12:8 Si Efraim zice: Cu adevarat, m-am imbogatit, am facut avere; si in toata munca mea nu mi s-ar putea gasi nici o nelegiuire care sa fie un pacat.
Cu adevarat. Ebr. ’ak, ,,numai”, ,,cu siguranta”, ,,cu adevarat” (vezi comentariul la Psalmi 62,1). Aceasta poate fi luata drept un raspuns de aparare la apelul divin, cu implicatia ,,doar m-am imbogatit; nu am facut nimic rau; prin urmare, nu se poate gasi nici o nelegiuire in mine”. Ori acesta poate fi considerat un raspuns increzator in sine la apelul calduros al profetului de a nadajdui in Dumnezeu (Osea 12,6), cu implicatia ,,Cu siguranta, m-am imbogatit prin propriile mele eforturi si nu datorita ajutorului divin.”
M-am imbogatit. Efraim se lauda aici cu bogatiile sale, in ciuda faptului ca ele fusesera obtinute prin inselaciune si violenta, sustinand in acelasi timp ca n-a pacatuit prin aceasta si astfel nu merita condamnare si pedeapsa. Starea prospera a regatului de nord in timpul domniilor lui Ioas si Ieroboam II (vezi 2Regi 14,11-16.23-28) poate sa fi pricinuit necuvenita incredere in sine a lui Israel si ciudata lui uitare de Dumnezeu, orbindu-i fata de cunoasterea starii lor spirituale reale (vezi comentariul la Osea 2,8). Prosperitatea este o hrana lipsita de consistenta pentru suflet si o primejdie constanta in ce priveste dobandirea vietii vesnice.
Nici o nelegiuire. Aceasta pretentie de inocenta din partea lui Efraim prevestea atitudinea fariseica a iudeilor din timpul Domnului Hristos, care se indreptateau cu hotarare inaintea oamenilor, dar care erau cunoscuti de Dumnezeu ca ipocriti (vezi Luca 16,13-15; 18,9-14).