3:12 Poporul meu este asuprit de niste copii, si-l stapanesc niste femei! Poporul meu, carmuitorii tai te duc in ratacire, si pustiesc calea pe care umbli!
Asuprit de niste copii. Cuvintele acestea sunt considerate uneori ca referindu-se la varstele regilor lui Iuda din vremea aceea, dar lucrul acesta nu prea poate fi adevarat, deoarece carmuitorii de pe timpul lui Isaia nu erau neobisnuit de tineri cand au inceput sa domneasca. Iotam era de 25 de ani cand a ajuns la tron (2Regi 15,33), Ahaz era de 20 (2Regi 16,2), iar Ezechia de 25 (2Regi 18,2). Azaria (Ozia), totusi, era de numai 16 ani cand a ajuns la tron (2Regi 15,2), insa lucrarea lui Isaia evident ca nu a inceput decat catre sfarsitul domniei lui Azaria (vezi Isaia 6,1). Manase era de 12 ani (2Regi 21,1), iar Iosia de numai 8 ani (2Regi 22,1) cand au inceput sa domneasca. Intrucat regii din timpul lui Isaia nu erau literal tineri, este improbabil ca acesta sa fi fost cazul, literal, cu slujbasii numiti de ei. Sensul este ca slujbasii timpului erau copii din punct de vedere al capacitatii mintale. Conducerea experimentata lipsea pe tron, in camin si pretutindeni. Lucrul acesta a fost, desigur, valabil in special in privinta lui Ahaz, care a inceput sa domneasca la cativa ani dupa ce Isaia primise chemarea, si care a fost urmat de bunul rege Ezechia.
Il stapanesc niste femei. Din nou sensul este ca tara era guvernata de barbati care erau lipsiti de aptitudini reale de conducere. Desi cuvintele ,,copii” si ,,femei” nu trebuie sa fie luate literal, influenta mandrelor si decazutelor ,,fiice ale Sionului” descrise in v. 16-24 trebuie sa fi exercitat o influenta indirecta asupra treburilor statului prin conducatori. In loc de a-si ajuta sotii, asemenea femei erau o piedica pentru ei, si in loc de a-si invata copiii caile dreptatii, ele ii conduceau pe cararile raului.
Carmuitorii tai. Un conducator ocupa un loc de mare raspundere, deoarece oamenii merg acolo unde sunt condusi. Cand conducatorii merg intr-o directie gresita, natiuni intregi sunt duse in ratacire. Conducatorii civili si religiosi din timpul lui Isaia conduceau poporul declarat al lui Dumnezeu pe caile nelegiuirii si nenorocirii. Lumea de azi se afla sub influente rele care incet, dar sigur ii conduc pe oameni pe caile raului, al caror sfarsit este nimicirea vesnica. Niciodata de-a lungul veacurilor nu a fost mai importanta o buna conducere ca astazi.