9:15 Toata rautatea lor este la Ghilgal; acolo M-am scarbit de ei. Din pricina rautatii faptelor lor, ii voi izgoni din Casa Mea. Nu-i mai pot iubi, toate capeteniile lor sunt niste indaratnici.
La Ghilgal. Vezi comentariul la cap. 4,15.
M-am scarbit de ei. Sau ,,I-am urat” [KJV]. Este teribil cand pacatele noastre provoaca ura lui Dumnezeu si severe vor fi pedepsele care vor veni ca urmare a acestei uri. Totusi, putem fi siguri ca desi Dumnezeu uraste pacatul, El inca il iubeste pe pacatos (SC 54). Daca pacatosul nu se leapada de nelegiuirea lui, candva el va trebui sa aiba de a face cu aversiunea divina fata de rau care va aduce nimicirea finala a pacatului. Pacatul lui Efraim nu a fost un pacat obisnuit, un pacat din nestiinta. A fost un pacat impotriva luminii depline a vointei lui Dumnezeu si prin urmare vrednic de
o mai mare osanda (vezi Luca 12,47.48). Casa Mea. Compara cu ,,tara mea” (vezi comentariul la v. 3).
Nu-i mai pot iubi. Desigur ca aceasta se aplica doar la natiune ca intreg. Ea nu se refera la indivizi, dintre care multi au ramas credinciosi Domnului si cailor Lui. Au fost multi de felul acesta in Israel, iar Dumnezeu i-a iubit dupa cum a facut-o si o va face totdeauna (vezi 1Regi 19,18; 2Cronici 16,9; Romani 8,35-39; PK 292).
Toate capeteniile lor. Aceasta arata cat de pe deplin de deznadajduita era starea spirituala a regatului de la nord, deoarece nici unul din regii lui nu a facut ceea ce era drept inaintea Domnului. Cat de tragic era faptul ca aceasta natiune care ar fi trebuit sa fie o lumina pentru neamuri (vezi Isaia 49,6) a devenit o tara a intunericului spiritual. Pentru alte comentarii, vezi p. 30-33.