41:8 Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove, pe care te-am ales, samanta lui Avraam, prietenul Meu,
Dar tu, Israele. Pentru natiunile pamantului Cir era un cuceritor, dar pentru Israel un eliberator. Chemandu-l pe Cir in slujba Sa, Dumnezeu nu-l lepadase pe Israel. Dumnezeu reafirma chemarea facuta parintilor lor (Exod 19,5.6). Cu privire la legatura dintre Israel si Iacov, vezi comentariul la Geneza 32.28. Cele doua nume sunt folosite alternativ, atat cu privire la Iacov cat si la descendentii sai.
Robul. Termenul ,,rob”, ebr. ‘ebed, este specific pentru toata aceasta sectiune a lui Isaia (cap. 40-66), si impreuna cu ideea de eliberare prin Marele Eliberator, constituie tema ei (vezi comentariul la Rut 2,20). ‘ebed combina ideea de inchinare cu aceea de slujire. Un ‘ebed nu numai ca isi slujea stapanul, dar probabil ca il si onora. Termenul acesta astfel inseamna mult mai mult decat o simpla slujire pentru plata, lasand sa se inteleaga ca slujirea adusa era manifestarea exterioara a unei atitudini launtrice. O atare slujire nu venea din constrangere, ci era facuta de bunavoie (vezi Exod 21,5.6). Slujirea cu trupul si slujirea cu inima mergeau impreuna. Mana care ajuta vorbea despre inima care iubea. La fel, un ,,slujitor” al Domnului este cineva care Il iubeste si Ii slujeste – cineva care aduce serviciu din iubire.
In ebraica cuvantul Adonai inseamna si ,,domn” si ,,stapan”, si este complementul lui ’ebed ,,slujitor”. Uneori cuvantul ,,Domn” din Vechiul Testament este traducerea termenului Adonai, asa cum se intampla in Psalmi 8,1 (vezi Vol. I, p. 172).
Asa cum este intrebuintat in aceasta sectiune a lui Isaia, ’ebed se refera uneori la Israel ca ,,slujitor” al Domnului, asa ca aici si in capitolele 41,9; 42,19; 43,10; 44,1.2.21; 45,4; 48,20; 49,3.5; 54.17; 63,17; 65,8.9.13.15; 66,14.
Folosit cu privire la Israel, ’ebed implica relatia legamantului, in virtutea caruia Israel devenise ,,slujitorul” lui Iehova (vezi Exod 19,3-9; 24,3-8). In aceasta relatie de legamant Israel trebuia sa I se inchise sau sa-I slujeasca Domnului, tinand toate poruncile Lui, iar ca reprezentant al Sau, sa conduca toate celelalte natiuni sa-I slujeasca si sa-L asculte (vezi p. 26-30). In cadrul relatiei legamantului asa cum foloseste Isaia aici cuvantul ’ebed cu privire la Israel, termenul are o semnificatie care de obicei ii scapa cititorului in alta limba.
Mai rar, ’ebed Il reprezinta pe Mesia ca ,,Robul” Domnului pentru mantuirea omenirii (cap. 42,1; 49,6; 50,10; 52,13; 53,11). Astfel in capitolul 53, Mesia este reprezentat ca ,,Robul” suferind al lui Iehova (vezi cap. 52,13; 53,2.11). Inainte de venirea lui Isus, comentatorii iudei recunosteau in mod consecvent aplicarea capitolului 53 la Mesia, dar incepand de atunci ei au tagaduit in general semnificatia lui mesianica prezentand explicatia ca aici, ca si in alte locuri, ,,slujitorul” denota o persoana contemporana sau pe Israel ca popor.
In cap. 56,6 ’ebed ii numeste pe prozelitii iudei, adica, neamurile convertite la credinta iudaica. In cap. 65,15 ’ebed ar putea fi inteles ca referindu-se indeosebi la crestini, intrucat ,,slujitorii” Domnului de aici urmeaza sa fie numiti cu ,,un alt nume” (vezi 1Petru 2,9.10). O singura data, in Isaia 44,26, ’ebed pare sa se aplice la profetul Isaia insusi.