4:1 Ascultati Cuvantul Domnului, copiii lui Israel! Caci Domnul are o judecata cu locuitorii tarii, pentru ca nu este adevar, nu este indurare, nu este cunostinta de Dumnezeu in tara.
Ascultati Cuvantul. Capitolul acesta deschide o noua sectiune a profetiilor lui Osea. Profetul pune capat folosirii limbajului figurat si simbolic si incepe sa intrebuinteze un limbaj clar, literal. Este evident din continutul lor ca soliile din capitolele 4-14 au venit mult dupa vremea lui Ieroboam II (vezi cap. 1,1).
Domnul are o judecata. Poporul lui Dumnezeu este chemat sa ia aminte la acuzatia ridicata impotriva lui si la sentinta rostita. In calitate de crainic al Cerului, Osea prezinta acuzatia impotriva lui Israel, aparand dreptatea divina in ceea ce priveste modul in care s-a procedat cu acesta.
Asa cum se foloseste aici, cuvantul ,,judecata” este echivalent cu primul sens al numelui metaforic Izreel (vezi comentariul la cap. 1,3). Ideile de ,,imprastia” si ,,judecata” sunt paralele una cu alta.
Nu este adevar. Profetul incepe prin a declara ca poporul acesta duce lipsa de lucrurile esentiale ale adevaratei religii. Lipsit de aceste lucruri esentiale, cultul lui Dumnezeu nu este altceva decat o pretentie goala.
Indurare. Ebr. chesed, pentru o definitie a caruia vezi Nota Aditionala la Psalmul 36.
4:2 Fiecare jura stramb si minte, ucide, fura, si prea curveste; napastuieste si face omoruri dupa omoruri.
Jura. Intorcandu-se de la deficientele spirituale ale lui Israel, Osea prezinta acum pacatele lui in purtare, un adevarat potop de rele. Lipsa de adevar, de mila si de cunostinta (v. 1) aduc toate aceste nelegiuiri in tara.
4:3 De aceea, tara se va jeli, toti cei ce o locuiesc vor tanji, impreuna cu fiarele campului si pasarile cerului; chiar si pestii marii vor pieri.
De aceea. Suferintele enumerate (v. 3-5) sunt declarate un rezultat al pacatelor lui Israel, in special ale acelora mentionate in v. 12. Tara se va jeli. Compara cu Isaia 33,9. Fiarele. Din pricina pacatului lui, omul a adus suferinta asupra lumii animale. Compara cu Romani 8,19-23.
4:4 Dar nimeni sa nu certe pe altul, nimeni sa nu mustre pe altul, caci poporul tau este ca cei ce se cearta cu preotii.
Certe. Toti oamenii erau rai, prin urmare nici unul nu trebuia sa-i mustre pe altii pentru faptele lor rele. Pasajul ar putea insemna, de asemenea, ca vinovatii sunt atat de puternic adanciti in pacat incat este zadarnic a-i mai certa.
Se cearta cu preotii. O indatorire a preotului era aceea de a-i invata pe oameni adevarul lui Dumnezeu (Maleahi 2,7; vezi comentariul la 2Cronici 15,3). Aceia care refuza sa-i asculte si sa-i respecte pe adevaratii preoti ai lui Dumnezeu merita asprul blestem al lui Osea (vezi si Deuteronom 17,8.13).
4:5 Te vei poticni ziua, prorocul se va poticni si el impreuna cu tine noaptea, si pe mama ta o voi nimici.
Te vei poticni. Ebr. Kashal, ,,a se impiedica”, ,,a se clatina”, sau ,,a sovai”. Atat de neinduplecate vor fi nenorocirile viitoare, incat in nici un timp, ziua sau noaptea, nu va scapa vreunul, fie ca este din popor sau dintre preoti.
Pe mama ta o voi nimici. Adica, natiunea Israel insasi (vezi comentariul la cap. 2,2-5). LXX zice ,,Am asemanat-o pe mama ta cu noaptea”, sugerand ca Israel va intra in noaptea intunecoasa a intristarii, deznadejdii si in tacerea nimicirii pe timpul captivitatii lui.
4:6 Poporul Meu piere din lipsa de cunostinta. Fiindca ai lepadat cunostinta, si Eu te voi lepada, si nu-Mi vei mai fi preot. Fiindca ai uitat Legea Dumnezeului tau, voi uita si Eu pe copiii tai!
Din lipsa de cunostinta. Literal, ,,din lipsa cunostintei”. Cunostinta speciala care lipsea este cunostinta de Dumnezeu, cea mai importanta cunostinta. Isaia punea captivitatea pe seama unei asemenea lipse (vezi comentariul la Isaia 5,13). Desi Dumnezeu poate sa treaca cu vederea anumite forme de ignoranta (Faptele Apostolilor 17,30), El nu poate sa ierte ignorarea cu voia a obligatiilor spirituale (vezi comentariul la Exod 4,21). Poporul urma sa ,,piara” in mod inevitabil din cauza lipsei lor de cunostinte esentiale. Ei ar fi putut sa aiba cunostinta daca ar fi depus eforturi ca sa o capete. Oamenii sunt trasi la raspundere nu numai pentru ceea ce stiu (Ioan 9,41; 15,22.24; Iacov 4,17), dar si pentru ceea ce ar fi putut cunoaste daca ar fi depus efortul de a obtine cunostinta esentiala (comp. 2Petru 3,5). Sunt multi care se tem ca o cercetare mai in profunzime a adevarului vor descoperi ca s-ar putea sa ceara din partea lor o schimbare in purtare, o schimbare pe care inima lor iubitoare de pacat nu este dispusa sa o faca, asadar, in mod deliberat ei renunta sa cerceteze mai departe. Dumnezeu nu poate scuza o astfel de ignoranta voita.
Lepadat cunostinta. Acum interlocutorul este preotul, sau poate clasa preotilor (vezi v. 8 si 9).
Preot. Se arata cauza principala a acestei ignorante din partea poporului, si anume preotul necredincios, care lepadase cunostinta adevaratului Dumnezeu si a legii Sale, pe care ar fi trebuit sa
o predea poporului (vezi Deuteronom 13,30; Maleahi 2,1-9; vezi comentariul la 2Cronici 15,3).
Nu-Mi. Adica lui Dumnezeu. Preotii pe care Ieroboam I ii randuise cand despartise regatul lui Israel de Iuda (vezi 1Regi 12,25-33) nu erau preoti ai Domnului, ci preoti ai viteilor de aur.
Legea. Ebr. torah (vezi comentariul la Deuteronom 31,9; Proverbe 3,1).
4:7 Cu cat s-au inmultit, cu atat au pacatuit impotriva Mea. De aceea, le voi preface slava in ocara.
Cu cat s-au inmultit. Natiunea sporise in ceea ce priveste populatia si in ceea ce priveste bogatia economica, datorita prosperitatii din timpul domniei lui Ieroboam II (vezi comentariul la cap. 2,8). Totusi, referirea poate fi in primul rand tot la preoti (vezi comentariul la v. 6) care sporisera in ce priveste puterea si bogatia.
Ocara. Ebr. qalon, ,,rusine” sau ,,dezonoare”.
4:8 Ei se hranesc din jertfele pentru pacatele poporului Meu, si sunt lacomi de nelegiuirile lui.
Pacat. Ebr. chata’th, ,,pacat” sau ,,jertfa pentru pacat”. Pasajul se refera, probabil, la preotii lacomi care incurajau pacatul indemnand poporul sa aduca mereu tot mai multe jertfe, intrucat ei se hraneau din carnea acestor jertfe (Levitic 6,26) si fara indoiala ca ei organizasera o adevarata afacere cu carnea aceasta (vezi comentariul la 1Samuel 2,12). Cu cat erau mai multe pacate, cu atat erau mai multe jertfe si cu atat era mai mare profitul si placerea.
4:9 Dar si preotului i se va intampla ca si poporului; il voi pedepsi dupa umbletele lui, si-i voi rasplati dupa faptele lui.
Si preotului i se va intampla ca si poporului. Sau ,,cum e poporul, asa e si preotul”. Poporul si preotii erau asociati la pacat. Preotii apostati se dedau chiar la acele nelegiuiri pe care ar fi trebuit sa le mustre. La randul lui, poporul, luand nota de purtarea lumeasca si de multumirea de sine a preotilor, se ascundea dupa exemplul lor. Dupa cum a spus cineva: ,,Inaltimea pozitiei civile nu constituie o scuza pentru laici, asa cum nici demnitatea functiei sale nu este o scuza pe preot.” Si unii si altii vor fi in aceeasi masura trasi la raspundere inaintea barei de judecata a lui Dumnezeu.
Rasplatiti. Literal, ,,voi face sa se intoarca”; de unde ,,a rasplati”, in cazul de fata, sau ,,a recompensa”.
Faptele. Aici este vorba de actiunile indraznete, pline de obraznicie ale lui Israel impotriva legii si vointei lui Dumnezeu.
4:10 Vor manca si tot nu se vor satura, vor curvi si tot nu se vor inmulti, pentru ca au parasit pe Domnul si poruncile Lui.
Nu se vor satura. Aceasta va fi pedeapsa pentru faptul ca ,,se hranesc cu jertfele pentru pacatele poporului” (v. 8).
Nu se vor inmulti. Referirea de aici este probabil la prostitutia religioasa legata de cultele fertilitatii, in jurul carora se concentra o mare parte din vechiul cult canaanit (vezi Vol. II, p. 38-41). In ciuda adorarii zeitei fertilitatii, populatia nu va spori, deoarece binecuvantarea Cerului fusese inlaturata de la Israel.
4:11 Curvia, vinul si mustul iau mintile omului.
Curvia, vinul. Aceste vicii sunt asezate laolalta in mod adecvat pentru a arata puterea lor de a-l lipsi pe om de simtamintele lui drepte si potrivite, de ratiune si judecata (vezi comentariul la Geneza 9,21).
Iau mintile. Literal ,,inima”. Inima este folosita aici pentru a reprezenta mintea, priceperea, afectiunile. Cum gandeste un om, ,,in inima sa, asa este” (Proverbe 23,7) [KJV]. Daca mintea, priceperea si afectiunile unui om sunt viciate si stricate prin excese ale placerilor, el jertfeste posibilitatile sale in ce priveste slujirea de Dumnezeu (vezi Proverbe 4,23). Un lucru care insotea in mod lamentabil inchinarea lui Israel la zeii straini era dedarea la ritualuri desfranate si la purtarea morala injositoare care insoteau cultul idolatru.
4:12 Poporul Meu isi intreaba lemnul lui, si toiagul lui ii proroceste; caci duhul curviei ii duce in ratacire, si sunt necredinciosi Dumnezeului lor.
Lemnul. Adica chipurile de lemn.
Toiagul. Probabil o bagheta folosita pentru ghicire.
Duhul curviei. Dorinta nepotolita, ca de vraja, de a se inchina la idoli, Osea o aseamana cu adulterul spiritual, care in mod tragic il indeparta pe Israel de la Domnul. ,,Duhul curviei” ar mai putea sa descrie si vehementa care ii poseda pe oameni si-i atragea in vartejul si excitarea pasiunilor rele.
Sunt necredinciosi Dumnezeului lor. Sau ,,de sub Dumnezeul lor”. Despre o sotie se spunea ca este sub barbatul ei, adica, sub autoritatea lui (vezi comentariul la Numeri 5,19). Aceasta legatura inceta cand ea se oferea altuia, lucru valabil si pentru Israel, cand s-a indepartat de Domnul si s-a alipit de idolii lui.
4:13 Aduc jertfe pe varful muntilor, ard tamaie pe dealuri, sub stejari, plopi si terebinti, a caror umbra este placuta. De aceea, fetele voastre curvesc, si nurorile voastre sunt prea curve.
Varful multilor. Aici avem o continuare a tratarii subiectului idolatriei, in special asa cum se vedea in viata publica. Paganii de obicei alegeau muntii si dealurile ca locuri de cult din cauza pozitiei lor inaltate (vezi comentariul la Ezechiel 6,13).
A caror umbra. Copacii verzi amintiti dadeau o umbra placuta fata de arsita soarelui din Orient, si, de asemenea, mai ofereau si o oarecare protectie pentru practicarea ritualurilor desfranate. In astfel de locuri se junghiau victime pentru jertfe si se ardea tamaie in cinstea zeilor (vezi comentariul la Ieremia 7,31).
Nurorile. Sau ,,miresele”. Pilda rea a parintilor ii influenta pe copii sa mearga in aceeasi directie si cu acelasi urmari (Plangeri 5,7; vezi comentariul la Osea 2,4).
4:14 Nu pot pedepsi pe fetele voastre pentru ca sunt curve, nici pe nurorile voastre pentru ca sunt preacurve, caci ei insisi se duc la o parte cu niste curve, si jertfesc impreuna cu desfranatele din temple. Poporul fara minte alearga spre pieire.
Nu pot pedepsi. ,,Fiicele” si ,,nurorile” acestea erau mai putin vinovate decat parintii si barbatii lor desfranati, care le dusesera pe cai ratacite.
Desfranatele de la templu. Acestea erau femei care se dedau la desfranare in slujba idolilor. Din vremurile stravechi, astfel de persoane au fost unite cu cultul idolatru din multe tari pagane (vezi comentariul la Deuteronom 23,17).
Fara minte. Sau ,,Care nu inteleg” [KJV]. Vezi comentariul la v. 6.
4:15 Daca tu curvesti, Israele, macar Iuda sa nu se faca vinovat. Nu va duceti macar la Ghilgal, nu va suiti la Bet-Aven, si nu jurati zicand: Viu este Domnul!
Iuda sa nu se faca vinovat. Osea, ca si cum n-ar mai fi avut nici o nadejde de schimbare in atitudinea lipsita de evlavie a lui Israel, face apel intr-un mod prevenitor la regatul de sud al lui Iuda
(v. 15-17). Israel era atat de strans alipit din punct de vedere geografic de Iuda, iar unii din regii demai tarziu ai lui Iuda au fost atat de mult influentati de idolatrie, incat era mare primejdia ca sudul sa urmeze nordul in apostazie. Vezi p. 31; vezi comentariul la cap. 11,12; 12,1-2.
Nu va duceti. Aici avem o porunca clara de interzicere a pelerinajelor la centrele de adorare a idolilor, precum Ghilgal si Bet-Aven.
Ghilgal. Au fost mai multe localitati in teritoriul regatului de nord care purtau numele acesta (vezi comentariul la 1Samuel 11,15; 2Regi 2,1). Numele Ghilgal apare in mod proeminent in istoria lui Israel (vezi Iosua 4,19.20; 5,9.10; 9,6; 10,6-9.43; 14,6; 1Samuel 10,8; 11,14.15; 13,4-8; 15,21.33; 2Regi 4,38). Nu se stie sigur la care Ghilgal se refera profetul aici.
Bet-Aven. Literal, ,,casa puterii rele”, sau ,,casa nelegiuirii”. Acesta este probabil un epitet ironic pentru Betel, care inseamna literal ,,casa lui Dumnezeu” (vezi Geneza 28,19-22). Totusi, in momentul in care Ieroboam I a intemeiat cultul vitelului la Betel (vezi 1Regi 12,25-33) si a facut din orasul acela o casa a zeilor mincinosi, numele Betel a devenit cu totul necorespunzator. Betelul a constituit un loc proeminent in istoria religioasa a poporului lui Dumnezeu (vezi Geneza 28,19; 25,15).
Nu jurati. Marturisirea ipocrita a inchinarii la Domnul nu trebuia facuta de cei dedati la idolatrie (vezi 1Regi 12,28)
4:16 Pentru ca Israel da din picioare ca o manzata neimblanzita; si sa-l mai pasca Domnul acum ca pe un miel in imasuri intinse!
Neimblanzita. Literal ,,incapatanata”, sau ,,razvratita”. Poporul regatului de nord era hotarat sa mearga pe propria lui cale, si ca atare erau ca o manza neimblanzita care se impotriveste sa fie invatata si nu poate fi folosita la arat.
Sa-l mai pasca Domnul acum ca pe un miel. Unii au sugerat ca aceasta inseamna ca Dumnezeu pe buna dreptate il va lasa pe Israel in voia lui, asa cum un miel este lasat pe un camp sa rataceasca dupa cum vrea, lipsit de hrana si aparare. In locul controlului si jugului (vezi comentariul la Matei 11,29.30) poruncilor lui Dumnezeu, el urma sa aiba slobozenia intr-un pustiu, unde nu sunt garduri protectoare. In starea aceasta, lipsit de grija protectoare a unui pastor, un miel ar fi ajuns usor prada fiarelor rapitoare si ar fi pierit. Putine fapturi sunt mai vulnerabile ca un miel care s-a indepartat de pastorul lui (vezi Luca 15,2-7). Asa va fi cu Israel.
Dupa altii, aceasta ar trebui sa fie considerata mai degraba o intrebare decat o afirmatie.
4:17 Efraim s-a lipit de idoli: lasa-l in pace!
Efraim. Efraim era semintia cea mai de seama a regatului de nord, iar numele aceasta era adesea aplicat la intregul regat (vezi comentariul la Ieremia 7,15). La fel, numele Iuda era aplicat regatului de sud.
Lasa-l in pace! O nebunie nelegiuita l-a alipit pe Efraim de idolatrie si astfel l-a lasat unei sorti inexorabile. Cele zece semintii ajunsesera atat de departe in idolatrie, incat pentru ele nu a fost facuta nici o fagaduinta de refacere deplina (vezi PK 298). Evident, doar cativa oameni razleti din cele zece semintii din exil s-au alaturat mai tarziu lui Iuda pentru a se intoarce in Palestina dupa captivitate.
Dumnezeu nu constrange vointa. El staruie pe langa oameni sa accepte calea vietii (Ezechiel 33,11), dar lasa in seama lor ,,daca vor asculta sau daca nu vor asculta” (Ezechiel 2,5). Aceia care refuza staruitor sa primeasca imbierile harului, sunt lasati sa culeaga roadele propriei lor alegeri (Geneza 6,3; Psalm 81,10-16; Proverbe 1,25-33; Apocalipsa 22,11).
4:18 Abia au incetat sa bea, si se dedau la curvie; carmuitorii lor sunt lacomi, da, sunt lacomi dupa rusine!
Carmuitorii lor. Literal, ,,scuturile lor”, insemnand conducatorii ca protectori ai natiunii (vezi comentariul la Psalmi 47,9).
4:19 Vantul ii va strange cu aripile lui, si vor fi dati de rusine cu altarele lor!
Vantul va strange. Probabil o imagine care se refera la furtuna judecatii divine care va fi dezlantuita asupra lui Efraim, ducandu-l in captivitate. Aceasta imagine este in contrast izbitor cu aceea a ,,aripilor de vultur” care i-au scos pe evrei din Egipt si i-au dus in tara fagaduintei (Exod 19,4; Deuteronom 32,9-12). Cu rabdare si indelunga rabdare, Dumnezeu ii suporta pe pacatosi, chemandu-i la pocainta. Chiar si captivitatea prezisa a celor zece triburi a venit in stadii treptate (vezi comentariul la cap. 7,9).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1 PK 281
1, 2 GC 60; PK 297
6 COL 306; CT 467; GC 60; PK 297
6–9, 16PK 281
17 COL 237; PK 285; PP 165, 405; 1T 187, 383, 486; 3T 544; 5T 190