Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Isaia

Isaia 10:28


10:28 El vine asupra Aiatului, strabate Migronul, isi lasa calabalacul la Micmas.

El vine asupra Aiatului. Aici incepe o poezie care descrie apropierea unui invadator de la nord in imediata vecinatate a Ierusalimului, aducand groaza in inimile locuitorilor. Nu este clar daca ea era menita ca o profetie a unei anumite invazii asiriene, sau numai ca o descriere poetica a valului invaziei strabatand tinutul lui Iuda (vezi comentariul la cap. 8,7.8). Cu prilejul celei dintai invazii a lui (in al XIV-lea an al lui Ezechia) Sanherib nu s-a apropiat de Ierusalim de la nord. Ostirile lui au atins tarmul Marii Mediterane la Sidon, apoi au mers spre sud catre Filistia, si de acolo au inaintat pe uscat catre cetatile lui Iuda. La Lachis, situat la sud-vest de Ierusalim, Ezechia i-a trimis pe solii lui fagaduind tribut (2Regi 18,14). Dar se pare ca au fost doua invazii ale lui Sanherib (vezi Vol. II, p. 64). Versurile de aici ale lui Isaia infatiseaza in mod izbitor groaza care ii va apuca pe locuitorii Ierusalimului pe masura ce ostile vrajmasului se vor apropia din ce in ce mai mult de cetate, pustiind tara in timpul acestui mars.

Unii au considerat ca aici gasim o descriere a unei inaintari reale catre Ierusalim a unei ostiri asiriene, poate aceea a lui Sargon, al carei raport s-a pierdut. Lucrul acesta este posibil, dar nu si probabil. S-ar putea referi la apropierea acelei parti a ostirii lui Sanherib trimisa impotriva Ierusalimului in timp ce cealalta parte se indrepta catre Egipt. Scopul acestui poem este de a zugravi spaima locuitorilor Ierusalimului si ai regiunii invecinate la apropierea unei forte vrasmase.

Cetatile numite nu se afla toate pe o aceeasi ruta pe care ar urma-o o ostire care se apropie. Aiat este probabil la Ai sau aproape de el la 15,6 km nord de Ierusalim. Venind catre sud la Migron si Micmas (11,4 km), nord-nord-est de Ierusalim, ostirea face un popas. Nu se stie daca drumul modern, care dateaza din vremurile romanilor, reprezinta directia urmata de soseaua principala in vremurile mai vechi. Este posibil ca drumul vechi sa fi fost mai aproape de orasele amintite aici.