21:1 Prorocie asupra pustiei marii. Cum inainteaza vijelia de la miazazi, asa vine el din pustie, din tara infricosata.
Pustiei marii. Natiunea impotriva careia este indreptata aceasta solie solemna, cu toate ca nu este numita in mod expres in titlu, este evident Babilonul (vezi versetul 2, 9; PK 531; comp. v. 4). LXX omite ,,marii”. Isaia pare sa asemene nesfarsitele pustietati ale desertului cu marea. Unii au tradus expresia aceasta cu ,,pustietati nisipoase”.
Vine. Nu este clar daca aceasta se refera la ,,proorocie” sau daca trebuie sa se traduca ,,el vine”, cu referire la invadarea medo-elamita a Babilonului (vezi v. 2). A doua varianta pare mai probabila, deoarece in v. 2 elamitii si mezii primesc porunca sa se ,,suie”. Daca lucrurile stau asa, invazia aceasta este comparata cu un vartej care vine din sud (ebr. negeb; vezi la Geneza 12,9), iar tara Medo-Elamului ar fi ,,tara infricosata” la care se refera Isaia.
21:2 O vedenie grozava mi s-a descoperit. Asupritorul asupreste, pustiitorul pustieste. Suie-te, Elamule! Impresoara, Medio! Caci fac sa inceteze toate oftarile lor, zice Domnul.
O vedenie grozava. Inaintea privirii profetului s-a ivit o vedenie grozava, grava, a unei puteri jefuitoare tinandu-se de inselaciune, silnicie si nimicire. Aceasta era Babilonul (vezi cap. 14,4.6), ,,asupritorul” [,,inselatorul” – KJV]. Elamul si Media erau chemate sa se suie impotriva lui ca sa puna capat oftarilor si mizeriei pricinuite de el.
21:3 De aceea mi s-a umplut inima de neliniste, m-apuca durerile, ca durerile unei femei cand naste. Zvarcolirile nu ma lasa s-aud, tremuratul ma impiedica sa vad.
Tremurul. Scena de nimicire prezentata profetului era atat de oribila, incat el insusi este coplesit cu totul.
21:4 Imi bate inima cu putere, m-apuca groaza; noaptea placerilor mele ajunge o noapte de spaima.
o noapte de spaima.
Imi bate inima cu putere. Adica, ,,mintea mi s-a zapacit” sau ,,mintea mi s-a clatinat”.
Noaptea placerilor mele. Spaima profetului reflecta pe aceea a lui Belsatar si a babilonienilor in noaptea petrecerii lor zgomotoase (vezi v. 5), pe care Isaia a vazut-o in aceasta ,,vedenie groaznica” (v. 2; vezi PK 531).
21:5 Ei pun masa, straja vegheaza, si ei mananca, beau Dar deodata se aude strigand: In picioare, voievozi! Ungeti scutul!
Pun masa. Vezi Daniel 5,1-4; Ieremia 51,39. Un ospat zgomotos a marcat noaptea caderii Babilonului in mainile ostirii Medo-Persane.
Straja vegheaza. Ebr. saphoh hassaphith, literal, ,,aranjeaza ordinea [locurilor]”, adica a covoarelor sau canapelelor pe care se sta la ospat.
21:6 Caci asa mi-a vorbit Domnul: Du-te si pune un strajer, ca sa dea de veste despre ce va vedea.
Pune un strajer. Lui Isaia i s-a aratat mai intai oastea medo-elamita ce se apropia (v. 2), apoi babilonienii la ospat (versetele 4, 5), iar acum intrarea hoardelor invadatoare in cetate (versetele 6-9). Profetul se identifica cu un strajer pe zidurile Babilonului inainte de caderea lui, si ca un strajer care raporteaza ceea ce vede.
21:7 El a vazut calarime, calareti doi cate doi, calareti pe magari, calareti pe camile; si asculta cu luare aminte, cu cea mai mare bagare de seama.
Calareti doi cate doi. Isaia vede vrajmasul inaintand la atac.
21:8 Apoi a strigat, ca un leu: Doamne, am stat mereu in turnul meu de paza, si stateam de straja in toate noptile.
Un leu. Ebr. ’aryeh. Sulul 1QIsa de la Marea Moarta se exprima hr’h (ha’roeh), ,,cel care vede” sau ,,vazatorul”. Pasajul atunci ar suna astfel: ,,Cel care vede [adica, ,,strajerul” din v. 6] a strigat”. Exprimarea sulului de la Marea Moarta concorda mai bine cu contextul.
21:9 Si iata ca a venit calarime si calareti doi cate doi. Apoi a luat iarasi cuvantul, si a zis: A cazut, a cazut Babilonul, si toate icoanele dumnezeilor lui sunt sfaramate la pamant!
A cazut Babilonul. Aceasta este apogeul scenei relatate de profet (vezi comentariul la v. 6). Idolii lui au fost umiliti in tarana; ei nu au putut sa-si apere mandra capitala (Ieremia 50,2; 51,17.18.47.52; comp. Isaia 47; 13-15). Compara Ieremia 51,8; Apocalips 14,8; 18,2.
21:10 O, poporul meu, care ai fost stropsit ca boabele de grau din aria mea, ce am auzit de la Domnul ostirilor, Dumnezeul lui Israel, aceea va vestesc.
Stropsit ca boabele de grau din aria mea. Textul zice, literal, ,,cel treierat al meu, fiul meu al ariei de treierat”. In Scriptura, vremea judecatii este adesea comparata cu secerisul (vezi Isaia 41,15; Ieremia 51,33; Amos 1,3; Mica 4,13; Habacuc 3,12; Matei 13,39; Apocalips 14,14-20).
21:11 Prorocie asupra Dumei. Mi se striga din Seir: Strajerule, cat mai este din noapte? Strajerule, mai este mult din noapte?
Proorocie asupra Dumei. Vezi comentariul la cap. 13,1. In loc de Duma, LXX are Edom. Duma a fost unul dintre descendentii lui Ismael (Geneza 25,14; 1Cronici 1,30). Intrucat profetia mentioneaza Muntele Seir, unii ar plasa Duma in Edom, dar nu se cunoaste nici un oras edomit cu numele acesta. Astfel, unii iau Duma ca un nume simbolic pentru Edom. Totusi, a existat o cetate cu numele Duma in Pustiul Arabiei, la rasarit de Edom, iar aceasta se poate presupune ca avea legaturi cu ismaelitii.
Strajerule. Vezi comentariul la v. 6.
Cat mai este din noapte? Literal, ,,Cat din noapte?” probabil insemnand: ,,Cat timp din noapte este?” (vezi 6T 407). Unii din Edom il intreaba zorit si staruitor pe profet care sunt vestile. Timpul este unul de intuneric si primejdie, iar ei sunt nerabdatori sa stie cand vine dimineata, aducand usurare de neliniste si teama.
21:12 Strajerul raspunde: Vine dimineata, si este tot noapte. Daca vreti sa intrebati, intrebati; intoarceti-va, si veniti iarasi.
Vine dimineata. Raspunsul strajerului este misterios si prevestitor de rele. El nu da un raspuns precis, ci doar ca desi vine dimineata, va urma din nou noaptea. Nu este de asteptat lumina sau nadejde. Vremurile viitoare sunt intunecoase, triste si nesigure. Aceasta va fi istoria viitoare a nefericitei tari a Edomului, sa fie calcata in picioare de un sir de cuceritori si in cele din urma sa fie transformata intr-un tinut cu totul pustiu. Strajerii lui Dumnezeu de pe zidurile Sionului de astazi ar trebui sa fie pregatiti sa dea un raspuns celor care doresc sa stie cat mai este din lunga noapte a pamantului, si pe cand se poate astepta rasaritul zilei vesnice (vezi GC 632).
Daca vreti sa intrebati. Cuvintele acestea presupun o dorinta vie de a cunoaste sensul raspunsului criptic al strajerului. El refuzase sa le dea un raspuns precis, iar ei ramasesera in intuneric. Daca doreau sa intrebe, acesta era privilegiul lor. Dar nu exista asigurarea ca o a doua intrebare va fi mai fructuoasa decat cea dintai.
21:13 Prorocie asupra Arabiei. Veti petrece noaptea in tufele Arabiei, cete de negustori din Dedan!
Proorocie asupra Arabiei. Aceasta este o alta profetie criptica. Caravane ale dedanitilor urmau sa petreaca noaptea in tufisurile Pustiului Arabiei. Din Ieremia 49,7.8 s-ar parea ca dedanitii locuiau in vecinatatea Temei, la sud de Duma si la sud-est de Edom. Dedanul era vestit ca un centru comercial (Ezechiel 27,15.20). In Ieremia 25,23.24, atat Dedanul, cat si Tema sunt mentionate in legatura cu ,,imparatii Arabiei” si ,,arabii care locuiesc in pustie”. Atat Ieremia cat si Ezechiel au avut solii de nenorocire pentru Dedan (Ieremia 49,8; Ezechiel 25,13). Dedanul a fost identificat cu oaza numita el-’Ula in Hejazul de nord.
21:14 Duceti apa celor ce le este sete; locuitorii tarii Tema duceti paine fugarilor!
Tarii Tema. In Geneza 25,13-15 si 1Cronici 1,29.30, Tema si Duma sunt numiti ca descendenti ai lui Ismael. Tema este situata in Desertul Arabiei, cam la 264,5 km sud-sud-vest de Duma si la aproximativ 480 km est de varful Peninsulei Sinai.
Duceti apa. Cuvintele arata chinul dedanitilor (v. 13), care fusesera nevoiti sa fuga de vrajmasii lor fara provizii. Vecinii lor, temanitii, erau invitati sa aiba mila de ei in starea lor de infometare.
21:15 Caci ei fug dinaintea sabiilor, dinaintea sabiei scoase din teaca, dinaintea arcului incordat, si dinaintea unei lupte inversunate.
Verset ce nu a fost comentat.
21:16 Caci asa mi-a vorbit Domnul: Inca un an, ca anii unui simbrias, si s-a ispravit cu toata slava Chedarului.
Un an. In sulul1QIsa de la Marea Moarta gasim ,,trei ani”.
Anii unui simbrias. Vezi comentariul la cap. 16,14. Un simbrias nu lucreaza peste timpul pentru care s-a tocmit. Sensul este ca prabusirea Chedarului nu va intarzia. In decurs de un an, judecata amintita va veni cu siguranta.
Chedarul. In Geneza, Chedarul este inscris ca un trib ismaelit, ca si Duma si Tema (Geneza 25,13-15). Insa altundeva Chedarul pare sa fie un termen generic pentru popoarele nomade din Desertul Arabiei (Psalmi 120,5; Cantarea Cantarilor 1,5; comp. Isaia 42,11; 60,7; Ieremia 2,10). Isaia proclama o judecata extinsa care va veni in decurs de un an asupra intregii regiuni a Arabiei de nord. Tiglat-pileser III declara ca a aplicat o grea pedeapsa lui Samsi, o regina araba, omorand 1.100 din oamenii ei si luandu-i 30.000 de camile si 20.000 de capete de vite. Sargon pretinde si el ca a primit tribut de la regina araba, sub forma de praf de aur, sidef, cai si camile, iar el mai pretinde ca a supus si alte triburi arabe care nu mai platisera vreodata tribut. Totusi, anul exact al pedepsei specificate este necunoscut.
21:17 Nu va mai ramane decat un mic numar din vitejii arcasi, fii ai Chedarului, caci Domnul, Dumnezeul lui Israel, a spus-o.
Va mai ramanea [KJV: ,,Ramasita”]. Ebr. she’ar, ,,ramasita” (vezi cap. 10,20.21.22; 11,11.16; 14,22; 16,14; 17,3). Cand Sargon a infrant indepartatele triburi Tamud, Ibadidi, Marsimanu si Haiapa, el afirma ca a deportat ce a mai ramas din acestea in Samaria.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
4 PK 531
11 Ev 144; 4T 592; 6T 431
11, 12 GC 632; TM 231; 1T 430; 6T 407
12 Ev 218; 2T 194; 4T 592; 6T 26