.
Apropiati-va de Mine. Adica, de Domnul. Dumnezeu cere atentia incordata a poporului la ceea ce El este gata sa spuna.
N-am vorbit in ascuns. Vezi v. 3-7.
M-a trimis. Conform contextului cel care vorbeste pare sa fie Hristos. Dumnezeu l-a trimis pe Isus in misiunea Lui. Isus fusese impreuna cu Tatal de la inceput (Ioan 1,1-3), dar cand Tatal a avut o lucrare pentru El in lumea aceasta de pacat El a parasit cerul pentru a merge in misiunea Lui (Ioan 1,14; 3,34; 6,29.57; 17,3.4). Cand Isus a intrat in lumea aceasta ca Mesia, Dumnezeu a trimis Duhul Sfant pentru a Se odihni peste El (Isaia 11,2; 42,1; 61,1-3; Matei 3,16; Luca 4,18-21; Ioan 1,32.33; Fapte 10,38). Se face aici referire la cele trei Persoane ale Dumnezeirii (vezi comentariul la Isaia 42,1).
48:17 Asa vorbeste Domnul, Rascumparatorul tau, Sfantul lui Israel: Eu, Domnul, Dumnezeul tau, te invat ce este de folos, si te calauzesc pe calea pe care trebuie sa mergi!
Te invat ce este de folos. Adica ,,va invat ceea ce este spre binele vostru”. Hristos a venit pentru a-i invata pe oameni tainele pacii si ale binecuvantarii (Matei 6,33; 16,24-21; Ioan 6,33; Ioan 10,9.10; 17,3) si pentru a-i calauzi pe caile vietii vesnice (Ioan 10,9; 14,6; Ebr. 10,20).
48:18 O! de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un rau, si fericirea ta ca valurile marii.
Poruncile Mele. Poruncile lui Dumnezeu au fost date pentru a-i calauzi pe oameni pe caile pacii si dreptatii (Psalmi 119,1.2.6.9.165; Proverbe 3,1.2). Toate legile lui Dumnezeu sunt spre binele omului, pentru a-l calauzi pe caile binelui si a-l ocroti de pacat si suferinta.
48:19 Samanta ta ar fi fost ca nisipul, si roadele pantecelui tau ca boabele de nisip; numele tau n-ar fi fost sters si nimicit inaintea Mea.
Ca nisipul. Vezi Geneza 22,17; 32,12. Ascultarea avea sa aiba ca rezultat o abundenta de urmasi; neascultarea avea sa aduca pieirea (Isaia 1,19.20).
48:20 Iesiti din Babilon, fugiti din mijlocul Haldeilor! Vestiti, trambitati cu glas de veselie, dati de stire pana la capatul pamantului, spuneti: Domnul a rascumparat pe robul Sau Iacov!
Iesiti. Aceasta este in anticiparea timpului cand Dumnezeu Isi va chema poporul sa iasa din Babilon pentru a nu avea parte de soarta lui (Ieremia 50,8; 51,6.45). In zilele de pe urma aceeasi chemare staruitoare este facuta poporului lui Dumnezeu care inca se afla in Babilonul mistic (Apocalips 18,4).
48:21 Si nu vor suferi de sete in pustiurile in care-i va duce: ci va face sa curga pentru ei apa din stanca, va despica stanca, si va curge apa.
Nu vor suferi de sete. Aceasta a fost experienta lui Israel pe calea din Egipt catre Tara Fagaduita (Exod 17,6; Psalmi 105,41). In ce priveste aplicatia figurata a acestor cuvinte, vezi comentariul la Isaia 41,17-19; 43,19.20; Ioan 4,10.14.
48:22 Cei rai n-au pace, zice Domnul.
N-au pace. Compara cap. 57,20.21. Zeloasele indemnuri si mustrari ale acestui capitol (v. 1,4,8,10,17,18) culmineaza cu aceasta declaratie aspra despre rezultatele tragice ale calcarilor de lege. Pacea este rezultatul inevitabil al neprihanirii (vezi comentariul la cap. 32,17) si este cu totul imposibila pentru aceia care merg pe caile raului. In v. 18 pacea este asociata cu ascultarea de poruncile lui Dumnezeu. Oricat s-ar stradui oamenii sa aiba pace, ei nu si-o pot asigura decat in conditiile puse de Dumnezeu.COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
9 PK 319
10 AA 574, 576; LS 148; MB 31; MH 471; ML 92; PK 584; PP 129, 267; 2T 97; 3T 67; 5T 469, 474, 485; 7T 214
11 PK 319
13 MH 414
17, 18 CW 120
18 DA 331; GC 285; LS 25; 4T 284
21 PP 411
22 GC 285; 2T 289; 4T 185