20:1 In anul cand a venit Tartan la Asdod, trimis de Sargon, imparatul Asiriei, sa bata Asdodul, si l-a luat,
Tartan. Literal, ,,comandantul”, tartan fiind titlul comandantului principal al ostirilor asiriene, nu numele lui personal. In analele anului al XI-lea al lui Sargon (711 i.Hr.) este raportat ca Azuri, regele Asdodului, s-a rasculat impotriva Asiriei, iar Sargon a trimis indata o ostire, l-a dat jos pe Azuri si l-a pus pe Ahimiti, fratele lui mai mic, pe tronul Asdodului. Asdodienii, insa, au refuzat sa accepte pe cel numit de Asiria si au pus pe tron in locul lui pe un aventurier grec. Dupa analele lui Sargon, alte cetati filistene, impreuna cu Iuda, Edom si Moab, s-au unit la lupta impotriva Asiriei, si un apel, cerandu-i sa fie aliatul lor, a fost trimis lui ,,Pir’u [Faraon?] rege al lui Musru [Egipt?], un potentat [care a fost] neinstare sa-i salveze”. Cand Sargon a atacat Asdodul, uzurpatorul grec a fugit ,,in tinutul lui Musru, care apartine Etiopiei”, un asirian fiind facut guvernator. Indepartatul rege al Etiopiei a fost apucat de groaza la inaintarea lui Sargon si a luat repede masuri pentru a se impaca cu Asiria, punandu-l pe grec in lanturi si trimitandu-l in tara Asiriei.
Sargon. Multa vreme unica referire disponibila la acest important imparat asirian a fost afirmatia de aici. In trecut scepticii au contestat acuratetea istorica a acestui text, totusi, in cursul sapaturilor de la Corsabad din anii 1843 pana la 1845, Botta a descoperit palatul lui Sargon, impreuna cu vestitele sale inscriptii care se ocupa de istoria acestui important imparat.