47:1 Pogoara-te si sezi in tarana, fecioara, fiica Babilonului; sezi pe pamant, fara scaun de domnie, fiica Haldeilor; caci nu te vor mai numi subtirica si placuta.
Fecioara. Compara cu ,,fecioara, fiica Sionului” (Isaia 37,22), ,,fiica Egiptului” (Ieremia 46,11). In contrast, Babilonul era o desfranata (comp. Apocalips 17,1.5). Prostituatele legate de templele orientale erau adesea numite ,,fecioare sfinte”, dar ele nu erau nici fecioare si nici sfinte. Babilonul se falea cu religia lui care pe dinafara parea ceva plin de slava si frumusete, dar pe dinauntru era o uraciune. Compara Apocalips 17,4. Profetul o da de gol pe ,,fiica fecioara” si da pe fata rusinea ei. In loc sa sada pe un scaun de domnie ea trebuie sa-si ia locul cuvenit, in tarana pamantului, un simbol al jalei si al pustiirii (comp. Isaia 3,26).
Cititorii atenti ai cartii Apocalips au notat marea asemanare dintre mare parte din simbolismul lui si limbajul anumitor pasaje din cartile lui Isaia, Ieremia, Ezechiel si Daniel. Se vede ca Ioan, calauzit de Inspiratie, a imprumutat foarte mult din limbajul profetilor din vechime, pentru ca sa prezinte experientele viitoare ale bisericii in temeni care erau familiari si plini de inteles pentru cercetatorul atent al Vechiul Testament. Asuprirea din partea Babilonului literal si pustiirea lui ulterioara i-a oferit lui Ioan o ilustratie a asupririi poporului lui Dumnezeu de catre Babilonul mistic si pustiirea in final a acestuia din urma. Simbolismul si limbajul cartii Apocalips devine mai clar si mai plin de inteles cand este studiat in lumina a ceea ce profetii din vechime au scris cu privire la evenimente din vremea lor. Diferite aspecte ale pedepsirii Babilonului literal asa cum este prezentata in Isaia 47 sunt astfel valoroase pentru un studiu al pedepsirii Babilonului mistic, prezentata in Apocalips 16 la 19. Observati urmatoarele:
Vezi tabelul urmator
Vezi si comentariul la Isaia 13; 14; 23; Ieremia 25,12; 50,1; Ezechiel 26,16.
47:2 Ia pietrele de moara, si macina faina; scoate-ti marama, ridica-ti poala rochiei, descopera-ti picioarele, treci raurile!
Macina faina. Babilon se considera o imparateasa (Isaia 47,7; comp. Apocalips 18,7), dar ea urma sa devina o sclava (comp. Isaia 11,5; Iov 31,10). Podoabele si fineturile cu care se acoperea urmau sa fie smulse de pe ea si formele dizgratioase ale unei sclave, deformata de ani de munca istovitoare, vor fi date la iveala pentru ca sa le vada toti.
Descopera-ti picioarele. Astfel le infatiseaza tablourile asiriene pe femeile captive.
Treci. Tabloul este al unui grup de sclavi nenorociti mergand desculti si goi peste o apa pe drumul catre tara captivitatii lor.
47:3 Goliciunea ti se va descoperi, si ti se va vedea rusinea. Imi voi razbuna, si nu voi cruta pe nimeni.
Nu voi cruta pe nimeni. Sensul acestei expresii nu este clar. Schimbarea unei singure litere in ebraica ar face expresia sa sune asa: ,,Nu voi pierde pe nimeni”, adica din cei descrisi ca mergand in captivitate. Dumnezeu nu va arata mila fata de nici un babilonian (vezi Ieremia 50,3.13.14.25.29.31.40; 51,6.22-24.62).
47:4 Rascumparatorul nostru se cheama Domnul ostirilor, Sfantul lui Israel.
Verset ce nu a fost comentat.
47:5 Sezi intr-un colt, si taci, fata Haldeilor! caci nu te vor mai numi imparateasa imparatiilor.
Sezi intr-un colt, si taci. In locul veseliei si bucuriei urma sa fie tacerea pustiirii si a mortii (vezi Ieremia 50,12.13.39; 51,26.29.43.62). Imparateasa imparatiilor. Vezi Isaia 47,7; Apocalips 18,7.
47:6 Ma maniasem pe poporul Meu, Imi pangarisem mostenirea, si-i dadusem in mainile tale: dar tu n-ai avut mila de ei, ci ti-ai apasat greu jugul asupra batranului.
Ma maniasem. Pentru timpul trecut care se refera la captivitatea inca viitoare, vezi Vol. I, p.
27. Dumnezeu i-a ingaduit Babilonului sa aduca judecata impotriva poporului pacatos al lui Iuda (vezi Ieremia 5,15; Habacuc 1,6), dar nu a aprobat cruzimile pe care Babilonul i le-a aplicat. Din pricina cruzimii si lacomiei, Dumnezeu urma sa nimiceasca Babilonul, nimicitorul (Ieremia 50,10.11; 51,25). Dumnezeu S-a purtat cu Asiria intr-un mod similar (Isaia 10,5-15).
47:7 Tu ziceai: In veci voi fi imparateasa! si nu te-ai gandit, nici n-ai visat ca lucrul acesta are sa se sfarseasca.
In veci voi fi imparateasa. Cu o incredere plina de laudarosenie, Babilonul credea ca va fi mereu cetatea cea mai de seama si stapana lumii. La fel si Roma s-a considerat ,,cetatea eterna”. In zilele sfarsitului Babilonul se va considera in mod similar imparateasa menita sa nu stie ,,ce este tanguirea” (Apocalips 18,7).
Are sa se sfarseasca. In timpul prosperitatii si slavei sale Babilonul nu s-a gandit la urmarea purtarii lui rele si a mandriei lui arogante. Fericiti sunt cei de astazi care isi aduc aminte ca ,,ce seamana omul, aceea va si secera” (Galateni 6,7), iar caile raului ,,duc la moarte” (Proverbe 14,12).
47:8 Asculta insa acum, tu cea dedata placerilor, care stai fara grija si zici in inima ta: Eu, si numai eu, nu voi fi niciodata vaduva, si nu voi fi niciodata lipsita de copii!
Stai fara grija. Sau ,,nebanuitoare”, sau ,,intr-un [fals sentiment de] siguranta”.
Eu, si numai eu. Aceasta pretentie Ii apartine numai si numai lui Dumnezeu (Deuteronom 4,35.39; Isaia 44,8; 45,5), dar Babilonul s-a grabit sa si-o atribuie cu mandrie. Ninive se laudase la fel (Tefania 2,15).
Nu voi fi niciodata vaduva. Compara Apocalips 18,7.
47:9 Si totusi aceste doua lucruri ti se vor intampla deodata, in aceeasi zi: si pierderea copiilor si vaduvia; vor cadea asupra ta cu putere mare, in ciuda tuturor vrajitoriilor tale si multelor tale descantece.
In aceeasi zi. Sau ,,pe deplin” sau ,,in deplina masura”.
Vrajitoriile tale. Artele mistice ale Babilonului nu aveau sa-l scape in ceasul nenorocirii lui. In cea din urma noapte a Istoriei Babilonului astrologii si ghicitorii au fost chemati inaintea lui Belsatar, dar ei n-au fost in stare nici macar sa citeasca scrisul de pe perete, ca sa nu mai vorbim de izbavirea cetatii de soarta ei (Daniel 5,7.26-31). Prin vrajitorie reusea Babilonul mistic sa insele si sa ademeneasca natiunile pamantului (Apocalips 18,23). Prin practicarea magiei oculte vrajitorii babilonieni pretindeau ca sunt in legatura cu zeii, dar cand pretentiile lor au fost testate n-au putut decat sa recunoasca cu rusine ca ei nu posedau o atare putere (Daniel 2,2.11).
47:10 Caci te incredeai in rautatea ta si ziceai: Nimeni nu ma vede! Intelepciunea si stiinta ta te-au amagit, de ziceai in inima ta: Eu si numai eu.
Intelepciunea. Vezi comentariul la Daniel 1,4.
Te-au amagit. [,,Te-au stricat”, KJV]. Compara Ezechiel 28,15-17.
Eu si numai eu. Vezi comentariul la vers 8.
47:11 De aceea nenorocirea va veni peste tine, fara sa-i vezi zorile; urgia va cadea peste tine, fara s-o poti impaca; si deodata va veni peste tine prapadul, pe neasteptate.
Fara s-o poti impaca. Se poate traduce si, ,,[impotriva careia] nu vei cunoaste farmece”. Dumnezeu a prezis caderea Babilonului cu un veac si jumatate inainte, intr-adevar inainte ca Babilonul sa ajunga in culmea puterii, si totusi toti inteleptii Babilonului au fost surprinsi cand a venit momentul acela (Daniel 5,4.9; comp. Matei 24,39). Impotriva hotararii Cerului si a puterii lui Cir vrajitorii Babilonului n-au avut nici un farmec.
47:12 Vino dar cu descantecele tale si cu multimea vrajitoriilor tale, carora ti-ai inchinat munca din tinerete; poate ca vei putea sa tragi vreun folos din ele, poate ca vei izbuti.
Sa tragi vreun folos. Mai exact, ,,in stare sa stai in picioare”, ,,in stare sa rezisti”. Cuvintele lui Isaia nu sunt lipsite de un pic de ironie. Stiind ca Babilonul se va agata de vrajitoriile lui in ciuda oricarei avertizari, Isaia propune, cu evidenta ironie, ca el sa mearga inainte in nebunia lui – poate ca magia lui se va dovedi de folos la urma urmei! Compara Osea 4,17.
47:13 Te-ai obosit tot intreband: sa se scoale dar si sa te scape cei ce impart cerul, care pandesc stelele, care vestesc, dupa lunile noi, ce are sa ti se intample!
Cei ce impart cerul. Sau ,,astrologii”. Astrologia era o stiinta bine dezvoltata si insemnata in Babilonul antic. Cerurile erau studiate cu grija pentru a se gasi acolo semne ale evenimentelor viitoare. Dar ostenelile cititorilor in stele babilonieni erau fara sens. Isaia ii indemna pe inteleptii babilonieni sa continue cu practicarea artelor oculte si sa descopere singuri ce folos le va aduce aceasta in ceasul nenorocirii prezise de Domnul.
Care pandesc stelele. Aceiasi cu ,,astrologii”.
Care vestesc, dupa lunile noi, ce are sa se intample. Literal, ,,cei care fac sa se stie [vremea] lunilor noi” o alta ramura a pseudo-stiintei astrologiei din antichitate.
47:14 Iata-i, au ajuns ca miristea, pe care o arde focul, si nu-si vor scapa viata din flacari: caci nu va fi ca un carbune, la care se incalzeste cineva, nici un foc, la care sta.
Pe care o arde focul. Nu un foc literal, din moment ce persii nu au distrus atunci Babilonul (pentru distrugerea sa treptata, vezi comentariul la cap. 13,19.20). Acesti sfatuitori se vor dovedi inutili pentru aceia care depind de ei pentru siguranta – la fel de inutili pentru flacarile razboiului ca si miristea mistuita de foc.
47:15 Asa va fi soarta acelora pe care te oboseai sa-i intrebi. Si cei cu care ai facut negot din tineretea ta se vor risipi fiecare intr-o parte: si nu va fi nimeni care sa-ti vina in ajutor.
Cei cu care ai facut negot. Babilonul era ,,o tara de negot” si ,,o cetate de negustori” (Ezechiel 17,4). Babilonul mistic este si el asociat indeaproape cu ,,negustorii pamantului” (Apocalips 18,11-19). Marele interes al Babilonului antic era in lucrurile materiale si profituri financiare. Folosirea nelegitima a binecuvantarilor materiale se dovedeste intotdeauna un blestem pentru aceia care le acumuleaza (vezi Deuteronom 8,10-18; Osea 2,5-9; Luca 12,13-21; vezi p. 32.33).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1–15PK 533, 534
1–5Ed 176