22:1 Prorocie asupra vaii vedeniilor. Ce este de va suiti cu totii pe acoperisuri,
Vaii vedeniilor. Ierusalimul este ,,valea vedeniilor”, asa cum se vede chiar din solie (vezi versetele 4, 8-10). Ce este. Literal, ,,Ce cu voi astfel?”, insemnand ,,Ce s-a intamplat cu voi ca va purtati astfel?”.
Pe acoperisuri. Acoperisurile plate ale caselor din Palestina erau de obicei locuri pentru diferite ocupatii (Judecatori 16,27; Neemia 8,16). Intr-o vreme de mare primejdie, poporul se adunase pe terasele caselor, vesel si nepasator, permitandu-si sa bea si sa petreaca (vezi v. 13).
22:2 cetate galagioasa, plina de zarva, cetate vesela! Mortii tai nu vor pieri ucisi de sabie, nici nu vor muri luptand.
Nu vor pieri ucisi de sabie. In timp ce tara lui Iuda era devastata de ostirile asiriene si multimi de oameni mureau, locuitorii Ierusalimului nu-si riscau viata pe campul de bataie, ajutandu-si compatriotii; ei erau preocupati cu o stranie si galagioasa cautare de placeri. Era un pacat din partea lor sa se poarte astfel intr-un timp cand atat de multi dintre fratii lor sufereau pierderea vietii si a bunurilor (versetele 4-11), mai ales ca Dumnezeu proclamase un doliu (v. 12).
22:3 Ci toate capeteniile tale fug impreuna, sunt luati prinsi de arcasi; toti locuitorii tai ajung deodata robi, in timp ce o iau la fuga in departare.
Capeteniile tale fug. Poate ca Isaia se refera la un ragaz in asedierea Ierusalimului de catre Sanherib, datorita apropierii lui Taharka cu ostirea lui etiopiana (vezi cap. 37,8.9), care le-a oferit unora dintre capeteniile din Ierusalim ocazia sa fuga din cetate. O asemenea incetare a asediului, trecatoare cum era, putea pe buna dreptate sa fie privita de populatia Ierusalimului ca marcand sfarsitul pericolului asirian, iar astfel putea determina o bucurie generala.
Luati prinsi de arcasi. Sensul expresiei ebraice tradusa astfel este incert. Unii au sugerat traducerea, ,,fara arc ei au fost legati”, cu sensul ca in incercarea lor de a scapa, conducatorii au fost prinsi neinarmati si fara sa fi fost angajati in lupta.
22:4 De aceea zic: Intoarceti-va privirile de la mine, lasati-ma sa plang cu amar; nu staruiti sa ma mangaiati pentru nenorocirea fiicei poporului meu!
Intoarceti-va privirile de la mine. Isaia este profund afectat de situatia Ierusalimului, si cere sa fie lasat in pace in durerea lui. Mai tarziu si Ieremia a jelit cu amar din cauza destinului cetatii, pe care de altfel o numea ,,fiica poporului meu” (Plangerile 3,48; comp. Ieremia 8,19).
22:5 Caci este o zi de necaz, de zdrobire si de invalmaseala, trimisa de Domnul, Dumnezeul ostirilor, in valea vedeniilor. Se darama zidurile, si rasuna tipete de durere spre munte.
O zi de necaz. Isaia descrie ziua de necaz si de stramtorare cand vrajmasul impresoara cetatea si-i darama zidurile cu berbeci de asediu, si cand poporul ei striga la munti in chinuri (vezi Isaia 2,19.21; Osea 10,8; comp. Luca 23,30, Apocalips 6,16).
Valea vedeniilor. Vezi comentariul la v. 1.
22:6 Elamul poarta tolba cu sageti; care de luptatori, de calareti inainteaza; Chirul dezveleste scutul.
Elamul poarta tolba cu sageti. Printre fortele asiriene care invadau Iudeea se aflau si arcasi iscusiti din Elam (Ieremia 49,35). Chirul. Asezarea precisa a Chirului este necunoscuta. El este mentionat in 2Regi 16,9 ca fiind locul unde Tiglat-pileser a dus captiva populatia Damascului (vezi si Amos 1,5). Dezveleste scutul. Adica se pregateste de lupta.
22:7 Cele mai frumoase vai ale tale sunt pline de care, si calaretii se insiruie de bataie la portile tale.
Cele mai frumoase vai. Erau multe vai in jurul Ierusalimului, inclusiv acelea numite Hinom si Chedron. Acestea se vor umple de forte ostile asediind cetatea.
22:8 Cele din urma santuri de intarire ale lui Iuda sunt silite, si in ziua aceasta cercetezi tu armaturile din casa padurii.
Santuri de intarire… sunt silite [KJV: ,,A descoperit acoperirea lui Iuda”]. Potrivit cu traducerea KJV, secretele apararii lui Iuda sunt descoperite, inlesnind infrangerea natiunii.
Casa padurii. Atelierul de arme regal. Scuturile de aur (mai tarziu de arama) ale garzii regale erau pastrate in casa padurii Libanului (vezi comentariul la 1Regi 10,17; 14,27). Oamenii sunt descrisi ca intorcandu-se la armele lor de aparare.
22:9 Va uitati la sparturile cele multe facute cetatii lui David, si opriti apele iazului de jos.
Sparturile. La amenintarea atacului, oamenii din Ierusalim si-au dat seama de diferite parti ale zidului cetatii lui David care aveau nevoie urgenta de reparatii (2Cronici 32,5).
Iazului de jos. Vezi comentariul la 2Cronici 32,4. Un rezervor construit special pentru aprovizionarea cetatii cu apa in timp de asediu, precum si pentru a-l lipsi pe vrajmasul din afara cetatii de o bogata provizie de apa.
22:10 Numarati casele Ierusalimului, si le stricati, ca sa intariti zidul.
Numarati casele. S-a facut o lista cu casele din Ierusalim, dintre care unele au fost alese pentru daramare, pentru a avea la indemana material pentru dregerea zidurilor cetatii.
22:11 Faceti o camara intre cele doua ziduri, pentru apele iazului celui vechi; dar nu va uitati spre Cel ce a vrut aceste lucruri, nu vedeti pe Cel ce de mult le-a pregatit.
O camara intre cele doua ziduri [KJV: ,,Un sant”]. ,,Santul” la care se face referire aici este probabil tunelul construit de Ezechia pentru a duce apele de la vechiul iaz al Ghihonului, la o distanta de 533 m spre sud-vest, la un alt iaz, sau rezervor, cunoscut ca Scaldatoarea Siloam (vezi Vol. II, p. 87). In exteriorul unui zid mai vechi, si de asemenea in exterior fata de apeductul lui Ezechia si de Scaldatoarea Siloam, se afla un al doilea zid (vezi comentariul la 2Cronici 32,5). In felul acesta intreaga rezerva de apa a Ghihonului era pusa la indemana locuitorilor Ierusalimului si oprita unui vrajmas din afara cetatii. Zidurile aparau reteaua de apa.
Cel ce de mult le-a pregatit [KJV: ,,Acela care le-a facut”]. Multi din Ierusalim nu mai priveau spre Dumnezeu pentru ocrotire, ci spre lucrarea mainilor lor. Ei uitasera ca Domnul era adevaratul ziditor si facator al cetatii, si singurul in stare sa ofere ajutorul necesar in timp de stramtorare.
22:12 Si totusi Domnul, Dumnezeul ostirilor, va cheama in ziua aceea sa plangeti si sa va bateti in piept, sa va radeti capul si sa va incingeti cu sac.
Sa plangeti. Primejdia care confrunta cetatea ar fi trebuit sa conduca poporul la pocainta si rugaciune. Asa s-a intamplat cu Ezechia (cap. 37,1-4.15-20). In vederea apropiatei zile a Domnului, Ioel i-a chemat pe oameni sa se intoarca la Dumnezeu cu post si cu planset, ca El sa poata fi indurator (Ioel 2,12-17).
22:13 Dar iata, in schimb, veselie si bucurie! Se junghie boi si se taie oi, se mananca la carne si se bea la vin: Sa mancam si sa bem, caci maine vom muri!
Iata, in schimb, veselie si bucurie. In ciuda situatiei lui disperate, poporul nu s-a intors la Dumnezeu, ci a continuat in chefuri si petreceri. Ei se dedasera la o senzualitate nepasatoare, de la care nimic nu-i putea intoarce. Compara comentariile lui Pavel asupra filozofiei epicuriene din vremea lui (1Corinteni 15,32).
22:14 Domnul ostirilor mi-a descoperit, si mi-a zis: Nu, nelegiuirea aceasta nu vi se va ierta pana nu veti muri, zice Domnul, Dumnezeul ostirilor.
Nelegiuirea aceasta. Oamenii au refuzat sa se intoarca la Domnul si nelegiuirea lor nu putea fi iertata. Aceasta nu era o hotarare arbitrara a lui Dumnezeu. Domnul nu putea sa-i salveze cata vreme staruiau in perversitatea lor.
22:15 Asa vorbeste Domnul, Dumnezeul ostirilor: Du-te la curteanul acela, la Sebna, dregatorul casei imparatesti, si zi-i:
La Sebna. Pozitia lui Sebna de curtean, [,,trezorier” – KJV], era una dintre cele mai de seama din regat. El poate sa fi fost si vizirul regal, actionand in numele regelui in toate afacerile importante ale statului. Acestea puteau include finantele nationale, afacerile interne si raspunderea pentru gospodaria regala. Ca regent, Iotam fusese ,,in fruntea casei” (2Regi 15,5).
22:16 Ce ai tu aici la tine, si pe cine ai aici, de-ti sapi aici un mormant? El isi sapa un mormant sus pe inaltime, isi scobeste o locuinta in stanca!
Un mormant. Isaia a fost cuprins de indignare de aroganta lui Sebna. Se pare ca el ajunsese de curand la putere si bogatie, si ca nu avea un cavou de familie unde sa fi fost ingropati parintii lui. Prin urmare, s-a hotarat sa construiasca un cavou nou si impunator pentru a se cinsti in pozitia sa importanta si a-si asigura un loc in memoria generatiilor viitoare. In loc de a-si dedica eforturile salvarii natiunii in vremea aceasta de pericol, principala sa preocupare era de a-si promova propriile interese. Morminte scobite in stanca de felul celui pe care si-l construia Sebna sunt obisnuite in imprejurimile Ierusalimului.
Prof. N. Avigad a identificat de curand acest mormant al lui Sebna cu unul de pe o colina a Muntelui Maslinilor descoperit cu multi ani in urma, si de unde a fost dusa o inscriptie la British Museum. Inscriptia aceasta, care a sfidat descifrarea pana de curand, spune: ,,Acesta este [mormantul lui Seban]yahu, care este peste casa. Aici nu este aur sau argint, ci [oasele lui] si oasele tiitoarei lui impreuna cu el. Blestemat este omul care il va deschide!” (parantezele drepte indica o restaurare ipotetica a partilor stricate si ilizibile ale inscriptiei in starea ei actuala.)
22:17 Iata, Domnul te va azvarli cu o aruncatura puternica, te va invarti ca pe un ghem.
Te va azvarli. Literal, expresia zice, ,,te va azvarli cu o mare azvarlitura”. Sebna urma sa nu ocupe mormantul ci sa piara intr-o tara straina.
22:18 Te va azvarli, te va azvarli ca pe o minge, pe un pamant intins, si acolo vei muri, acolo vor veni carele tale cele stralucite, tu, ocara casei stapanului tau!
Te va azvarli. Isaia prezice in mod viu soarta lui Sebna. Pamant intins. Probabil Mesopotamia. Carele. Mandria sfidatoare era slabiciunea lui Sebna. El isi facuse o trasura splendida care, totusi, il va urma in captivitate.
22:19 Vei fi izgonit din dregatoria ta, si te va smulge Domnul din locul tau.
Vei fi izgonit. Domnul il va inlatura pe Sebna din postul lui de onoare. Cand trimisii lui Sanherib au venit la Ierusalim, un altul (vezi comentariul la v. 21) i-a luat locul ,,peste casa” in timp ce el a ocupat postul inferior de logofat sau scrib (cap. 36,22).
22:20 In ziua aceea, zice Domnul, voi chema pe robul Meu Eliachim, fiul lui Hilchia,
Robul meu Eliachim. Eliachim nu a mai fost amintit, si nu cunoastem nimic cu privire la existenta lui anterioara.
22:21 il voi imbraca in tunica ta, il voi incinge cu braul tau, si voi da puterea ta in mainile lui. El va fi un tata pentru locuitorii Ierusalimului si pentru casa lui Iuda.
Il voi imbraca. Lui Eliachim urma sa-i fie data pozitia lui Sebna, impreuna cu vesmantul si cordonul, insemnele slujbei. Prezicerea aceasta s-a implinit curand (Isaia 36,22; comp. Proverbe 16,18, Daniel 4,37, Luca 14,11).
El va fi un tata. Spre deosebire de Sebna, Eliachim isi va indeplini slujba cu intelepciune, carmuind spre binele poporului si dovedindu-se a fi ,,un tata” pentru el in vreme de nevoie. Nimic altceva nu se stie despre el, decat faptul ca a fost seful delegatiei care a tratat cu trimisii lui Sanherib care venisera ca ceara predarea Ierusalimului (cap. 36,11.22).
22:22 Voi pune pe umarul lui cheia casei lui David: cand va deschide el, nimeni nu va inchide, si cand va inchide el, nimeni nu va deschide.
Cheia. In calitate de sambelan regal, Eliachim va purta cheile palatului.
22:23 Il voi implanta ca pe un drug intr-un loc tare, si va fi un scaun de slava pentru casa tatalui sau.
Ca pe un drug. Sau ,,tarus”, fie pentru fixarea unui cort de pamant, fie ca un carlig de care sa se atarne obiecte gospodaresti. El este folosit in sensul unui lucru neclintit si sigur in care oamenii isi pot pune increderea.
Un scaun de slava. Eliachim va fi o cinste pentru casa pana acum obscura a tatalui sau. Domnul este Cel care ii inalta pe saraci si oameni de jos la locuri de raspundere si onoare (1Samuel 2,7.8; vezi la Luca 14,11).
22:24 Pe el se va sprijini toata slava casei tatalui sau, odraslele alese si de ocara, toate sculele cele mici, atat lighenele cat si vasele.
Toata slava. Literal, ,,toata greutatea [sau cinstea]”. Continua imaginea tarusului de care se pot agata diferite lucruri.
22:25 In ziua aceea, zice Domnul ostirilor, drugul acela implantat intr-un loc tare va fi scos, va fi taiat si va cadea, si povara care era pe el va fi nimicita, caci Domnul a vorbit.
Va fi taiat si va cadea. Versetul acesta a starnit multe dezbateri. Unii considera ca se aplica la Eliachim, care in ciuda tuturor lucrurilor bune amintite despre el pana aici, in cele din urma se va dovedi nevrednic, ca si predecesorul sau, si va fi inlaturat din locul lui de incredere si cinste. Altii cred ca prezicerea aceasta nu poate fi aplicata la Eliachim, deoarece nu pare potrivit ca o prezicere de ocara sa urmeze atat de aproape dupa una de onoare, fara o explicatie. Versetul acesta ofera apogeul unei solii solemne indreptate impotriva lui Iuda si a Ierusalimului. Aici se poate referi la popor ca atare si nu la Eliachim ca individ. Carligul acela va fi inlaturat, povara atarnata de el va cadea, iar sfarsitul va fi dizgratie si ruina. Intr-adevar asa a fost soarta Ierusalimului si a lui Iuda, si a acelora a caror petrecere zgomotoasa a constituit tinta acestei ,,proorocii”.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 23 Ev 177; PK 348; 9T 27, 112