6:1 Veniti, sa ne intoarcem la Domnul! Caci El ne-a sfasiat, dar tot El ne va vindeca; El ne-a lovit, dar tot El ne va lega ranile.
Veniti. Versetele 1-3 sunt legate mai indeaproape de cap. 5,15, decat de restul versetelor din cap. 6.
A sfasiat. Iubirea lui Dumnezeu pentru noi face ca pedeapsa Lui sa fie o ,,lucrare ciudata” (Isaia 28,21), una pe care El sovaie sa o faca. Scopul esential al prezentei mustrarii din partea Lui este de a produce o reforma a vietii (vezi Psalmi 119,75; Plangeri 3,31-33; Evrei 12,5-11).
El ne va vindeca. Domnul, nu asirianul ,,Iareb” (vezi comentariul la cap. 5,13), si nici vreo alta fiinta umana (vezi Deuteronom 32,39), este adevaratul Medic.
6:2 El ne va da iarasi viata in doua zile; a treia zi ne va scula, si vom trai inaintea Lui.
In doua zile. Expresia ,,in doua zile, a treia zi” pare sa fie o formula literara intrebuintata pentru a denota un timp imprecis (comp. cu 2Regi 9,32; Amos 4,8). Osea prezisese ca Domnul va ,,vindeca” (cap. 6,1). Acum adauga ca timpul vindecarii va fi un timp nedefinit in viitor, desi poate nu departat. Nu exista vreo dovada biblica specifica cum ca acest pasaj este o prezicere mesianica a invierii lui Hristos, desi credinta aceasta a fost sustinuta la scara aproape generala.
Vom trai inaintea Lui. A trai inaintea lui Dumnezeu inseamna a fi in deplina armonie si in comuniune de iubire cu El (vezi Numeri 6,25.26; Psalm 11,7; 17,15; 27,8.9; 51,11; 67,1; 119: 135).
6:3 Sa cunoastem, sa cautam sa cunoastem pe Domnul! Caci El se iveste ca zorile diminetii, si va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de primavara, care uda pamantul!
Sa cunoastem pe Domnul. Vezi comentariul la cap. 4,6.
Se iveste. Pasajul descrie in mod corespunzator lucrarea lui Mesia care va veni (vezi PK 688).
Ca zorile diminetii. Intr-un mod deosebit, Rascumparatorul nostru, Domnul Isus Hristos, este zorile diminetii, sau Soarele care rasare din inaltime (Luca 1,78). Asa cum zorile diminetii se arata in liniste si gingas pe pamant, imprastiind umbrele noptii si trezind lumea la o noua viata si activitate, tot asa, va rasari Soarele neprihanirii, iar vindecarea va fi sub aripile Lui (Maleahi 4,2). Hristos nu a venit intr-o revarsare de slava exterioara pentru ca sa amageasca simturile oamenilor; mai degraba El le-a dat oamenilor exact acea masura de lumina necesara pentru mantuirea sufletului lor.
O ploaie ca ploaia de primavara. Sau ,,ca ploaia tarzie si timpurie”. Ploaia timpurie este ploaia imbelsugata care cadea dupa semanarea semintei toamna (inceputul anului iudaic civil si agricol). Se intindea din ultima parte a lui octombrie, pana in prima parte a lui decembrie (vezi comentariul la Deuteronom 11,14; Ioel 2,23). Ploaia tarzie este ploaia de primavara care venea in martie si aprilie, precedand si promovand secerisul (vezi Vol. II, p. 109, 110). Printr-un astfel de limbaj figurat expresiv Osea si-a asigurat poporul de imbelsugatele binecuvantari ale lui Dumnezeu care urmau sa revigoreze si sa hraneasca viata lor spirituala.
6:4 Ce sa-ti fac, Efraime? Ce sa-ti fac, Iudo? Evlavia voastra este ca norul de dimineata, si ca roua care trece curand.
Ce sa-ti fac? Dumnezeu, dupa ce a incercat in diferite feluri sa-i convinga pe Israel si Iuda sa se pocaiasca, vede ca stradaniile Sale sunt fara succes si intreaba cu mahnire ce ar mai putea face inainte de a trimite pedeapsa (vezi comentariul la Isaia 5,4).
Roua. Interogatoriul divin era inspirat de evlavia de scurta durata a poporului. Istoria natiunii alese a lui Dumnezeu ilustreaza din belsug evlavia ei fugara, inconsecventa. Noi toti avem nevoie sa invatam aceeasi lectie, deoarece bunatatea are doar o mica valoare reala daca nu devine ceva permanent in viata, o trasatura de caracter.
6:5 De aceea ii voi biciui prin proroci, ii voi ucide prin cuvintele gurii Mele, si judecatile Mele vor straluci ca lumina!
Biciui. Sau ,,I-am cioplit” [KJV]. Ebraica se refera la cioplirea de pietre pentru constructii, un simbol potrivit pentru slefuirea sufletului omenesc de catre Sculptorul ceresc dupa ,,asemanarea lui Dumnezeu” (Iacov 3,9).
Judecatile Mele. Sau ,,Judecatile Tale” [KJV]. Versiunea LXX si siriaca zic ,,Judecata Mea”. Indiferent care exprimare este adoptata, expresia constituie in mod clar o aluzie la mustrarile divine.
6:6 Caci bunatate voiesc, nu jertfe, si cunostinta de Dumnezeu mai mult decat arderi de tot!
Nu jertfe. Vezi comentariul la cap. 5,6
Cunostinta. Indurarea este religia practica, cunostinta este calauza bunei purtari. Lipsita de aceste doua elemente fundamentale, religia tinde sa fie doar o forma goala, si ajunge in dizgratia divina (vezi 1Samuel 15,22; Proverbe 21,3; Isaia 1,11-17; 2Timotei 3,1-5).
6:7 Dar ei au calcat legamantul, ca oricare om de rand; si nu Mi-au fost credinciosi atunci.
Au calcat legamantul ca oricare om. Sau ,,au calcat legea ca Adam”. In iubirea Lui suprema pentru copii Sai, Dumnezeu il asezase pe Adam in gradina Edenului pentru a fi reprezentantii Lui pe pamant si ca sa-l stapaneasca (Geneza 1,26), dar cel dintai parinte al nostru a calcat porunca lui Dumnezeu de a nu manca din pomul cunostintei binelui si raului (Geneza 3,6.22-24; Isaia 59,1.2). Ca si lui Adam, lui Israel si lui Iuda le-a fost dat de catre Dumnezeu un loc de locuit; ca si Adam, ei au rupt legamantul lui Dumnezeu cu ei prin calcarea legii; si, ca si Adam, ei vor fi izgoniti din Tara Fagaduintei.
Intrucat ,,au calcat legamantul” si ,,au fost necredinciosi”, Israel nu mai era poporul lui Dumnezeu – un fapt implicat de numele Lo-Ami (vezi comentariul la cap. 1,9; 2,23). Necredinciosia lui Israel este ilustrata intr-o multime de feluri (vezi cap. 6,4; 7,8.11.16),
6:8 Galaadul este o cetate de nelegiuiti, plina de urme de sange!
Galaadul este o cetate. O cetate neidentificata in Galaad, tinutul de la rasarit de Iordan, dintre raurile Iarmuc si Iaboc (vezi comentariul la Geneza 31,47). Galaaditii sunt descrisi aici ca avand o fire de ucigasi (vezi 2Regi 15,25) si, prin urmare, nu este surprinzator sa aflam ca ei au fost intre cei dintai din regatul de nord care au fost dusi in captivitate de Asiria (2Regi 15,29).
6:9 Ceata preotilor este ca o ceata de talhari, care sta la panda, savarsind omoruri pe drumul Sihemului; da, se dedau la miselii.
Ceata de talhari. O descriere a starii ingrozitor de nelegiuita a preotilor inaltimilor (vezi comentariul la cap. 4,13).
6:10 In casa lui Israel am vazut lucruri grozave: acolo Efraim curveste, Israel se spurca.
Verset ce nu a fost comentat.
6:11 Si tie, Iudo, iti este pregatit un seceris, cand voi aduce inapoi pe robii de razboi ai poporului Meu!
Un seceris. Acesta poate fi luat intr-un sens pozitiv, ca o recompensa, sau intr-un sens negativ, ca o pedeapsa. Multi invatati prefera interpretarea din urma, intrucat Iuda, ca si Israel, a apostaziat, ceea ce in mod sigur urma sa duca la un seceris de intristare in captivitate (vezi 2Cronici 36,1-2).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1–3PK 283
3 AA 308, 564, 579; COL 67; CS 138; CT 212, 230; DA 261; Ed 106; FE 375; GC 611; MH 32; ML 60, 109; MYP 15; PK 688; RC 55, 62, 69; TM 241; 6T 199,
416, 421; 8T 247, 318
4 PK 285
5 Ev 573, 635; EW 71; TM 464; 2T 422
5–7PK 281