14:1 Intoarce-te, Israele, la Domnul, Dumnezeul tau! Caci ai cazut prin nelegiuirea ta.
Intoarce-te. Capitolul 14 constituie un apogeu corespunzator pentru solia lui Osea. Profetul adreseaza un ultim apel poporului sau sa-si paraseasca nelegiuirea si sa se intoarca la Domnul. Inca nu era prea tarziu. Dar momentul prielnic se departa cu repeziciune. Norii razboiului incepusera sa intunece orizontul rasaritean. Asiria era la zenitul puterii ei, iar ambitiile sale imperialiste aveau sa inghita in curand natiunea ahtiata dupa idoli, imbatata de vicii, a lui Israel. Intrucat lucrarea profetica a lui Osea s-a extins pana la domnia lui Ezechia (cap. 1,1) iar caderea Samariei a avut loc in anul al VI-lea al domniei acestui rege (2Regi 18,9.10), este posibil ca aceasta solie finala sa fi fost data cu numai putin timp inainte de ziua finala a nenorocirii. Intrucat diferitele solii ale cartii nu sunt datate, este imposibil sa fixam cu precizie datele lor exacte.
Ai cazut. Literal ,,te-ai poticnit”.
14:2 Aduceti cu voi cuvinte de cainta, si intoarceti-va la Domnul. Spuneti-I: Iarta toate nelegiuirile, primeste-ne cu bunavointa, si Iti vom aduce, in loc de tauri, lauda buzelor noastre.
Aduceti cu voi. Probabil o aluzie la prevederea legii mozaice ca ,,sa nu vii cu mainile goale inainte Mea” (Exod 23,15). Poporul s-ar fi putut astepta ca Domnul sa ceara jertfe de dobitoace sau daruri materiale ca un insotitor al intoarcerii lor. Dar profetul nu cere nimic din acestea. O simpla solicitare a indurarii insotita de o pocainta si o marturisire venite din inima este tot ceea ce cere Domnul (vezi comentariul la Psalmi 32,1).
Toate nelegiuirile. Pacatul fata de care se face o deplina pocainta poate fi iertat cu marinimie. O data iertat nu mai este pus in socoteala pacatosului (vezi comentariul la Psalmi 32,2). Primeste cu bunavointa. Literal, ,,primeste tu bun”, probabil o cerere ca Dumnezeu sa primeasca drept ,,buna” marturisirea celor pocaiti.
Tauri. Ebr. parim ,,tauri tineri”. Lasarea la o parte a unei consoane duce la termenul ,,roade”. Aceasta exprimare are sprijinul LXX si al traducerii siriace si se potriveste bine in context. Daca este retinut termenul parim, sensul pare sa fie ca drept tauri de jertfa, oamenii isi aduc buzele. Exista o posibila aluzie la Osea 14,2, in Evrei 13,15 in expresia ,,rodul buzelor”. Totusi, expresia este in acord intr-o mai mare masura cu LXX decat cu textul ebraic.
14:3 Asirianul nu ne va scapa, nu vrem sa mai incalecam pe cai, si nu vrem sa mai zicem lucrarii mainilor noastre: Dumnezeul nostru! Caci la Tine gaseste mila orfanul.
Asirianul. Poporul isi ia un angajament cu privire la trei din cele mai importante pacate ale lor. Cu privire la asteptarea ajutorului din partea Asiriei, vezi cap. 5,13; 7,11. Cu privire la increderea in caii si carele Egiptului, vezi Osea 7,11; comp. Isaia 31,1. Cu privire la pacatul idolatriei, vezi Osea 13,2; comp. Isaia 42,17.
14:4 Le voi vindeca vatamarea adusa de neascultarea lor, ii voi iubi cu adevarat! Caci mania Mea s-a abatut de la ei!
Le voi vindeca. Dumnezeu raspunde la rugaciunea pocaintei. Apostazia este vazuta aici ca o boala. Numai Medicul divin poate tamadui bolile sufletului (vezi Ieremia 8,22; Matei 9,12).
Vatamarea. Ebr. meshubah, de la radacina shub, ,,a se intoarce”, ,,a se intoarce inapoi”, de unde ,,intoarcere inapoi”. Traducerea mai buna ar fi, prin urmare, ,,apostazie”.
Ii voi iubi cu adevarat. Cand pacatele sunt iertate si neprihanirea lui Hristos il acopera pe pacatos, atunci, oricat de pacatos ar fi fost acesta, este primit inaintea lui Dumnezeu ca si cum nu ar fi pacatuit niciodata. Pacatele sale anterioare nu mai sunt cu nici un chip tinute impotriva lui, iar Dumnezeu il iubeste la fel cum Isi iubeste propriul Fiu (vezi SC 67).
14:5 Voi fi ca roua pentru Israel; el va inflori ca crinul, si va da radacini ca Libanul.
Ca roua. In tarile unde ploaia este putina, roua ajuta la inviorarea plantelor lipsite. In felul acesta roua devine un simbol al rodniciei, iar lipsa acesteia un simbol al secetei si al pustiirii. Astfel Dumnezeu va deveni sursa rodniciei spirituale a lui Israel. Dupa cum roua vine noapte dupa noapte, si Dumnezeu ofera zi de zi o masura suficienta de har pentru ziua respectiva.
Inflori ca crinul. O ilustratie care sugereaza insusiri ca frumusete, curatie, parfum si rapiditatea cresterii (vezi Matei 6,28.29). Radacini. Radacinile crinului sunt slabe si prin urmare nu constituie o descriere corespunzatoare a stabilitatii fagaduite a lui Efraim.
Ca Libanul. Fie cedrii Libanului, fie muntii Libanului. Printr-o schimbare de consoana, spunand
libneh, in loc de libanon, RSV zice, ,,ca un plop”.
14:6 Ramurile lui se vor intinde; maretia lui va fi ca a maslinului, si miresmele lui ca ale Libanului.
Ramurile. Ebr. yoneqoth, ,,lastari”.
Ca a maslinului. Compara Ieremia 11,16. Maslinul este considerat regele pomilor fructiferi din Palestina. El era deosebit de valoros. Uleiul lui era folosit ca hrana si dadea lumina. Roadele lui, atat de imbelsugate si de folositoare, verdele lui, atat de splendid si frunzisul lui dainuitor de proaspat, ofereau o imagine vie a perspectivei glorioase a lui Efraim.
14:7 Iarasi vor locui la umbra lui, iarasi vor da viata graului, vor inflori ca via, si vor avea faima vinului din Liban.
Umbra lui. Daca cel care vorbeste este tot Iehova, aici ar trebui sa zica ,,umbra mea” (vezi RSV), cu toate ca o atare traducere implica o usoara schimbare a ebraicii. Pe de alta parte, este posibil ca aici sa vorbeasca profetul, caz in care schimbarea persoanei este justificata.
Iarasi. Sau ,,Se vor intoarce” [KJV]. Efraim ar fi putut atinge glorioasa perspectiva descrisa aici. Prin Osea, Domnul S-a straduit sa faca perspectiva sa apara cat mai atragatoare posibil in speranta ca invitatia nu va fi refuzata. Apelul constituie un apogeu nimerit al cartii.
14:8 Ce mai are Efraim a face cu idolii? Il voi asculta si-l voi privi, voi fi pentru el ca un chiparos verde: de la Mine iti vei primi rodul.
Ce mai are a face. Sau ,,O, Efraim, ce am eu a face cu idolii?” (RSV).
Ii voi asculta. Sau ,,L-am ascultat” [KJV]. Verbul poate fi privit ca exprimand o actiune repetata asa cum se poate exprima in propozitia: ,,Eu sunt cel care aude”. LXX are o traducere diferita pentru aceasta propozitie si cea urmatoare: ,,Eu l-am asuprit si eu il voi intari.”
Chiparos. Ebr. berosh, probabil chiparosul. Unii il identifica pe berosh cu ienuparul fenician.
14:9 Cine este intelept, sa ia seama la aceste lucruri! Cine este priceput, sa le inteleaga! Caci caile Domnului sunt drepte; si cei drepti umbla pe ele, dar cei razvratiti cad pe ele.
Cine este intelept. Osea isi incheie profetia cu apelul ca poporul sau sa acorde atentia cuvenita tuturor cuvintelor pe care Domnul le-a rostit prin el. Pentru o definitie a adevaratei intelepciuni, vezi comentariul la Proverbe 1,2.
Umbla pe ele. Problema a fost astfel pusa clar inaintea lor. Doua directii le stateau inainte. Ei puteau ori sa mearga mai departe pe caile lor rele si sa culeaga rezultatele inevitabile ori sa se intoarca din toata inima la Dumnezeu si sa obtina mantuirea. Caile Domnului, fiind drepte si de neschimbat, se vor implini indiferent de ceea ce ar putea face oamenii (Maleahi 3,6; Iacov 1,17). Daca sunt pierduti, vina ramane asupra lor, pentru ca Dumnezeu i-a confruntat cu toate indemnurile de a urma calea cea dreapta (Deuteronom 30,15-20).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1 GC 35
1, 2 PK 282
1–38T 277
1–8COL 218
2 2T 234
4 MYP 70; PK 84; 1T 143, 431, 656; 2T 303; 5T 104, 177; 8T 219
4–9PK 284; 8T 277
5 1T 31; SC 68
5, 7 COL 67; Ed 106; SC 67