Printable ModeEvrei, 9
|
9:1 Legamantul dintai avea si el porunci privitoare la slujba dumnezeiasca si la un locas pamantesc de inchinare. Legamantul dintai. Cuvantul ,,legamant” este adaugat, dar corect, ca in cap. 8,13 (vezi comentariul de acolo). Este vorba de legamantul facut cu Israel la Sinai (vezi Evrei 8,7; compara cu Ezechiel 16,60). Vezi imaginea pictata de Harry Anderson ,,Hristos Marele nostru Preot” Avea si el. Faptul ca legamantul dintai avea si el porunci da de intes ca si legamantul nou avea. Autorul aduse deja in discutie lucrare lui Hristos ca Mare Preot (cap. 5,5.6; 6,19.20; 7,22–25; 8,1.2). Acum vorbeste pe larg despre aceasta. Porunci. [,,Randuieli”, KJV]. Gr. dikaiomata, ,,reglementari”, ,,cerinte”, ,,porunci”. Slujba dumnezeiasca. Gr. latreia (vezi Romani 9,4; 12,1). Locas pamantesc de inchinare. [,,Sanctuar pamantesc”, KJV]. Adica sanctuarul era adaptat la acest pamant, era terestru. Se observa un contrast puternic cu sanctuarul noului legamant, ,,adevaratul cort, care a fost ridicat nu de un om, ci de Domnul” (cap. 8,2). 9:2 In adevar, s-a facut un cort. In partea dinainte, numita Locul Sfant, era sfesnicul, masa si painile pentru punerea inaintea Domnului; Cort. [,,Tabernacol”, KJV]. Gr. skene, ,,cort”, ,,locuinta”, ,,ghereta”, ,,locas”. Partea dinainte. [,,Intai”, KJV]. Adica ,,primul cort” sau ,,primul tabernacol”. In engleza (KJV) prima incapere este numita aici cort, la fel ca si a doua (v. 3). De-a lungul anului intaia despartitura era singura din sanctuar in care se intra. In a doua despartitura, Sfanta Sfintelor, se intra numai in Ziua Ispasirii. Locul Sfant. [,,Sanctuarul”, KJV]. Gr. hagia. Pot fi citate dovezi textuale pentru exprimarea ta hagia (vezi cap. 8,2), precum si pentru exprimarea hagia hagion (vezi cap. 9,3). Dar invatatii sunt in general de acord ca este preferabil cuvantul hagia. Trebuie rezolvata o problema gramaticala cu privire la hagia. Luata ca atare, forma neaccentuata poate fi: (1) O forma de feminin singular care ar putea fi un adjectiv care determina substantivul skene, ,,cort”. Atunci s-ar traduce astfel: ,,care e numita [cort] sfant”. (2) O forma de neutru plural care poate fi tradusa ,,sfinte” sau ,,[locuri] sfinte”. Ortografia ambelor forme este aceeasi, totusi, cand cuvantul este accentuat, forma de feminin singular are accentul pe a doua silaba, in timp ce neutrul plural are accentul pe prima silaba. Intrucat in manuscrisele cele mai timpurii erau neaccentuate, este cu neputinta sa se hotarasca, pe baza acestora, care forma a fost intentionata aici. Manuscrisele mai tarzii, care au accentele, favorizeaza foarte mult forma de neutru plural. In Textus Receptus, textul grec dupa care a fost tradusa KJV, se accentueaza prima silaba, si deci se considera ca hagia este un neutru plural. Acelasi lucru se intampla si cu Nestle's Greek Text. De fapt exista doar putine dovezi textuale pentru o forma de singulara. Vulgata si unele manuscrise grecesti tarzii sunt aproape singurele marturii lipsite de echivoc. Este adevarat ca toate acestea nu sunt dovezi concludente impotriva unei forme de singular, deoarece copistii manuscriselor, care au pus accentele, erau persoane neinspirate. Ei au pus accentul acolo unde credeau ca o cere contextul. In cazul acesta forma de neutru plural parea cea mai naturala. Totusi, chiar daca posibilitatea unei forme singulare nu poate fi tagaduita, o astfel de forma pare destul de nepotrivita. Hagia, ca o forma de plural, pare sa desemneze prima incapere (v. 3, unde se pare ca este numita si a doua incapere). Vezi cap. 8,2 Sfesnicul. Mobilierul este descris asa cum exista in vechiul tabernacol, nu in templul care pe atunci mai exista inca la Ierusalim (compara cu v. 3). Pentru o descriere a sfesnicului, vezi Exodul 25,31–40. Masa. Vezi Exodul 25,23–30. Painile pentru punerea inainte. Vezi Leviticul 24,5–9. 9:3 dupa perdeaua a doua se afla partea cortului care se chema Locul prea sfant. Dupa. Gr. meta, ,,dupa”, ,,dincolo de”, ,,de partea indepartata”. Perdeaua a doua. Adica perdeaua care despartea Sfanta de Sfanta Sfintelor; este numita ,,a doua” deoarece cuvantul folosit aici pentru ,,perdea” (katapetasma) e folosit si cu privire la perdeaua de la intrarea in Sfanta (vezi cap. 6,19). Cortului. Compara cu v.2. Locul prea Sfant. Gr. hagia hagion. Ca si in v. 2, si aici exista aceeasi problema cu privire la cuvantul hagia, si anume daca este o forma de singular sau de plural (vezi comentariul de acolo). Din cauza aceasta expresia poate fi tradusa sau ,,[cortul] sfant al sfintelor [locuri]”, sau ,,[locurile] sfinte ale sfintelor [locuri]”. Originalul grecesc permite si traducerea ,,sfanta sfintelor”. 9:4 El avea un altar de aur pentru tamaie, si chivotul legamantului, ferecat peste tot cu aur. In chivot era un vas de aur cu mana, toiagul lui Aaron, care infrunzise, si tablele legamantului. Altar. [,,Cadelnita”, KJV]. Gr. thumiaterion literal, ,,un loc [sau ,,vas”] pentru arderea tamaii”, de unde, fie o cadelnita, fie altarul tamaierii. Pentru exemple ale ultimului sens, vezi Josephus, War v. 5. 5 [216]; Antiquities iii. 6. 8; 8. 3 [147; 198]; compara cu Herodotus 2. 162. In Epistola lui Pavel catre Evrei probabil ca este vorba despre altarul tamaierii. Acesta era obiectul cel mai important din Sfanta. E putin probabil ca autorul sa omita mentionarea lui, mai ales ca el enumara obiectele din fiecare incapere. Totusi, traducerea ,,altarul tamaierii” da nastere unei probleme, deoarece se pare ca aici autorul situeaza acest altar in Locul prea sfant, in timp ce in vechiul cort el se gasea in prima incapere (Exodul 30,6). Trebuie remarcat faptul ca autorul nu afirma ca altarul tamaierii era in a doua incapere, ci doar ca Locul prea sfant ,,avea” altarul. Cuvantul grecesc pentru ,,avea” poate fi tradus ,,contine”, dar aceasta nu este in mod necesar singurul sau sens. Legatura care apare aici intre altar si Locul prea sfant poate fi ca functia lui era strans legata de Locul prea sfant. Tamaia adusa zilnic pe acest altar era indreptata catre tronul harului din Locul prea sfant. Acolo Dumnezeu Isi manifesta prezenta intre heruvimi, si, in timp ce tamaia se inalta cu rugaciunile credinciosilor, ea umplea atat Sfanta Sfintelor cat si Sfanta. Perdeaua care separa cele doua incaperi nu se inalta pana la plafon, ci numai pana la o anumita inaltime. In felul acesta tamaia putea fi adusa in Locul sfant (Sfanta) – singurul loc unde puteau sa intre preotii obisnuiti – si totusi sa ajunga in a doua incapere, spre care era indreptata. In 1Regi 6,22 se spune ca altarul tamaierii din Templul lui Solomon era ,,inaintea Locului prea Sfant”, adica in legatura cu Locul prea sfant, sau apartinand Locului prea sfant. Chivotul. Vezi Exodul 25,10–16. Legamantului. Chivotul este numit asa deoarece continea ,,tablele legamantului”, cele doua table de piatra pe care Dumnezeu scrisese cele Zece Porunci. In Deuteronom 4,13 se declara ca cele Zece Porunci sunt conditiile legamantului pe care Dumnezeu a poruncit poporului sa le indeplineasca. Un vas de aur. Vezi Exodul 16,33.34. Ideea de ,,aur” vine din LXX, care in Exodul 16,33 zice ,,vas de aur”. In ebraica se spune simplu: ,,vas”. Toiagul lui Aaron. Vezi Numeri 17,1–11. Se pare ca aici se declara ca vasul si toiagul lui Aaron erau in chivot. In Vechiul Testament se spune despre ele ca sunt ,,inaintea Domnului” sau ,,inaintea chivotului marturiei” (Exodul 16,33.34; Numeri 17,10). Nu exista nici o discrepanta, deoarece aceste ultime expresii pot desemna si o pozitie inlauntrul chivotului. Afirmatia din 1 Regi 8,9, ca ,,in chivot nu erau decat cele doua table de piatra, pe cari le-a pus Moise”, pot implica faptul ca in chivot au fost candva si alte obiecte, ca cele mentionate aici (vezi comentariul din 1 Regi). Unii au incercat sa rezolve aparenta discrepanta sugerand ca prin cuvintele ,,in chivot” (Evrei 9,4) se face referire la ,,partea chivotului care se cheama Locul prea sfant” (Evrei 9,3). Desi gramatical lucrul acesta este posibil, contextul general este impotriva unei astfel de asocieri. In plus, faptul ca tablele legamantului sunt cuprinse in lista lucrurilor care urmeaza dupa cuvintele ,,in chivot”, sugereaza puternic ca aici e vorba de chivot, si nu de Locul prea sfant. Tablele legamantului. Vezi Exodul 25,16; 32,15.16; Deuteronomul 9, 9; vezi mai sus la ,,legamantului”. 9:5 Deasupra erau heruvimii slavei, care acopereau capacul ispasirii cu umbra lor. Nu este vremea sa vorbim acum cu de-amanuntul despre aceste lucruri. Heruvimii. Mai degraba ,,heruvimul”. Este o transliterare a cuvantului ebraic kerubim, o forma de plural si deci nu este nevoie de adaugarea lui ,,i” pentru a-l face plural. Pentru o descriere a heruvimilor, vezi Exodul 25,18–20. Slavei. Probabil ca heruvimii sunt numiti asa pentru a face referire la slava lui Dumnezeu care se manifesta intre heruvimi (vezi Exodul 25,22; Numeri 7,89; 1 Samuel 4,4; Psalmi 80,1). Capacul ispasirii. [,,Scaunul milei”, KJV]. Gr. hilasterion (vezi Romani 3,25). Nu este vremea sa vorbim acum. [,,Nu putem sa vorbim acum”, KJV]. Autorul nu doreste sa intre in detalii, deoarece aici scopul sau nu este sa discute pe larg despre aceste chestiuni. 9:6 Si dupa ce au fost intocmite astfel lucrurile acestea, preotii care fac slujbele, intra totdeauna in partea dintai a cortului. Intocmite. [,,Randuite”, KJV]. Mai degraba ,,pregatite”, ,,mobilate”. Ideea este ca tabernacolul a fost ridicat si mobilat. Fac slujbele. [,,Indeplinesc slujba”, KJV]. O parte din slujba era aducerea zilnica a tamaii in Locul sfant si pregatirea candelelor (Exodul 27,20.21; 30,7–8). Saptamanal painile punerii inainte erau asezate in ordine pe masa (Leviticul 24, 5–9). De asemenea, ori de cate ori preotul sau intreaga adunare pacatuiau, era jertfit un vitel si preotul lua din sangele acestuia si-l aducea in intaia despartitura. Acolo isi muia degetul in sangele animalului, stropea cu el de sapte ori inaintea perdelei si, de asemenea, punea sange pe coarnele altarului pentru tamaia mirositoare care este inaintea Domnului (Leviticul 4,5–7, 16–18). Intra. [,,Intrau”, KJV]. Mai degraba ,,merg”. In original timpul verbului este prezentul. Actiunea este prezentata ca avand loc in mod obisnuit (compara cu v.9). Partea dintai a cortului. [,,Intaiul tabernacol”, KJV]. Adica prima incapere (vezi v.2). 9:7 Dar in partea a doua intra numai marele preot, odata pe an, si nu fara sange, pe care il aduce pentru sine insusi si pentru pacatele din nestiinta ale norodului. In partea a doua. Marele preot era singurul caruia ii era ingaduit sa intre in a doua incapere, iar pentru el lucrul acesta era permis numai intr-o singura zi din an, Ziua Ispasirii (Leviticul 16,2.24; 23,27). Nu fara sange. Marele preot intra in Locul prea sfant mai intai cu sangele unui vitel ca jertfa pentru pacatele lui si ale casei sale (Leviticul 16,3.4.11–14). Cand intra a doua oara, aducea sangele tapului pentru Domnul, prin care era curatit atat sanctuarul cat si poporul (Leviticul 16,15–17). Pentru. Gr. huper, ,,in numele”, ,,de dragul”, ,,cu referire la”. In contextul prezent huper poate fi tradus ,,pentru a face ispasire pentru” (vezi Leviticul 16,30). Pacatele din nestiinta. [,,Greselile”, KJV]. Gr. agnoemata, ,,pacate savarsite din nestiinta” (compara cu Leviticul 4,2.13). Nu exista nici o garantie pentru ideea ca in Ziua Ispasirii nu se facea nimic pentru iertarea pacatelor. 9:8 Prin aceasta, Duhul Sfant arata ca drumul in Locul prea sfant, nu era inca deschis cata vreme sta in picioare cortul dintai. Duhul Sfant. Duhul Sfant este interpretul divin al adevarului (vezi Ioan 14,26). Arata. Compara cu 1 Petru 1,11. Locul prea Sfant. Gr. ta hagia, ,,sfintele” sau ,,[locurile] sfinte” (vezi cap. 8,2; 9,24.25). Contextul arata lamurit ca aici ta hagiase refera la ,,cortul acela mai mare si mai desavarsit, care nu este facut de maini” (cap. 9,11), adica sanctuarul ceresc (compara cu v. 24, 25). Este adevarat ca traducatorii KJV au tradus ta hagia ,,cea mai sfanta din toate”. Dar nu inseamna ca se gandeau la sanctuarul ceresc sau la ,,cer”, unde S-a dus Isus (v. 24), ca la locul cel mai sfant dintre toate, corespunzand Locului prea sfant din sanctuarul pamantesc. Totusi ar trebui sa se retina ca intelesul pasajului poate fi decis nu de vreo traducere oarecare, ci de versiunea greaca, dandu-se atentie gramaticii si sintaxei. Sta in picioare. [,,Inca stand in picioare”, KJV]. Mai degraba ,,sta inca in picioare”. Versiunea greaca nu denota in mod necesar pozitia verticala a cladirii propriu-zise, ci s-ar putea sa se refere la valabilitatea functiei acesteia. Pentru a intelege sensul in care ,,cortul dintai” sta inca in picioare, vezi v. 9. S-ar putea ca expresia ,,sta in picioare” sa insemne ,,isi ocupa locul randuit lui” sau ,,isi pastreaza statutul randuit de Dumnezeu”. Cortul dintai. Unii sustin ca este vorba de prima incapere a sanctuarului. Opinia aceasta este intemeiata pe faptul ca in v. 2 si 6 expresia este folosita cu acest sens. Intrucat v. 6–8 sunt strans legate, cei care propun acest punct de vedere sustin ca puterea si logica acestui pasaj ar fi slabite daca in v. 8 ,,cortul dintai” nu ar primi acelasi inteles care ii este dat in v.6. Altii sustin ca prin ,,cortul dintai”, asa cum este folosita aici expresia, se face referire la intregul cort mozaic, in contrast cu cortul ceresc (cap. 8,2). Ei declara ca scopul lui Pavel este de a pune in contrast sanctuarele celor doua legaminte (cap. 9,1), si ca v. 8 invata ca serviciul din cer n-ar putea sa inceapa pana cand nu s-a sfarsit serviciul pamantesc. Ambele opinii se impaca cu teza lui Pavel, cum ca lucrarea de Mare Preot a lui Hristos, care are loc in ,,cortul mai desavarsit” (v. 11) nu ar fi putut incepe pana cand nu s-a sfarsit serviciul tabernacolului pamantesc. 9:9 Aceasta era o asemanare pentru vremurile de acum, cand se aduc daruri si jertfe, care nu pot duce pe cel ce se inchina in felul acesta, la desavarsirea ceruta de cugetul lui. Aceasta. [,,Care”, KJV]. Versiunea greaca clarifica faptul ca acest pronume inlocuieste substantivul ,,cortul dintai”. De aceea, interpretarea v. 9 depinde de definitia data ,,cortului dintai” (vezi v. 8). Era. Cuvantul acesta a fost adaugat. Avand in vedere ca in original in restul acestui verset si in v. 10 verbele sunt la timpul prezent, ar trebui adaugat cuvantul ,,este” (vezi mai jos, la ,,vremurile de acum”). Asemanare. [,,Infatisare”, KJV]. Gr. parabole, ,,parabola” (vezi Vol. V, p. 203, 204;). Vremurile de acum. [,,Timpul de atunci”, KJV]. Mai degraba ,,timpul de acum”. Poate din motive de diplomatie, Pavel admite ca serviciul sanctuarului pamantesc inca functioneaza, desi de fapt Hristos, ca Mijlocitor al unui legamant mai bun (cap. 8,6), era deja inscaunat la dreapta Maririi in ceruri (cap. 1,3; 9,11.12). La Templu inca se mai desfasurau serivicii (cap. 8,4), la care se pare ca multi iudeo-crestini luau parte (vezi AA 189). Numai treptat au ajuns acesti convertiti sa inteleaga faptul ca simbolurile sistemului ceremonial fusesera implinite in Hristos si ca acest sistem luase sfarsit. Conciliul de la Ierusalim hotarase ca cei credinciosi dintre neamuri nu erau obligati sa fie circumcisi si sa tina legea lui Moise (vezi Faptele Apostolilor 15; compara cu AA 188–200), dar nu exista nici o relatare cum ca acest conciliu a luat vreo hotarare pentru crestinii iudei. Se pare ca ei fusesera lasati sa rezolve, pe temeiul constiintei lor, chestiunea supunerii cel putin la anumite ritualuri ale legii ceremoniale (compara cu Romani 14,1.5). Astfel, se pare ca, deoarece serviciile de la Templu inca mai aveau loc si din cauza ca multi iudeo-crestini dovedeau respect pentru ritualurile si ceremoniile legii mozaice, autorul se simtea liber sa vorbeasca despre acest sistem ca fiind inca in vigoare. Scopul lui era sa arate ca ceva mai bun fusese inaugurat. Se aduc. [,,Erau aduse”, KJV]. Literal, ,,se aduc” (vezi mai sus, la ,,vremurile de acum”). Daruri si jertfe. O expresie generala pentru diferitele jertfe levitice. Nu pot duce… la desavarsirea. [,,Nu puteau face… desavarsit”, KJV]. Mai bine, ,,nu pot face desavarsit” (vezi mai sus, la ,,vremurile de acum”). Autorul a vorbit deja de insuficienta vechiul sistem (vezi cap. 7,18.19). Cugetul. [,,Constiinta”, KJV]. Gr. suneidesis (vezi Romani 2,15). Inchinatorul putea sa implineasca toate cererile exterioare si totusi sa nu aiba pacea sufletului si asigurarea primirii de catre Dumnezeu. Numai daca avea credinta in Hristos putea sa gaseasca pace. Dar putini ajungeau la aceasta experienta superioara. Pentru a fi acceptati de Dumnezeu, majoritatea iudeilor se bizuiau pe indeplinirea meticuloasa a unei multimi de reguli. 9:10 Ele sunt doar niste porunci pamantesti, date, ca toate cele privitoare la mancaruri, bauturi si felurite spalaturi, pana la o vreme de indreptare. Ele sunt. [,,Care stateau”, KJV]. Cuvintele acestea sunt adaugate si, in armonie cu timpurile folosite in original in v. 9, ele ar trebui sa fie la prezent, deci ,,ele se ocupa cu” sau ,,ele sunt” (ca in traducerea Cornilescu). Doar. Este scoasa in evidenta natura exterioara a sistemului levitic. Porunci pamantesti. [,,Si randuielile firesti”, KJV]. Dovezi textuale favorizeaza omiterea conjunctiei ,,si”. Astfel, expresia ,,porunci pamantesti”, ar fi apozitie pentru ,,daruri si jertfe” (v. 9) sau poate pentru ,,mancari”, ,,bauturi” si ,,spalaturi” (v.10). Literal, cuvantul ,,porunci” inseamna ,,reglementari” (compara cu v. 1). Adjectivul ,,pamantesti” este in contrast evident cu ,,spiritual”. Poruncile pamantesti nu au izbutit sa aduca satisfactie spirituala, punerea lor in aplicare nu ii facea pe oameni desavarsiti in ce priveste constiinta (v. 9). Date. [,,Impuse”, KJV]. Gr. epikeimai, literal, ,,a sta pe”, ,,a fi impus”, ,,a fi obligatoriu”. Mancaruri, bauturi. Este vorba de diferitele jertfe de carne sau cereale si de bauturi, jertfe prevazute de legea ceremoniala iudaica (Exodul 29,40.41; Leviticul 2,1–15; 23,13.18.37; Numeri 6,15; etc.). Felurite spalari. Vezi Marcu 7,3.4.8; compara cu Exodul 29,4; Leviticul 11,25; Numeri 8,7; etc. Unele ,,spalari” erau menite sa ofere invataturi sanitare si de igiena, in afara de implicatiile spirituale pe care le puteau avea. Dar la poruncile originale iudeii adaugasera multe altele, pe care Dumnezeu nu le poruncise. In felul acesta, ,,spalarile” erau transformate in elemente importante ale religiei. O vreme de indreptare. [,,Timp de reforma”, KJV]. Literal, ,,un timp de indreptare”. Astfel se arata clar ca sistemul levitic fusese temporar. Poruncile lui aratau inainte, catre lucrarea lui Mesia, si aveau sa fie in vigoare pana la venirea Sa. Trecerea de la sistemul vechi la cel nou poate fi numita aici ,,indreptare”, din cauza abuzarii vechiului sistem (vezi Efeseni 2,15). 9:11 Dar Hristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai mare si mai desavarsit, care nu este facut de maini, adica nu este din zidirea aceasta; Dar Hristos. Acum se ia in discutie lucrarea de Mare Preot a lui Hristos si se aratata superioritatea ei fata de slujbele savarsite de marele preot pamantesc. A venit. Gr. paraginomai, ,,a veni”, ,,a sosi”, ,,a fi prezent”, ,,a aparea”. Este preferabila traducerea ,,a venit” sau ,,a aparut”. Hristos este prezentat aici in momentul instalarii ca Mare Preot al sanctuarului ceresc. Bunurilor viitoare. Dovezi textuale sunt impartite intre exprimarea aceasta si exprimarea ,,bunurilor care au venit”. Ambele pot fi bine incadrate in context. Expresia ,,bunurile viitoare” ar tine cont de faptul ca perioada cand scria Pavel era una de tranzitie si ca elementele noi nu luasera pe deplin locul celor vechi. Lucrul acesta era in deosebi adevarat cu privire la crestinii iudei (vezi v. 9). Traducerea ,,bunurile care au venit” ar tine cont de faptul ca o data cu preluarea de catre Isus a functiei de Mare Preot in cer, venisera si lucrurile cele bune ale noului legamant. Prin. Gr. dia, ,,prin”, ,,cu ajutorul”, ,,cu”. Prepozitia mai are si multe alte sensuri. Contextul trebuie sa determine sensul precis. Aici nu este favorizat intelesul de trecere prin ceva. Adoptand acest sens, unii comentatori interpreteaza cuvantul ,,cort” din acest verset ca facand referire la cerurile inferioare, prin care Isus a trecut in drum spre cer. Dar nu sunt dovezi suficiente pentru a adopta in acest caz un alt sens decat cel dat cuvantului ,,cort” in cap. 8,2 (vezi comentariul de acolo). In plus, cerurile inferioare sunt ,,in zidirea aceasta”, literal, ,,din creatiunea aceasta”. Totusi, sensul ,,de a trece prin” este numai unul din multele intelesuri ale lui cuvantului dia. Ideea instrumentala este foarte obisnuita si, cu sensul de folosire, este excelent in acest context. Pasajul poate tradus astfel: ,,Dar Hristos, aratandu-se ca Mare Preot al bunurilor viitoare, folosind cortul mai mare si mai desavarsit … a intrat o data pentru totdeauna in locul sfant [ sau ,,locurile sfinte”]. Pentru a-si indeplini serviciile preotii pamantesti foloseau un cort facut de maini omenesti, dar pentru lucrarea Sa Hristos a folosit un cort mai mare si mai desavarsit. S-ar mai putea mentiona inca un punct de vedere. Majoritatea parintilor bisericesti, atat greci cat si latini, sustineau ca aici cuvantul ,,cort” se refera la trupul lui Hristos sau la natura Lui umana. Ei dadeau cuvantului dia inteles instrumental si considerau ca prin intruparea Sa Hristos a fost pregatit pentru lucrarea de Mare Preot. Aceasta idee a fost deja subliniata de autor (vezi cap. 5,7–9). Cei care propun aceeasta opinie observa ca Hristos vorbea despre templul trupului Sau (Ioan 2,21) si ca verbul ,,a locuit”, din Ioan 1,14 inseamna, literal, ,,a locuit in cort” (Gr. skenao, a carui forma substantivala este skene, cuvant tradus ,,cort” in Evrei 9,11). De asemenea ei citeaza alte texte pentru a arata ca trupul omenesc este numit ,,cort” (2 Corinteni 5,1.4) sau ,,templu” (1 Corinteni 6,19). Obiectia principala adusa acestui punct de vedere este ca nu pare sa fie potrivit contextului. Sustinatorii acestei opinii definesc cuvantul ,,cort” intr-un fel care nu se potriveste cu sensul pe care autorul il da acestuia, cel putin pana aici. De aceea, este mai sigura pentru cuvantul ,,cort” definitia deja data in context, mai ales ca aceasta nu intampina nici o dificultate. Cortul. Vezi cap. 8,2; cap. 9,24. Mai mare si mai desavarsit. Nici o constructie pamanteasca nu poate sa reprezinte vastitatea si slava templului ceresc, unde locuieste Dumnezeu (vezi PP 357). Nu este facut de maini. Adica nu este facut de maini omenesti. Marii preoti din sistemul mozaic slujeau in temple facute de maini omenesti. Hristos, supremul Mare Preot, slujeste intr-un cort infinit superior, ,,ridicat” de Domnul (cap. 8,2). Zidirea. Literal, ,,creatiunea”, aici probabil insemnand creatiunea vizibila (compara cu Romani 8,19). 9:12 si a intrat, odata pentru totdeauna, in Locul prea sfant, nu cu sange de tapi si de vitei, ci cu insusi sangele Sau, dupa ce a capatat o rascumparare vesnica. O data. Gr. ephapax, ,,o data pentru totdeauna” (compara cu Romani 6,10). Pentru a-Si indeplini lucrarea de Mare Preot in sanctuarul din cer, Hristos nu avea nevoie sa aduca sacrificii repetate (Evrei 9,24–26). In Locul prea Sfant. [,,Locul sfant”, KJV]. Gr. ta hagia (vezi cap. 8,2; 9,8). Dupa ce varsase ,,insusi sangele Sau” pe Golgota si Se inaltase la cer, Hristos a patruns ,,dincolo de perdea” (vezi cap. 6,19; compara cu Nota Suplimentara de la cap. 10). Sange de tapi si de vitei. Sau ,,sange de tapi si de tauri tineri”. In ce priveste rolul indeplinit de tapi si de tauri in jertfele pentru pacat, la Ziua Ispasirii, vezi Leviticul 16,5–9.11–16. Insusi sangele Sau. Autorul dovedeste in continuare superioritatea slujbei lui Hristos. S-a aratat deja ca ea exceleaza prin faptul ca e adusa la indeplinire intr-un cort ,,mai mare si mai desavarsit” (v. 11). Acum suprematia ei este dovedita prin sangele care este baza acestei slujbe: chiar sangele Fiului lui Dumnezeu, in contrast cu cel al animalelor jertfite in sistemul ceremonial. In ce priveste insemnatatea sangelui lui Hristos, vezi Romani 3,25. A capatat. Evident ca este vorba de rascumpararea obtinuta pe cruce, asa cum este aratat in v. 13–17. Rascumparare. Gr. lutrosis, ,,actiunea de a rascumpara”, ,,actiunea de a elibera”, ,,mantuire”, ,,slobozenie”. In Noul Testament cuvantul acesta apare doar aici si in Luca 1,68; 2,38. Cuvantul inrudit, lutron, ,,rascumparare”, apare in Matei 20,38 (vezi comentariul de acolo). Lutrotes, ,,izbavitor” sau ,,rascumparator”, apare in Faptele Apostolilor 7,35 (vezi comentariul de acolo), iar apolutrosis, insemnand de asemenea ,,mantuire”, apare in Romani 3,24 (vezi comentariul de acolo). [,,Pentru noi”, KJV] Aceste cuvinte adaugate nu sunt indispensabile pentru intelegerea textului, desi, cu toate acestea, exprima un adevar. Pretul de rascumparare a fost platit pentru noi. 9:13 Caci daca sangele taurilor si al tapilor si cenusa unei vaci, stropita peste cei intinati, ii sfinteste si le aduce curatirea trupului, Sangele taurilor. Vezi v. 12. Cenusa unei vaci. In ce priveste curatirea savarsita de cenusa unei vaci, vezi Numeri 19. Stropita peste cei intinati. Sau ,,stropita peste cei necurati”. Vezi Numeri 19,18. Sfinteste. Gr. hagiazo, ,,a consacra”, ,,a dedica”, ,,a sfinti”, ,,a curati”. Se pare ca hagiazo are aici intelesul de ,,a curati”, ca in LXX, la Numeri 6,11, unde KJV si traducerea Cornilescu folosesc verbul ,,a sfinti”. Curatirea templului. Se face un contrast intre aceasta si curatirea constiintei (v. 14). Ritualurilor levitice li se putea reprosa ca erau doar externe, ca ofereau curatirea ceremoniala, dar nu si pacea sufletului (vezi cap. 3,11). Vezi cap. 7,11.19. 9:14 cu cat mai mult sangele lui Hristos, care, prin Duhul cel vesnic, S-a adus pe Sine insusi jertfa fara pata lui Dumnezeu, va va curati cugetul vostru de faptele moarte, ca sa slujiti Dumnezeului cel viu! Cu cat mai mult. Este accentuata superioritatea jertfei lui Hristos. Sangele lui Hristos. In contrast cu sangele animalelor (compara cu v. 12). Prin Duhul cel vesnic. In limba greaca substantivul acesta nu este articulat, sugerand, desi nedemonstrand, ca aici nu se vorbeste de Duhul Sfant, ci de natura divina a lui Hristos, care este vesnica. Inca din vremea cand era in starea Sa vesnica, pre-existenta, Hristos S-a oferit sa-Si dea viata pentru oameni (Apocalipsa 13,8). Pe Sine. Hristos Si-a dat viata ca o jertfa de bunavoie. El avea putere sa-Si dea viata si sa o ia iarasi (Ioan 10,18). Curati. Gr. kataharizo, ,,a face curat”, ,,a curati”, ,,a purifica”. Compara cu folosirea lui kataharizo in Faptele Apostolilor 10,15; 15,9; 2 Corinteni 7,1; Efeseni 5,26; Tit 2,14; Iacov 4,8; 1 Ioan 1,7.9. Timpul verbului este viitorul, fara indoiala pentru ca cei carora le era scrisa epistola inca nu intrasera pe deplin in experienta noului legamant (Evrei 8,10–12; vezi cap. 9,9). Prin vechiul sistem ei primisera doar curatirea ceremoniala, dar acum puteau afla pacea sufletului, in Hristos. Cugetul. [,,Constiinta”, KJV]. Vezi v. 9. Faptele moarte. Vezi cap. 6, 1. Ca sa slujesti. Scopul purificarii este slujirea. Barbatii si femeile sunt rascumparati pentru slujire. Curatirea nu este un scop in ea insasi; ea ii pregateste pe oameni sa aduca un serviciu acceptabil lui Dumnezeu (vezi Romani 12,1). Dumnezeului celui viu. Un nume obisnuit al lui Dumnezeu atat in Vechiul cat si in Noul Testament (vezi Deuteronom 5,26; Iosua 3,10; Evrei 3,12; etc.). Se pare ca acest nume este folosit aici mai ales datorita mentionarii faptelor moarte. Cei care Ii slujesc viului Dumnezeu aduc roade vii spre dreptate. 9:15 Si tocmai de aceea este El mijlocitorul unui legamant nou, pentru ca, prin moartea Lui pentru rascumpararea din abaterile faptuite sub legamantul dintai, cei ce au fost chemati, sa capete vesnica mostenire, care le-a fost fagaduita. Si tocmai de aceea. [,,Din cauza aceasta”, KJV]. Adica din cauza puterii sangelui lui Hristos de a curati constiinta. Mijlocitorul unui legamant nou. [,,Mijlocitorul unui testament nou”, KJV]. Autorul a vorbit deja despre Hristos ca ,,mijlocitor al unui legamant mai bun” (vezi cap. 8,6). In ce priveste noul legamant, vezi cap. 8,8–12. In ce priveste cuvantul ,,testament” (sau legamant), vezi cap. 9,16. Prin moartea Lui. Literal, ,,avand loc moartea”. Este vorba de moartea pe cruce (vezi cap. 2,14). Rascumpararea. Gr. apolutrosis (vezi Romani 3,24). Sub legamantul dintai. Sau ,,sub testamentul dintai” (vezi cap. 7,22; 9,16). Sub sistemul jertfelor iertarea de pacat era acordata pe temeiul sangelui Mielului lui Dumnezeu care urma sa fie varsat. Sangele animalelor in sine si prin sine nu avea puterea de a ierta pacatele. Era doar un simbol pentru moartea lui Hristos pentru pacatele lumii. Daca Isus nu Si-ar fi dat viata, iertarea oferita sub legamantul dintai n-ar fi fost niciodata validata. Chemati. Vezi Romani 8,28.30. Sa capete. [,,Sa poata primi”, KJV]. Primirea mostenirii depindea de sacrificiul lui Hristos. Daca Hristos nu Si-ar fi adus viata ca jertfa, atunci cei de sub vechiul legamant ar fi nadajduit in zadar. Mostenirii. Vezi Galateni 3,18. 9:16 In adevar, acolo unde este un testament, trebuie neaparat sa aiba loc moartea celui ce l-a facut. Testament. Gr. diatheke. Acest cuvant poate sa insemne fie ,,legamant”, fie ,,testament” in sensul de ,,dorinta” (vezi Evrei 7,22; Galateni 3,15). In Evrei 9,15–18 este un joc al celor doua intelesuri ale acestui cuvant. ,,Mostenirea” pomenita in v. 15 probabil a sugerat ideea unei vointe (sau testament), iar expresia ,,prin moartea Lui”, literal, ,,avand loc moartea”, probabil a adus in minte faptul ca Hristos a murit, lasandu-ne o mostenire, si ca mostenirea aceasta ne-a fost lasata printr-un testament. Trebuie neaparat. Un testament, sau ,,ultima dorinta”, nu are putere in timpul vietii testatorului. Pentru ca testamentul sa devina eficient, testatorul trebuie sa moara. 9:17 Pentru ca un testament nu capata putere decat dupa moarte. N-are nici o putere cata vreme traieste cel ce l-a facut. Testament. Sau ,,ultima dorinta” (vezi v. 16). N-are nici o putere. Este subliniat in continuare bine cunoscutul fapt ca ultima dorinta, sau testamentul, nu intra in vigoare pana cand nu moare testatorul. 9:18 De aceea si intaiul legamant n-a fost sfintit fara sange. Intaiul legamant. [,,Intaiul testament”, KJV]. Mai exact, ,,intaiul legamant” (vezi v. 16), deoarece autorul vorbeste despre legamantul facut cu Israel la Sinai (vezi cap. 8, 7). Sfintit. [,,Dedicat”, KJV]. Gr. egkainizo, ,,a inaugura”, ,,a dedica”. In Noul Testament cuvantul acesta apare numai aici si in cap. 10,20, unde se vorbeste despre o cale ,,noua si vie” care este inaugurata. 9:19 Si intr-adevar, Moise, dupa ce a rostit inaintea intregului norod toate poruncile Legii, a luat sange de vitei si de tapi, cu apa, lana stacojie si isop, a stropit cartea si tot norodul, Moise, dupa ce. [,,Cand Moise”, KJV]. In ce priveste incidentul descris aici, vezi Exodul 24,3–8. Apa, lana stacojie si isop. Lucrurile acestea nu sunt pomenite in relatarea din Exodul 24,3–8. Folosirea lor in alte imprejurari este pomenita in Leviticul 14; Numeri 19. Nu exista nimic in relatarea din Exodul care sa nu permita amanuntele adaugate de autorul Epistolei catre Evrei. Cartea. Stropirea cartii nu e mentionata in Exodul 24,3–8, dar nu vine in contradictie cu ceremoniile descrise aici. 9:20 si a zis: Acesta este sangele legamantului, care a poruncit Dumnezeu sa fie facut cu voi. Si a zis. Relatarea de aici este oarecum diferita de cea din Exodul 24,8, dar ideea generala este aceeasi (vezi Note Aditionale la Matei 3, Nota 2). Exista o remarcabila asemanare intre cuvintele folosite aici si cele rostite de Hristos cand a servit vinul la instituirea Sfintei Cine (Matei 26,28). 9:21 De asemenea, a stropit cu sange cortul si toate vasele pentru slujba. A stropit cu sange. Lucrul acesta nu este mentionat in relatarea din Vechiul Testament, care se refera doar la o ungere cu untdelemn (Exodul 40,9–11). Josephus, descriind consacrarea tabernacolului, declara ca sangele a fost stropit atat pe cort cat si pe vasele din el (Antiquities, iii. 8. 6 [206]). Scriitorul Epistolei catre Evrei confirma traditia aceasta. 9:22 Si, dupa Lege, aproape totul este curatit cu sange; si fara varsare de sange, nu este iertare. Dupa Lege. Adica dupa legea lui Moise (vezi si cap. 7,12.19). Aproape totul. [,,Aproape toate lucrurile”, KJV]. Erau si exceptii. Unele lucruri erau curatite cu foc sau cu apa, fara a fi folosit sangele (Numeri 19; 31,23.24). Curatit. Gr. katharizo (vezi v. 14). Fara varsare de sange. Vezi Leviticul 17,11. Totusi, in anumite imprejurari, se putea face ispasire de pacate cu faina, in loc de sange (Leviticul 5,11–13). Dar, ca o regula generala, ritualul levitic cerea varsarea de sange pentru ispasire. Iertare. Gr. aphesis, ,,iertare” (vezi Matei 26,28). Aproape de fiecare data cand apare in Noul Testament, acest cuvant este determinat de substantivul ,,pacate”. Aphasis este neinsotit numai aici si in Marcu 3,29. Dar este evident ca ar trebui sa fie subinteles cuvantul ,,pacate”. Marele adevar ce reiesea din varsarea sangelui pentru iertarea pacatelor, era ca pentru mantuirea omului avea sa fie necesara moartea Fiului lui Dumnezeu. Compara cu Matei 26,28. Fiecare jertfa de animale arata catre sacrificiul suprem al ,,Mielului lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii” (Ioan 1,29). 9:23 Dar, deoarece chipurile lucrurilor care sunt in ceruri, au trebuit curatite in felul acesta, trebuia ca insesi lucrurile ceresti sa fie curatite cu jertfe mai bune decat acestea. Deoarece. Adica din cauza principiului din v. 22. Chipurile.[,,Modelele”, KJV]. Gr. hupodeigmata (vezi cap. 8,5). Cortul din pustie si obiectele lui erau reprezentari ale realitatilor ceresti, prefigurari ale lucrarii pe care urma sa o indeplineasca Marele nostru Preot, pentru a ne ierta pacatele. Curatite. Gr. katharizo, ,,a curati” (vezi v. 14). In felul acesta. [,,Cu acestea”, KJV]. Adica lucrurile mentionate in v. 18–22. Cele ceresti. [,,Lucrurile ceresti”, KJV]. Cuvantul ,,cele” [,,lucrurile”, KJV] este adaugat. In versiunea greaca este articulat doar adjectivul plural. Totusi, genul neutru permite adaugarea cuvantului ,,cele” [,,lucrurile”]. Autorul le pune in contrast cele ceresti cu cele pamantesti amintite pana acum. Termenul este foarte general si se poate referi la orice lucru legat de serviciul ceresc al lui Hristos. Pasajul nu vrea sa scoata in evidenta actul curatirii, ci nevoia de curatire printr-un sacrificiu mai bun, si anume prin sangele lui Hristos. Au existat multe dezbateri cu privire la motivul pentru care vreun lucru din cer, care este un loc al curatiei, ar trebui sa ceara curatire si nu s-a ajuns inca la o opinie majoritara in privinta lucrurilor care au fost curatite prin sangele lui Hristos. Unii sustin ca e aproape imposibil de inteles intentia autorului. Altii au sugerat ca aceasta curatire consta din potolirea maniei lui Dumnezeu. Punctul acesta de vedere trebuie respins, deoarece da pe fata o neintelegere a naturii lui Dumnezeu si a ispasirii (vezi Romani 5,10). Poate ca dificultatea se naste din incercarea de a impinge prea departe comparatia autorului. Ideea sa principala este clara: jertfa lui Hristos este infinit superioara fata de sacrificiile de animale. Sangele viteilor si al tapilor curata ,,totul” (Evrei 9,22) in cortul pamantesc, sanctuarul vechiului legamant (v. 1). Sangele lui Hristos era in folosit in serviciile ,,adevaratului cort” (Evrei 8, 2), sanctuarul noului legamant (cap. 9,11.15). Cel dintai oferea o curatire ceremoniala, cel din urma, una morala (vezi v. 13, 14). Hristos S-a infatisat ,,pentru noi, inaintea lui Dumnezeu” (v. 24). El ,,traieste pururea ca sa mijloceasca” pentru noi (cap. 7,25). Motivul pentru care avem nevoie de cineva care sa se infatiseze inaintea lui Dumnezeu si sa mijloceasca pentru noi, este ca am pacatuit. Hristos ,,S-a aratat… ca sa stearga pacatul prin jertfa Sa” (cap. 9,26). Acum, prin meritele jertfei Sale, El face ispasire in favoarea pacatosului. Ca rezultat al acestei lucrari ,,cugetul” pacatosului este curatit (v. 14). Cuvantul tradus aici ,,curatit” este katharizo, care in v. 23 este tradus ,,curatite” [in engleza, ,,purificate”, KJV]. Compara cu 1 Ioan 1,9, unde katharizo e tradus ,,sa ne spele” [in engleza ,,sa ne spele”]. In felul acesta, Isus, ca slujitor al cortului adevarat, infatisandu-Se pentru noi inaintea lui Dumnezeu si mijlocind pentru noi, savarseste o lucrare de curatie, care are de a face cu pacatele oamenilor care se pocaiesc. Totusi, Hristos mai savarseste si o lucrare speciala de curatie a sanctuarului ceresc, care corespunde serviciului indeplinit de marele preot in sanctuarul pamantesc in Ziua Ispasirii (vezi Leviticul 16). Cu privire la aceasta lucrare speciala a lui Hristos, profetul Daniel zice: ,,Pana vor trece doua mii trei sute zile; atunci sanctuarul va fi curatit [katharizo, LXX]” (Daniel 8,14). Daca se aplica principiul zi-an la aceasta perioada de timp, atunci sfarsitul ei este anul 1844 d.Hr. (vezi Daniel 8,14). La data aceea templul pamantesc, o copie a celui din cer, disparuse de multa vreme. Asadar, in Daniel 8,14 este vorba de sanctuarul noului legamant, ,,adevaratul cort, care a fost ridicat nu de un om, ci de Domnul” (Evrei 8,2). Vezi Daniel 8,14. Jertfe mai bune. Pentru sacrificiul unic al Domnului Hristos se foloseste aici forma de plural, probabil pentru ca acesta a luat locul jertfelor din vechiul sistem. 9:24 Caci Hristos n-a intrat intr-un locas de inchinare facut de mana omeneasca, dupa chipul adevaratului locas de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sa Se infatiseze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu. Locas de inchinare. [,,Locuri sfinte”, KJV]. Gr. hagia (vezi cap. 8,2; 9,8.25). Faurit de maini omenesti. Vezi v.11. Chipul. [,,Infatisarea”, KJV]. Gr. antitupa, ,,copii”, ,,reprezentari”. Cuvantul ,,antitip” deriva de la acest cuvant grecesc, desi noi folosim in general ,,antitip” pentru ceea ce este prefigurat de tip. Cuvantul grecesc se poate referi fie la original, fie la copie. El apare numai inca o singura data in Noul Testament (2 Petru 3,21). Chiar in cer. Aici, ,,cortul acela mai mare si mai desavarsit, care nu este facut de maini” (v. 11) este considerat egal cu ,,cerul”. ,,Nici o constructie omeneasca nu ar putea reprezenta vastitatea si slava acelui templu ceresc, locul de locuit al Imparatului imparatilor, unde mii de mii Ii slujesc si de zece mii de ori zece mii stau inaintea Lui, acelui templu umplut de slava scaunului de domnie vesnic, unde serafimii, pazitorii lui stralucitori, isi acopera fata in adorare.” (PP 357) Acum. Autorul scoate in evidenta ideea ca Hristos deja slujeste ca Mare Preot. El ii indeamna pe cititori sa nu mai depinda de vechiul sistem levitic si sa foloseasca pe deplin avantajele glorioase noului legamant (compara cu v. 9). Pentru noi. Sau ,,in favoarea noastra”. El face mijlocire pentru noi (cap. 7,25). ,,Daca cineva a pacatuit, avem la Tatal un Mijlocitor: pe Isus Hristos cel neprihanit” (vezi 1 Ioan 2,1). Inaintea lui Dumnezeu. Aceste cuvinte Il pun pe Isus in contrast cu marele preot din sanctuarul pamantesc (vezi v. 8), care putea sa se infatiseze doar in prezenta manifestarii divine, in gloria Shekinei (vezi Geneza 3:24), iar lucrul acesta ii era ingaduit doar o data pe an. 9:25 Si nu ca sa Se aduca de mai multe ori jertfa pe Sine insusi, ca marele preot, care intra in fiecare an in Locul prea sfant cu un sange, care nu este al lui; Sa Se aduca. Compara cu ,,sangele Sau” (v. 12). Ca marele preot. Vezi v. 7. Locul prea sfant. Gr. ta hagia (vezi cap. 8,2; 9,8). Ta hagia poate, in contextul acesta, sa faca referire in deosebi la Locul prea sfant sau, intr-un sens mai general, la sanctuar ca un tot, ca in cap. 8,2. Un sange care nu este al lui. [,,Sangele altora”, KJV]. Intrarea marelui preot este pusa in contrast cu cea a lui Isus, care a intrat ,,cu insusi sangele Sau” (v. 12). 9:26 fiindca atunci ar fi trebuit sa patimeasca de mai multe ori de la intemeierea lumii; pe cand acum, la sfarsitul veacurilor, S-a aratat o singura data, ca sa stearga pacatul prin jertfa Sa. Fiindca atunci. Adica in cazul in care jertfa lui Isus ar fi avut doar o eficacitate temporara, asa cum avea jertfa marelui preot pamantesc. Sa patimeasca de mai multe ori. [,,Ar fi suferit adesea”, KJV]. Intruparea si moartea Lui ar fi trebuit sa se repete de mai multe ori [,,adesea”, KJV]. La sfarsitul veacurilor. [,,La sfarsitul lumii”, KJV]. Expresia ,,sfarsitul veacurilor” este folosita aici ca un sinonim pentru ,,la sfarsitul acestor zile” din cap. 1,2 si ar trebui sa fie inteleasa in lumina comentariului de acolo. S-a aratat. Adica prima Lui venire. O singura data. Gr. hapax, ,,o data pentru totdeauna”. Ca sa stearga pacatele. Hristos a venit pentru a ,,mantui pe poporul Lui de pacatele sale” (Matei 1,21). El este ,,Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii” (Ioan 1,29). Vezi Isaia 53,6; 1 Petru 2,24; compara cu Daniel 9,24; Evrei 9,23. Jertfa Sa. Vezi v. 14. 9:27 Si, dupa cum oamenilor le este randuit sa moara o singura data, iar dupa aceea vine judecata, Si dupa cum. Versetele 27 si 28 sunt parantetice. Argumentarea inceputa in v. 26 continua in cap. 10,1. Randuiti. Gr. apokeimai, ,,a depozita”, ,,a pune deoparte”, ,,a fi depozitat”, ,,a fi rezervat”. Compara cu folosirea cuvantului in Luca 19,20; Coloseni 1,5; 2 Timotei 4,8. Aparent mentionarea faptului ca Hristos a murit o singura data pare ca sugereaza ca si oamenii mor o singura data. Din cauza pacatului lui Adam moartea a trecut la toti oamenii (Romani 5,12). Sa moara o singura data. Inainte de judecata oamenilor le este dat sa moara o singura data. Aceasta nu contrazice ideea ca daca la judecata sunt gasiti vinovati, atunci mor din nou (Apocalipsa 20,15). Dupa aceea vine judecata. Moartea nu este sfarsitul omului. Toti trebuie sa apara candva inaintea scaunului de judecata al lui Hristos (vezi 2 Corinteni 5,10). Se pare ca prin mentionarea acestei idei se intentioneaza o paralela cu lucrarea lui Hristos, a carui prima venire n-a fost si ultima. 9:28 tot asa, Hristos, dupa ce S-a adus jertfa o singura data, ca sa poarte pacatele multora, Se va arata a doua oara, nu in vederea pacatului, ca sa aduca mantuirea celor ce-L asteapta. S-a adus jertfa o singura data. Biblia declara despre Hristos ca S-a dat pe Sine Insusi (Galateni 1,4), sau S-a jertfit (Evrei 9,14), si despre Tatal ca L-a dat pe Fiul Sau (Ioan 3,16). In acelasi timp Scriptura spune ca Hristos a fost luat, crucificat si ucis de catre oameni nelegiuiti (Faptele Apostolilor 2,23). Sa poarte pacatele. Vezi Evrei 9,26; compara cu 2 Corinteni 5,21. Multora. Literal, ,,celor multi”, echivalent cu ,,toti” (vezi Romani 5,15). Se va arata. Gr. horao, in forma folosita aici, ,,a deveni vizibil”, ,,a aparea”. Compara cu folosirea acestui cuvant in Luca 24,34; Faptele Apostolilor 7,2; 1 Timotei 3,16. A doua oara. Intruparea Lui a fost prima data. Acesta este singurul loc in Noul Testament unde revenirea lui Hristos in putere si cu multa slava este calificata de adjectivul ,,a doua”. Nu in vederea pacatului. [,,Fara pacat”, KJV]. Aceste cuvinte sunt in contrast cu propozitia ,,sa poarte pacatele multora”. La prima Lui venire Hristos a luat asupra Sa pacatele lumii (compara cu 1 Ioan 2,2). El a fost facut ,,pacat pentru noi, ca noi sa fim neprihanirea lui Dumnezeu in El” (2 Corinteni 5,21). Dar lucrarea pe care a venit sa o faca pentru pacat va fi incheiata inainte ca El sa vina a doua oara. Sa aduca mantuirea. [,,Spre mantuire”, KJV]. Adica avand scopul de a mantui. Asteapta. Gr. apekdechomai, ,,a astepta cu dor” (vezi Romani 8,10).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 GC 413 1–5GC 411 2, 3 EW 251 3–5EW 252 4, 5 EW 32 7 PP 426 8–12DA 166 9 GC 413; PK 685; PP 356; SR 376 12 CSW 111; DA 757; GC 421; 4T 122 13, 14 TM 98; 4T 123 14 AA 565 19, 20 PP 312 21 PP 357 22 GC 418; PP 71; SR 52 22, 23 GC 417 23 PK 685; PP 356 23, 24 GC 413; PP 343, 357; SR 376 24 AA 566; GC 420, 482; PP 367 28 DA 422; GC 315, 485; PP 411; 5T 15 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: