11:1 Cand era tanar Israel, il iubeam, si am chemat pe fiul Meu din Egipt.
Tanar. Sau ,,copil”. Versetele 1-4 din capitolul acesta ofera o descriere a binefacerilor pe care poporul Israel le primise de la Domnul din timpul Exodului, si a nerecunostintei care a urmat din partea lui Israel fata de aceste binecuvantari. Dumnezeu avea toate motivele sa fie maniat contra lui Israel datorita atitudinii lor fata de iubirea si grija pe care El le revarsase asupra lor, din pruncia lor, ca sa zicem asa (vezi Ezechiel 16,1-8; PK 312). Interesul Lui fata de ei si pentru ei fusese intr-adevar acela al unui tata fata de fiul sau, un interes de care nici o alta natiune nu avusese parte in aceeasi masura (vezi Deuteronom 7,6-8). Osea se refera la aceasta relatie, care a inceput din timpul cand Moise i-a prezentat lui Faraon solia Domnului de a-I lasa poporul sa plece (vezi comentariul la Exod 4,22.23). Osea 11,1 arata ca un scop principal al Bibliei este de a recomanda pacatosilor bunatatea si harul lui Dumnezeu (vezi 8T 275). ,,Intreaga Scriptura”, spunea Luther, ,,urmareste indeosebi aceasta, ca noi sa nu punem deloc la indoiala, ci sa nadajduim, sa ne incredem si sa credem cu certitudine ca Dumnezeu este binevoitor, milos si indelung rabdator.”
Am chemat pe fiul Meu. Experienta eliberarii lui Israel din Egipt a fost declarata de evanghelistul Matei, sub indrumarea Duhului Sfant, o ilustratie sau o profetie a experientei copilului Isus in Egipt si a intoarcerii Lui in Palestina (vezi comentariul la Matei 2,15). Desi referirea lui Matei nu poate fi considerata o citare cuvant cu cuvant nici a textului ebraic si nici a LXX-ei la Osea 11,1, fara doar si poate ca scriitorul Evangheliei a avut in minte chiar aceasta comparatie de experiente.