24:1 Iata, Domnul desarta tara si o pustieste, ii rastoarna fata si risipeste locuitorii;
Desarta tara. Ca toate celelalte solii profetice ale lui Isaia, cea din capitolul 24 a fost adresata initial Israelului literal si descrie felul in care Dumnezeu ar fi pustiit pamantul si i-ar fi infrant pe vrajmasii lui Israel daca acesta din urma s-ar fi dovedit credincios. Dar, datorita necredinciosiei lui Israel, profetia aceasta, ca si altele date initial cu privire la natiunea aceasta, va fi implinita fata de poporul lui Dumnezeu de astazi (vezi p. 30-36). In Apocalips 20, Ioan aplica descrierea pamantului facuta aici, la starea lui de pustiire in cursul mileniului.
Isaia s-a ocupat pe larg cu judecatile lui Dumnezeu asupra natiunilor individuale (capitolele 13-23). Acum, viziunea lui profetica se inalta pentru a cuprinde orizontul larg al istoriei ca un tot, iar in capitolele 24-28 descrie marile scene de incheiere, cand poporul lui Dumnezeu va fi eliberat, iar vrajmasii lui biruiti. In cap. 24, Isaia prezinta o imagine vie a acestui pamant dupa ce imparatii lui au fost biruiti (v. 21, 22) si inainte ca Domnul ostirilor sa domneasca ,,pe muntele Sionului si la Ierusalim” (v. 23).
Ii rastoarna fata. Literal, ,,ii tulbura fata”. Aceasta este o descriere impresionanta a teribilelor convulsii care zguduie pamantul la a doua venire a lui Hristos (vezi Psalmi 46,1-3.6.8; Apocalips 6,16; 16,18-20).